Nicușor Dan zboară în SUA cu avionul folosit și de Klaus Iohannis. Cât au costat cursele prezidențiale
Președintele Nicușor Dan va merge în această lună la New York, în Statele Unite, la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), cu un avion privat de tip Dassault Falcon 8X închiriat de Administrația Prezidențială de la compania aeriană luxemburgheză Global Jet, potrivit BoardingPass. Intervenția președintelui Nicușor Dan în plenul Adunării Generale a ONU este programată pentru data de 23 septembrie, potrivit precizărilor făcute luna trecută de Administrația Prezidențială. BoardingPass notează că avionul cu care va merge Nicușor Dan la New York „s-a mai plimbat și fostul președinte”, Klaus Iohannis, care a fost criticat în timpul mandatului pentru costurile ridicate ale zborurilor și pentru lipsa de transparență privind aceste cheltuieli. Potrivit portalului de aviație, Klaus Iohannis a folosit această aeronavă „pe zboruri în Europa și Orientul Mijlociu, cea mai îndepărtată destinație pentru care a fost închiriat de la Global Jet un avion Falcon 8X fiind Reykjavik (Islanda)”. La ultima sa deplasare în Statele Unite, președintele Nicușor Dan a folosit un avion privat de tip Bombardier Global 5000, închiriat de la Țiriac Air, mai arată BoardingPass. „Costul de închiriere de la Global Jet al acestui avion este necunoscut, însă Țiriac Air a încasat 200.000€ pentru avionul pus la dispoziția președinției la începutul anului 2026 pentru vizita din SUA”, mai precizează BoardingPass. Cu toate acestea, la începutul mandatului său de președintele, Nicușor Dan a folosit avioane militare pentru deplasările în străinătate. În perioada mandatului lui Klaus Iohannis, Global Jet asigura „avioanele necesare pentru deplasările din afara Europei, în timp ce o companie aeriană locală a asigurat transportul fostului președinte în Europa”, potrivit BoardingPass. Portalul precizează că „ocazional, pentru zborurile din Europa au fost închiriate, de câteva ori, și avioane de la Global Jet”. Cât de costisitoare erau deplasările lui Iohannis și unde se poziționează Nicușor Dan acum Costurile zborurilor lui Klaus Iohannis la New York au variat de la un an la altul. Pentru deplasarea la Adunarea Generală a ONU din 2021, Administrația Prezidențială a plătit companiei Global Jet aproximativ 280.000 de euro, potrivit BoardingPass. „Un an mai târziu, costul pentru aceeași deplasare, combinată cu participarea la funeraliile reginei Angliei, aproape s-au dublat, ajungând la aproximativ 510.000€, iar în 2023 Global Jet a încasat circa 460.000€ doar pentru un zbor de la București spre New York și retur, cu oprire la Sibiu”, mai scrie portalul. Pentru deplasarea lui Klaus Iohannis la New York în 2024, cu un avion de la Global Jet, Administrația Prezidențială a cheltuit 440.000 de euro. De-a lungul ultimilor ani, Administrația Prezidențială a închiriat de la Global Jet mai multe tipuri de aeronave pentru deplasările oficiale. Printre acestea se numără Dassault Falcon 7X, Falcon 8X, Boeing 737-900 BBJ3, Gulfstream G550 și G650 și Bombardier Global 6000.
Ludovic Orban, mai dezamăgit de Nicușor Dan decât de Klaus Iohannis
Fostul premier Ludovic Orban spune că, dintre Klaus Iohannis și Nicușor Dan, actualul șef al statului este cel care l-a dezamăgit cel mai mult. Orban a explicat că, în cazul lui Iohannis, dezamăgirea a venit după primul său mandat, în timp ce Nicușor Dan ar fi renunțat mult mai repede la așteptările celor care l-au susținut. „Klaus Iohannis m-a dezamăgit într-o măsură mai mică, pentru că el, totuși, a avut un prim mandat în care a făcut multe lucruri”, a declarat Ludovic Orban, pentru Epoch Times România. Fostul premier a amintit implicarea lui Iohannis în conflictul cu Guvernul Grindeanu, protestele de stradă și demersurile privind justiția, inclusiv referendumul pe această temă, dar și atacarea la Curtea Constituțională a unor măsuri adoptate de guvern. Loading … „Hai să ne aducem aminte. Lupta, elefanții din clădirea Guvernului. S-a dus peste Guvernul Grindeanu. A potențat acțiunea de stradă, a ieșit în stradă, a făcut referendum pe justiție, s-a bătut, a atacat la Curtea Constituțională toate măgăriile. Adică, au fost, pe foarte multe teme, în primul mandat”, a spus Orban. Orban susține că Iohannis și-a schimbat atitudinea după realegere Ludovic Orban consideră că atitudinea lui Klaus Iohannis s-a schimbat radical după ce acesta a obținut al doilea mandat de președinte. Fostul premier spune că acțiunile din primul mandat au fost motivate inclusiv de obiectivul realegerii. „Ce n-am înțeles eu atunci, că el de fapt a făcut toate lucrurile astea pentru realegere. Când s-a văzut cu al doilea mandat în buzunar, a devenit de nerecunoscut. Ăsta e adevărul”, a afirmat fostul premier. Nicușor Dan, criticat de Orban pentru primul an de mandat În cazul lui Nicușor Dan, Orban este mult mai categoric. Fostul premier susține că actualul președinte nu ar fi făcut suficiente eforturi pentru a răspunde așteptărilor celor care l-au susținut și votat. „Nicușor Dan, în schimb, nu s-a chinuit nici măcar în primul an. Nici măcar în primul an nu s-a chinuit să răspundă așteptărilor oamenilor care și-au pus speranța în el”, a declarat Orban. Acesta susține că președintele s-ar fi îndepărtat rapid de cei care i-au oferit sprijin electoral. „Deci el a întors foaia instant. S-a întors cu spatele la noi, cei care l-am sprijinit și l-am votat, în primul an”, a mai spus Ludovic Orban.
Dan Tomozei: Sibienii l-ar realege pe Klaus Iohannis
Dan Tomozei afirmă că sibienii l-ar realege pe Klaus Iohannis ca primar. Jurnalistul compară situația fostului președinte cu cea a lui Boc de la Cluj. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … Invitat la Marius Tucă Show, Dan Tomozei susține că locuitori ai Sibiului i-au comunicat că l-ar revota pe Klaus Iohannis. Acesta menționează că și-a reamintit de epoca Boc în care „a lăsat România praf și a fost reales la Cluj”. Jurnalistul amintește și de episodul în care Iohannis își parca mașina în Piața Mare din Sibiu, deși era neregulamentar. Acesta susține că ANI a închis ochii 10 ani în privința mașinii fostului președinte, primită de la finanțatorii săi politici. „Mercedesul lui Iohannis, primit cadou, nu a fost observat niciodată timp de 10 ani de Agenția Națională de Integritate. A fost mașina primită de la finanțatorii politici, care i-au asigurat tot timpul… Știți ce mi-au spus sibienii? Că dacă Iohannis s-ar candida, l-ar alege. Și am rămas blocat. Zic: nu va ajunge? Și am avut brusc imaginea lui Boc, care a lăsat România praf și a fost reales la Cluj.”, menționează jurnalistul. Trebuie să fii „erou” ca să fii echilibrat în România Jurnalistul susține că a avut discuții cu „oameni sănătoși, educați și cu bun simț”. Acesta afirmă că cine rămâne în România și își păstrează echilibrul este un erou. „Am avut discuții cu oameni sănătoși… Sănătoși, cu educație și cu bun simț. Și mă întrebau cum regăsesc România. Și am zis, v-aș întreba voi cum suportați să trăiți în România. Sunteți, pur și simplu, din punctul meu de vedere și din experiența mea asiatică, chinezească, de-a dreptul eroi. Să reziști într-o țară ca asta, financiar, psihic, și să rămâi în echilibru…”, precizează Tomozei. Klaus Iohannis a fost primarul Sibiului între 2000 și 2014, înainte de a deveni președintele României. Timp de 10 ani, Iohannis a condus Palatul Cotroceni. Un sondaj IRES din ianuarie 2025 arăta că românii au mai puțină încredere în Klaus Iohannis decât în Vladimir Putin. 91% dintre români au încredere puțină sau deloc în fostul președinte al României. Emil Boc a ocupat funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca din 2004 și a obținut un nou mandat în 2012, după ce, între 2008 și 2012, a fost și prim-ministru al României. Boc a câștigat alegerile locale din 2012 cu 40,03% din voturi.
Bilanț PNRR: Câți bani a primit România și cât dă înapoi
Luni, 31 august 2026, este ultima zi în care mai pot fi îndeplinite jaloanele și țintele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proiectul care, după ce a fost prezentat de Klaus Iohannis ca „salvarea de 80 de miliarde de euro”, a primit o alocare inițială de doar 29,2 miliarde de euro și a ajuns, după trei runde de negocieri și renegocieri, la puțin peste 20 de miliarde de euro. Până în acest moment, în urma a patru cereri de plată finalizate, România a primit suma netă de aproximativ 13 miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde de euro trebuie oricum returnate Comisiei Europene. Totuși, povestea nu se încheie aici, întrucât statul român va mai putea depune cereri de plată în baza jaloanelor deja îndeplinite sau presupus îndeplinite. Gândul prezintă bilanțul celor aproape cinci ani de PNRR și ce urmează de la data de 1 septembrie. Loading … „După patru zile și patru nopți, am obținut o sumă impresionantă de 80 de miliarde de euro” / „Bani pentru reconstrucția României” Au trecut mai bine de șase ani de când Klaus Iohannis le transmitea românilor, direct de la Bruxelles, că, „după patru zile și patru nopți de negocieri foarte complicate”, a obținut impresionanta sumă de 80 de miliarde de euro, bani europeni care, conform declarațiilor președintelui de la acea vreme, urmau să fie investiți în infrastructură, școli, spitale, digitalizare și, cel mai important, în relansarea economică a țării. În realitate, întreg foiletonul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se încheie astăzi, 31 august 2026, poate fi rezumat printr-un simplu titlu: „Cum au reușit Guvernele României, în decurs de șase ani, să transforme un proiect de 29 de miliarde de euro într-unul de 20 de miliarde de euro?” Cât a vrut să obțină România prin PNRR și câți bani au fost aprobați inițial La finalul lui mai 2020, după două luni de când toate statele europene au confirmat debutul pandemiei de COVID-19, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezenta proiectul NextGenerationEU, al cărui element central era „Mecanismul de Redresare și Reziliență”. Aproape patru luni mai târziu, Comisia explica pașii concreți de implementare a noului program și anunța că fiecare stat membru UE urma să-și pregătească propriul plan național. În mai 2021, prim-ministrul Florin Cîțu, confirma cifra de 29,2 miliarde de euro pentru proiectul inițial al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și declara că „România are nevoie de toată suma pentru a se dezvolta și pentru a prinde din urmă celelalte țări europene”. În luna octombrie a aceluiași an, Consiliul UE a aprobat PNRR-ul, în valoare 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,24 miliarde de euro reprezentau granturi, adică sume nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro reprezentau împrumuturi, adică bani pe care statul român își asuma obligația de a-i „da integral înapoi” cel târziu până la data de 31 decembrie 2058. Klaus Iohannis, Ursula von der Leyen și Florin Cîțu, septembrie 2021 | Sursa foto: Mediafax Cum au reușit să renegocieze 29 de miliarde de euro până au ajuns la 20 de miliarde de euro La finalul lui 2021, economia României a înregistrat o creștere neașteaptată de 5,7% în termeni reali, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Un an mai târziu, economia țării creștea cu încă 4,1%, motiv pentru care, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a decis recalibrarea valorii totale a PNRR-ului. Din granturile negociate inițial, a fost scăzută suma de 2,1 miliarde de euro, drept urmare a creșterii economice pe care a înregistrat-o România, însă introducerea programului REPowerEU a mai adus o finanțare nerambursabilă de 1,4 miliarde de euro. De aceea, după prima rundă de renegociere, PNRR-ul a ajuns la 28,5 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. Problemele majore au început să apară în toamna anului 2025, la a doua rundă de negocieri, atunci când valoarea totală a PNRR-ului a fost redusă drastic la 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro granturi și 7,84 miliarde de euro împrumuturi. A treia și, totodată, ultima rundă de negocieri, finalizată în vara lui 2026, a mai adus o scădere de 1,3 miliarde de euro din valoarea totală a PNRR-ului. Practic, de la 29,18 miliarde de euro – cifra aprobată inițial de Consiliul Uniunii Europene – PNRR a ajuns la 20,11 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro nerambursabili, respectiv 6,54 miliarde de euro cu valoare rambursabilă. Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru | Sursa foto: Mediafax Câți bani a primit efectiv România prin PNRR / Când a început Comisia Europeană să sesizeze neîndeplinirea jaloanelor Dincolo de valoarea integrală a PNRR-ului, negociată și renegociată de trei ori la nivelul Comisiei Europene, rămâne întrebarea câți bani a încasat efectiv statul român prin îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate în conținutul proiectului. Îaninte de demararea propriu-zisă a reformelor asumate în PNRR, statul român a primit o prefinanțare de 13% din valoarea totală aprobată inițial, adică 3,79 miliarde de euro, dintre care 1,85 miliarde de euro granturi și 1,94 miliarde de euro împrumuturi. Prima cerere de plată a fost depusă în mai 2022. La acea vreme, statul român cerea 3 miliarde de euro, dintre care 2 miliarde sub formă de granturi și aproape 1 miliard sub formă de împrumuturi. Suma netă pe care a primit-o din partea Comisiei Europene, după îndeplinirea a 21 de jaloane și ținte, a fost de 2,56 miliarde de euro – 1,77 miliarde de euro granturi, respectiv 780 de milioane de euro împrumuturi. A doua cerere de plată a fost depusă tot în 2022, la jumătatea lunii decembrie. Prin aceasta, statul român solicita alocarea a 3,22 miliarde de euro, dintre care 2,14 miliarde granturi și 1,08 miliarde împrumuturi. Totuși, suma netă virată în septembrie 2023 a fost de 2,76 miliarde de euro – 1,86 miliarde de euro sub formă de granturi și 890 de milioane de euro sub formă de împrumuturi. Comisia a blocat 53,36 milioane de euro, după ce România a eșuat în îndeplinirea a
Silviu Predoiu: Iohannis a cerut să mi se ridice dreptul de vot din CSAT atunci când am fost împotriva lui
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Silviu Predoiu, general român și ofițer SIE, a vorbit despre cum Iohannis i-a revocat dreptul de vot. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Silviu Predoiu: „Domnul Băsescu, o persoană combativă, virulentă, asertivă, câteodată chiar agresivă. Dar care aprecia pozițiile opuse convingerilor dumnealui atunci când erau argumentate. Adică îl irita când îl contraziceai, dar aștepta argumente și chiar dacă răspunsul dumnealui era într-o zonă ușor trivială, bine, bă, aprecia. Nu, nu mi-a purtat ranchiună. Am avut altele pe care am discutat, nu pentru aceasta.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Silviu Predoiu a vorbit despre cum Iohannis i-a revocat dreptul de vot în CSAT. Acesta a început prin a spune că a fost participant al CSAT-ului sub conducerea a doi președinți. Deși Traian Băsescu era „combativ, virulent și uneori agresiv”, ofițerul SIE susține că era un om deschis la argumente. În opoziție, Klaus Iohannis nu accepta refuzuri sau opoziții. Predoiu susține că fostul președinte a cerut să îi fie revocat dreptul de vot în CSAT. Pentru că generalul nu era director SIE, ci doar director interimar, consilierii prezidențiali au reușit să îi revoce dreptul de vot. „Sigur că, într-adevăr, am participat la foarte multe ședințe CSAT sub doi președinți ai CSAT-ului, domnul Băsescu și domnul Iohannis. Domnul Băsescu, o persoană combativă, virulentă, asertivă, câteodată chiar agresivă, dar care aprecia pozițiile opuse convingerilor dumnealui atunci când erau argumentate. Adică nu-i plăceau „yes man-ii”, îl irita când îl contraziceai, dar aștepta argumente și chiar dacă răspunsul dumnealui era într-o zonă ușor trivială, bine, bă, aprecia. Și am avut mai multe situații în care, în calitatea de reprezentant al SIE, am votat împotrivă și am exprimat poziții opuse celor ridicate acolo de ceilalți. Nu, nu mi-a purtat ranchiună, am avut altele pe care am discutat, nu pentru aceasta. Domnul președinte Iohannis, am avut două situații. A doua oară când l-am contrazis în sensul opiniei, nu personal, nu pe domnia sa, ci m-am opus la vot, a cerut să mi se reducă dreptul de vot și s-a găsit un artificiu și s-a spus că nu mai am drept de vot, că înlocuitorii nu mai au drept de vot în CSAT. S-a găsit un artificiu cu sprijinul consilierilor. Eram înlocuitor la comandă, în sensul că SIE nu avea director, eu eram interimar, deci nu aveam pe cine să înlocuiesc. Poți să fii înlocuitor atunci când înlocuiești pe cineva care există, dar dacă nu există nimeni, mă înlocuiam pe mine prin prezență. Au găsit ei un artificiu și apropo de doi și CSAT-ul cum lucrau, deși nu părea, a fost clar că a fost foarte iritat. Trebuie să fie unanimă decizia. Atunci când cineva spune nu sunt de acord, se blochează.”, a explicat ofițerul.
Ion Cristoiu: Iohannis, la presiunea celor din stradă, a organizat un referendum ca Guvernul să nu mai dea OUG-uri pe justiție
Într-o ediție transmisă live de Gândul, scriitorul și jurnalistul Ion Cristoiu acuză coaliția de guvernare de ipocrizie pe subiectul privind legile justiției. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu, invitat în emisiunea „Marius Tucă Show”, explică cum legile justiției au fost chiar promulgate în timpul mandatului fostului președinte Klaus Iohannis, sub coaliția PSD-PNL-UDMR. Acesta spune că legile au fost chiar propuse de către ministrul PNL, Cătălin Predoiu, aprobate de Curtea Constituțională și semnate de președintele în funcție, Klaus Iohannis. „Și aceste legi aveau drept direcție independența magistraților, a justiției, de celelalte puteri. Aceste legi au fost propuse de ministrul justiției, Cătălin Predoiu. Ele, proiectele de legi, au fost aprobate de Guvernul PSD-PNL-UDMR, fără USR. Și premier era unul Ciucă, PNL. Putem spune că, având în vedere că la Justiție era PNL, a fost o decizie a PNL. Ele au fost aprobate de Guvern, presupunând că Predoiu o luase razna, și votate în Parlament. Au fost contestate de USR la Curtea Constituțională. Au trecut de Curtea Constituțională. Și președintele, care era și el pro-european, le-a promulgat. Au intrat în vigoare, n-a zis nimeni nimic. A făcut gălăgie atunci USR-ul.” În situația actuală se cere modificarea legilor, iar Cristoiu îi acuză de ipocrizie pe susținătorii acestei idei, deoarece tot în mandatul lui Klaus Iohannis a fost votat un referendum privind interdicția Guvernului de a mai adopta ordonanțe de urgență pe legile justiției. Astfel, aceștia au ajuns în situația de a se bloca singuri. „Acum ei cer modificarea. Numai că legile justiției, ca să le modifici, că ei vor mâine, trebuie să le modifici prin ordonanță de urgență. La alegerile europarlamentare din mai 2019, un numit Klaus Iohannis, la presiunea ăstora din stradă, a organizat un referendum prin care poporului român i se cerea să voteze ca Guvernul să nu mai dea ordonanțe de urgență în cazul justiției. De ce? Pentru că Guvernul Dragnea dăduse ordonanțe. Ca să vezi cât sunt de ipocriți”
Preşedintele USR, Dominic Fritz, despre fostul președinte Klaus Iohannis: A stricat multe, posibil şi mitul neamţului în politica românească
Preşedintele USR, Dominic Fritz, a afirmat, duminică seară – la Antena 3 – că fostul preşedinte al României, Klaus Iohannis, a stricat multe şi posibil şi mitul neamţului în politica românească. „Nu ştiu în ce măsură a existat acest mit, dar a stricat multe, posibil şi acest mit. Nu e ca şi cum toţi oamenii dintr-o singură etnie sunt doar buni sau doar răi, nu e ca şi cum Ciolacu a stricat mitul românului harnic”, a declarat Dominic Fritz. Klaus Werner Iohannis, fost profesor de fizică, care a îndeplinit funcția de președinte al României între 2014 și 2025, timp de două mandate. A fost al patrulea președinte etnic german dintr-un stat din Europa Centrală și de Est după căderea Cortinei de Fier, după Rudolf Schuster din Slovacia respectiv Ferenc Mádl și Pál Schmitt din Ungaria. Klaus Iohannis a fost primul președinte din istoria postdecembristă a României care nu a fost anterior membru al Partidului Comunist Român (PCR), însă acesta a fost membru al Uniunii Tineretului Comunist (UTC) în liceu, ca pionier. La rândul său, Dominic Samuel Fritz este un cetățean german și primar al municipiului Timișoara, candidând din partea Uniunii Salvați România (USR), cu susținerea adițională a Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR), în cadrul alegerilor locale din anul 2020. A fost reales în 2024 și este președintele Uniunii Salvați România, fiind singurul edil din România care nu deține cetățenia română. FOTO – Colaj Mediafax
Ludovic Orban despre Georgescu: Nu s-a născut din neant”. Fostul premier vorbește despre cea mai proastă decizie a lui Klaus Iohannis
Într-o emisiune specială de la Digi24, de sâmbătă, Ludovic Orban, actualul consilier prezidențial, a declarat că fostul președinte Klaus Iohannis a luat, în opinia sa, „cea mai proastă” decizie din mandatul său. De asemenea, Ludovic Orban consideră că această hotărâre luată de Iohannis a deschis drumul ascensiunii lui Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale de anul trecut. „Călin Georgescu nu s-a născut din neant. El în mod evident a apărut, pe de-o parte, din cauza modului în care au acţionat oamenii politici. Am să vă spun simplu, cea mai proastă decizie pe care a putut să o ia Klaus Iohannis, care a însemnat o trădare faţă de oamenii care au votat cu el ca preşedinte, a fost să creeze monstruoasa coaliţie, când a adus PSD la putere. În momentul respectiv, PSD şi cu PNL, acţionând practic ca două partide de stat, pentru că şi o parte din PNL a copiat modelul şi ar vrea să guverneze la fel ca PSD, au sufocat România. Au creat o stare că nu mai puteai. Nu puteai să te duci la un concurs de director de şcoală sau inclusiv să îţi iei examen de titularizare ca profesor şi dacă vrei să te duci să te angajezi, trebuia să treci pe un alt partid. Pur şi simplu sufocat în România. Asta este adevărat”, a spus Ludovic Orban în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. Fostul premier a mai declarat că momentul în care Klaus Iohannis a decis să readucă PSD la guvernare a fost unul „catastrofal”. „A fost o decizie catastrofală care a fost luată… după aceea, Iohannis în primul mandat şi în toată campania de realegere şi după aia şi în campania de parlamentare, el a dat ca la fasole în PSD, considerându-l cel mai mare rău din România. Nu se face aşa ceva. Dacă PSD ar fi rămas în opoziţie, ar fi câştigat alegerile. Dacă nu lăsa să crească acest curent care s-a născut într-un fel din revoltă, din disperare. Oamenii s-au simţit, pur şi simplu, sufocaţi, cu cizma pe gât, că nu mai pot să realizeze nimic din cauza modului în care au controlat, pentru că PSD şi PNL au controlat tot: administraţia centrală, administraţia locală, companii de stat, tot ce mişcă în ţara asta. Deci au sufocat România, au generat un efect. Asta e vina liderilor politici, a lui Iohannis, a lui Ciolacu, a lui Cîţu, şi a tuturor celor ce au contribuit la această decizie, este şi vina serviciilor”, a mai afirmat Ludovic Orban. El a mai spus că această decizie a dus la o pierdere de încredere în clasa politică și la crearea unei stări de nemulțumire în societate. În opinia sa, alianța PSD-PNL a blocat competiția reală și a limitat accesul oamenilor la șanse corecte în sistem.
Dezastrul găsit de ANAF în casa pe care i-a confiscat-o lui Klaus Iohannis. Statul îi cere și bani de reparații
Au apărut imagini cu dezastrul din casa pe care i-a confiscat-o ANAF lui Klaus Iohannis, după ce el a pierdut imobilul definitiv în instanță. Potrivit imaginilor, locuința necesită reparații capitale, având în vedere infiltrațiile de apă, dar și tencuiala deteriorată. Astfel, inspectorii de la ANAF au pătruns în casă abia după ce au forțat ușa, luând în considerare că soții Iohannis le-au transmis, prin intermediul avocatului, că nu mai dețin cheia. „Referitor la acțiunea ANAF, derulată în Sibiu, în strada Nicolae Bălescu, nr. 29, ţin să fac câteva precizări. Colegii noștri din ANAF au notificat cei doi soţi pentru a preda imobilul. Aceştia au răspuns, prin avocat, că nu deţin cheia aferentă imobilului şi consideră că nu este necesar să se prezinte la această predare. Aflaţi în această situaţie, colegii noștri au forţat una dintre intrări şi au pătruns în interiorul imobilului. Aici, au prrocedat la inventarierea bunurilor aflate acolo. Au constatat că imobilul se află în stare de degradare şi că, într-una dintre uşi, se află cheia imobilului„, a afirmat Adrian Nica, şeful ANAF, potrivit Antena 3. Acesta a adăugat că statul „va solicita suplimentar de plata sumei” pe care soţii Iohannis o datorează „şi măsuri asiguratorii asupra bunurilor în vederea recuperării prejudiciului„. sursa foto: captura video Antena 3 Statul trebuie să recupereze circa 1 milion de euro De altfel, fostul președinte, Klaus Iohannis, fusese notificat de ANAF să înapoieze banii pe casa din Sibiu. Imobilul a fost pierdut în instanță definitiv de soții Iohannis. Vreme de 17 ani au închiriat această casă unei bănci comerciale. Casa a fost obținută pe acte false. Conform unor surse citate de Antena 3, la jumătatea lunii august, familia Iohannis a primit o notificare prin care era informată că datorează suma de 4,7 milioane de lei (circa 929.000 de euro). Aceasta reprezintă veniturile din chirii obținute pentru jumătatea de spațiu comercial retrocedat, între anii 2001 și 2015, și recuperat ulterior de către stat. „ANAF va proceda la inițierea acţiunii în Instanţă faţă de cei doi soţi şi va solicita suplimentar de plata sumei şi măsuri asiguratorii asupra bunurilor în vederea recuperării prejudiciului datorat„, a mai declarat Adrian Nica. „Cât va dura acest proces pe care îl inițiază şeful ANAF? Pentru că, la cum arată Justiţia în momentul de faţă… mai mult în pauză decât în activitate. S-ar putea să dureze câţiva ani de zile. Eu sper ca şeful ANAF să ia în calcul şi penalitățile rezultate din aceste întârzieri şi să actualizeze aceste datorii măcar cu rata inflației. Nu ştiu în ce măsură va găsi şeful Fisc-ului dreptate în Justiţie, rămâne de văzut…„, a afirmat Adrian Negrescu, consultant economic, la Antena 3 CNN. Autorul recomandă: Klaus Iohannis, surprins unde îi place cel mai mult. În vacanță Iohannis, EXECUTAT SILIT. ANAF i-a luat casa fostului președinte. Urmează recuperarea echivalentului chiriei pe care a încasat-o ilegal
Klaus Iohannis, somat de ANAF să plătească o datorie de aproape un milion de euro
ANAF îl somează pe fostul președinte Klaus Iohannis să plătească suma de 4,7 milioane de lei încasată din închirierea unui spațiu comercial în Sibiu, situat pe strada Nicolae Bălcescu numărul 29, notează G4Media. Spațiul comercial din Bălcescu 29 a aparținut familiei prezidențiale în perioada 1999 – 2016 și i-a adus venituri de peste 260.000 de euro din chiria către Raiffeisen Bank. Cu acești bani, potrivit riseproject.ro, președintele a cumpărat alte 3 case, „căsuțe” cum le-a numit într-un interviu, care, de asemenea, îi aduc venituri din chirii. În noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a decis că imobilul a fost deținut nelegal de soții Iohannis, iar în aprilie 2016, titlul de proprietate al familiei a fost radiat din cartea funciară. Înainte de pierderea definitivă a imobilului, Klaus Iohannis declarase public că va restitui banii imediat ce instanța va da o decizie finală. În realitate, acest lucru nu s-a întâmplat, iar procedurile de executare au fost îngreunate de multiple acțiuni în instanță deschise de coproprietari.