Victor Ponta a explicat de ce este un avantaj faptul că acum candidează ca independent la alegerile prezidențiale: Voi fi dator doar românilor
Victor Ponta a explicat vineri seară, la România TV, de ce este un avantaj faptul că acum candidează ca independent la alegerile prezidențiale din acest an. El a precizat că, astfel, nu are nicio obligație față de vreun partid sau de conducerea acestuia. „Am făcut multe campanii, am fost în campaniile altor candidați, am candidat și eu acum 10 ani… Este așa de bine să fi candidat independent, să te gândești că te duci la Cotroceni fără obligații la partide. Pe 19 mai (la o zi după încheiera turului II-n.r.), dacă ajung la Palatul Cotroceni, nu mă poate suna niciun șef de partid să-mi spună… «Eu te-am pus acolo, hai să-ți trimit doi consilieri, hai să te chemăm la ședința de partid». Realmente, voi fi dator doar românilor. Nu-mi doresc și nu voi face acest lucru, ca de la Cotroceni să vreau să conduc și un partid, eventual PSD, unde am cei mai mulți prieteni și la care țin cel mai mult. Cum s-a întâmplat cu domnul Iohannis, care a distrus PNL, subjugându-l. Domnul Băsescu a distrus PDL-ul. Eu țin la PSD, eu vreau ca PSD-ul să se reformeze, să-și găsească lider, să aibă o viață independentă, iar eu sigur voi lucra cu ei. Dar acest dezavantaj de a fi candidat independent este un uriaș avantaj, dacă devin președinte, pentru că n-am datorii”, a spus Victor Ponta. În 2014, pe vremea când era premier, a candidat la alegerile prezidențiale – din partea PSD – și s-a calificat în finala cu Klaus Iohannis (PNL) de pe primul loc, dar pe care ulterior a pierdut-o. FOTO – Captură video: România TV Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Infografic | Filmul complet al anulării alegerilor prezidențiale din 2024
Alegerile prezidențiale din 2024 au fost un șoc pentru întreaga clasă politică românească și un test de rezistență pentru instituțiile democratice ale statului. Ceea ce a început ca o cursă electorală neașteptat de volatilă, s-a transformat într-un scandal național cu implicații internaționale, încheiat cu o decizie istorică: anularea întregului proces electoral de către Curtea Constituțională a României (CCR), pe 6 decembrie 2024. Redăm, pas cu pas, firul complet al celor mai tensionate luni din politica postdecembristă. Turul I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a adus o surpriză uriașă: Călin Georgescu, un outsider politic susținut masiv în mediul online, a câștigat cu 22,94% din voturi. Pe locul al doilea s-a clasat candidata USR, Elena Lasconi, cu 19,17%. PSD și PNL, marile partide ale ultimelor trei decenii, au fost eliminate din turul decisiv. Șocul în interiorul partidelor tradiționale a fost amplificat de faptul că, în campanie, Georgescu nu avusese prezență în media clasică, dar explodase pe TikTok, acolo unde milioane de vizualizări îl transformaseră într-un fenomen greu de explicat. CSAT intră în scenă: alegeri influențate cibernetic Pe 18 noiembrie, cu câteva zile înaintea votului, președintele în exercițiu Klaus Iohannis convocase Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) într-o ședință neobișnuită, fără explicații clare publice la acel moment. Abia pe 28 noiembrie, Administrația Prezidențială a publicat un comunicat oficial care detalia o serie de concluzii grave: „Au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral”, se arăta în comunicatul CSAT. Tot în același comunicat se preciza că un candidat – neindicat oficial, dar evident fiind Călin Georgescu – ar fi fost promovat agresiv pe TikTok fără să respecte regulile campaniei electorale. „A beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic (…) fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă”. Terheș contestă, CCR decide renumărare. Ciolacu: „Nu mă privește pe mine, n-am cerut-o” Tot pe 28 noiembrie, europarlamentarul Cristian Terheș, candidatul la prezidențiale al Partidului Național Conservator Român, a depus o contestație la CCR, prin care a cerut renumărarea voturilor din primul tur, invocând nereguli. Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat despre acest demers într-o apariție televizată la Observator Antena 1 și s-a distanțat ferm. „Nu am nicio așteptare de la această renumărare. Dimpotrivă, se închide un capitol. E o decizie a membrilor CCR. Nu mă privește pe mine, n-am cerut-o. (…) Sper că nu crede cineva că europarlamentarul, domnul Terheș, a fost pus de PSD”, a precizat șeful social-demcoraților și premierul țării. (Citește mai multe AICI) CCR validează turul I. Ciolacu: „Aș fi fost pus într-o situație total neplăcută ca să câștig un loc la masa verde” Pe 2 decembrie, CCR a respins contestația lui Cristian Terheș și a validat oficial rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale 2024. „Judecătorii constituționali au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea ca neîntemeiată a contestației candidatului Terheș Cristian Vasile. Totodată, Curtea a hotărât, în unanimitate: 1) confirmarea și validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de președinte a României din primul tur de scrutin din data de 24/11/2024; 2) organizarea celui de-al 2-lea tur de scrutin pentru alegerea președintelui României, în ziua de duminică, 08/12/2024”, declara Marian Enache, președintele CCR. Ciolacu a reacționat din nou: „Consider în continuare că eu aș fi fost pus într-o situație total neplăcută ca să câștig un loc la masa verde. Și mă bucur că se vede că am fost de bună-credință de la început”. (Citește mai multe AICI) Presiunea societății civile. Iohannis declasifică documentele CSAT Societatea civilă și o parte a presei au cerut insistent declasificarea documentelor prezentate în CSAT. Pe 4 decembrie 2024, Klaus Iohannis le face publice: 5 documente – de la MAI, SIE, SRI (două) și STS – sunt puse la dispoziția opiniei publice. Una dintre notele informative ale SRI menționează clar: „Ascensiunea candidatului Călin Georgescu în sondaje a fost determinată de o campanie coordonată de creștere a popularității, amplificată cu 2 săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe TikTok, care a reușit să-i asigure victoria în primul tur, cu 22,94%”. În același document se mai arăta: „Călin Georgescu a declarat la AEP zero lei buget de campanie (…) însă datele deținute au relevat implicarea contului TikTok ‘bogpr’, utilizat de cetățeanul român Bogdan Peșchir, în finanțarea promovării lui Georgescu. (…) Acesta a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24.10 – 24.11 2024 către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea candidatului Călin Georgescu, inclusiv după data închiderii campaniei electorale”. Documentele declasificate de Klaus Iohannis: Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne Document CSAT Serviciul de Informații Externe Document CSAT Serviciul Român de Informații I Document CSAT Serviciul Român de Informații II Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale CCR anulează alegerile prezidențiale. Iohannis: „Este o situație nemaiîntâlnită” Pe 6 decembrie 2024, în urma documentelor declasificate, Curtea Constituțională ia decizia istorică: anulează întreg procesul electoral pentru alegerea președintelui. O premieră absolută în istoria postdecembristă a României. Klaus Iohannis face declarații de la Palatul Cotroceni: „Curtea Constituțională a României a decis să anuleze alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în aceste zile. Decizia Curții Constituționale este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm. Este o situație nemaiîntâlnită până acum și cred că este bine să ne amintim un pic cum s-a ajuns aici”. (Citește mai multe AICI) Tot pe 6 decembrie, Marcel Ciolacu scria pe rețelele sociale: „Decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale este singura soluție corectă după desecretizarea documentelor din ședința CSAT care arată că rezultatul votului românilor a fost denaturat flagrant, în urma intervenției Rusiei”. (Citește mai multe AICI) Alegerile se reiau în mai 2025. Crin Antonescu, candidat comun. Georgescu e scos din joc Pe 16 ianuarie 2025, Guvernul stabilește noul calendar al alegerilor prezidențiale: primul tur – 4 mai, al doilea – 18 mai. Klaus Iohannis demisionează și pleacă de la Cotroceni în 12 februarie, iar interimatul este preluat de Ilie Bolojan, care afirmă: „A fost o situație
Klaus Iohannis, prezent la slujba de Înviere. Ce le-a transmis românilor
La mai mult de două luni după demisie, Klaus Iohannis, fostul președinte al României, a refuzat să stea de vorbă cu jurnaliștii pe care i-a întâlnit în noaptea de Înviere. Fostul șef de stat a transmis, însă, un scurt mesaj. „Le doresc tuturor sărbători binecuvântate, sărbători fericite, cu liniște, pace și sănătate! La mulți ani!”, a declarat Klaus Iohannis. După acest scurt mesaj, fostul președinte a plecat de lângă jurnaliști și a intrat în biserică alături de soția sa, Carmen Iohannis. Klaus Iohannis a demisionat din funcția de președinte al României pe data de 2 Klaus Iohannis și-a anunțat pe 10 decembrie că își depune demisia, după ce opoziția a inițiat procedura de suspendare a sa din funcție. Două zile mai târziu, Klaus Iohannis părăsea Palatul Cotroceni și îi preda funcția lui Ilie Bolojan, președintele Senatului de la acea vreme. Cererea de suspendare a fost semnată de 178 de parlamentari din POT, AUR, SOS și USR. Totuși, aceștia aveau nevoie de 233 de voturi pentru a îl suspenda pe Klaus Iohannis. Apariția din noaptea de Înviere este a doua pentru Klaus Iohannis, de la demisie. A mai apărut public pe 16 februarie, atunci când, de asemenea, a refuzat să răspundă întrebările jurnaliștilor. CITEȘTE ȘI: Ilie Bolojan, prezent în Bihor de Paște: „Dumnezeu să aibă în pază țara noastră” Călin Georgescu: „Hristos a înviat! Aceasta nu este o rostire, ci o mărturisire de credință” Nicușor Dan, de Paște: „Lumina e speranță” / „Să păstrăm această lumină în noi și dincolo de sărbători” Alexandru Tudor a absolvit specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța în anul 2023. A lucrat mai apoi în presa locală, în Constanța și Călărași, … vezi toate articolele