Angela Merkel a dezvăluit la București culisele celor 16 ani de putere la vârful Europei. Confesiuni politice și personale ale cancelarului de fier
Fostul cancelar al Germaniei Angela Merkel și-a lansat, în prima zi a lunii septembrie, cartea la București, în cadrul unui eveniment construit în jurul unui dialog cu Emil Hurezeanu. Discuția s-a transformat într-o amplă radiografie a vieții personale și politice a fostului lider de la Berlin, de la anii copilăriei și experiențele care i-au marcart parcursul până la ascensiunea politică și perioada petrecută în fruntea Germaniei. Lansarea de la Ateneul Român a avut forma unui dialog public cu Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin între 2015 și 2021, ultimii șase ani în care Merkel a condus Germania. Accesul s-a făcut pe bază de bilete, fiecare tichet incluzând și un exemplar al cărții cu autograful fostul cancelar federal. Evenimentul a reunit mai multe personalități din lumea politică, diplomatică și academică din România. La lansarea volumului au fost prezenți fostul președinte al României Emil Constantinescu, fostul premier Dacian Cioloș, fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, consilierul prezidențial Eugen Tomac, fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu și fostul europarlamentar Cristian Preda. În sală s-au aflat, de asemenea, judecătoare CCR Iulia Scântei și magistrata Raluca Moroșanu. Pe parcursul acestei discuții Merkel a abordat subiecte precum amânarea luării unei decizii ferme privind invitarea Ucrainei să adere la NATO (la reuniunea Alianței Nord Atlantice de la București din 2008), relația Germaniei cu Rusia în privința importului de gaze rusești ori războiul din Ucraina declanșat de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Când a fost întrebată de Emil Hurezeanu despre declarația președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, după tragedia de la Bucea din 2022, Merkel a precizat că, deși i-a parut rău pentru suferintele oamenilor, consideră și în prezent că decizia pe care a luat-o la reuniunea NATO de la București, din 2008, a fost cea corectă. Reamintim că, în 2008, la summit-ul NATO de la București, fostul cancelar al Germaniei s-a opus acordării Planului de Acțiune pentru Aderare (Membership Action Plan, MAP) pentru Ucraina și Georgia în ciuda insistențelor președintelui american de atunci George W. Bush. În 2022, după tragedia de la Bucha, Zelenski i-a invitat pe Angela Merkel şi pe fostul președinte francez, Nicolas Sarkozy, să vadă la ce a dus decizia de la summit-ul NATO de la Bucureşti. Marți seara, la Ateneul de la București, Merkel a afirmat că admiră „curajul președintelui Zelenski de a se opune rușilor“. Aceasta a explicat că fostul președinte american, Joe Biden, i-a oferit lui azil în America după declanșarea războiului, însă Zelenski a refuzat să părăsească Ucraina. Angela Merkel consideră că dacă Liderul de la Kiev ar fi plecat în Statele Unite, nu ar mai fi existat Ucraina suverană și independentă de astăzi. Întrebată de Emil Hurezeanu dacă i s-a propus să fie emisarul diplomatic al Europei în relația cu Putin, Angela Merkel a spus că „nu“ și a explicat că președintele rus „oferă respect numai celor care au putere politică“. Potrivit lui Merkel, oficialii de la Bruxelles și cei care vor purta în viitor discuții cu Moscova, trebuie să înțeleagă că, și după încetarea focului din Ucraina, Rusia nu va dispărea, ci va rămâne în continuare un „vecin complicat.“ Un alt subiect abordat de Emil Hurezeanu și Angela Merkel a fost dependența de gazul rusesc și faptul că la doi ani după război, Germania continua să importe de la ruși. Fostul cancelar a explicat că tranzitul se făcea prin Ucraina, în urma unor contracte semnate înainte de izbucnirea conflictului. „Ucraina și-a dorit mult să fie țară de tranzit.”, a spus Merkel, motivul fiind, bineînțeles, comisioanele uriașe pe care Kievul le percepea pentru transportul gazelor. Angela Merkel a comentat criza politică de la București Angela Merkel a afirmat că România a realizat mult în ultimele decenii, exprimându-şi încrederea în găsirea unui compromis care să ducă la formarea unui guvern. „Bineînţeles că nu pot spune nimic pe marginea acestui subiect, doar că vă doresc să aveţi din nou un premier ales. Pot doar spune că se întâmplă ceva la modul general în societăţile noastre şi prin mediile sociale şi digitale, şi anume valoarea compromisului este pusă sub presiune din ce în ce mai mult. Nu există nicio regiune, niciun partid sau vreun guvern care să aibă majoritate absolută. Şi în interiorul partidului sunt tot felul de idei diferite şi fracţiuni, dacă nu eşti dispus să faci un compromis”, a spus Merkel, potrivit traducerii oficiale. Ea a amintit că i se impută câteodată, din perspectivă germană, că a făcut multe lucruri mult prea încet. „Din punct de vedere obiectiv, e cu siguranţă corect. Pe de altă parte însă, (…) ce înseamnă democraţia? Înseamnă că eu, pentru decizia mea, trebuie să găsesc o majoritate. Bineînţeles că, câteodată, asta stă într-un conflict. Trebuie să reformăm sistemul de sănătate, fiscal, pensiile şi, în acelaşi timp, am alegători pe care vreau să-i satisfac, cărora vreau să le plac. Aşa că există întotdeauna presiunea de a spune că nu putem face această reformă, aia e prea rapidă, mai ai şi partidele populiste care oricum critică orice ai face şi care nu trebuie să argumenteze. Nu vorbesc acum despre România, despre Germania. Avem discuţii privitoare la pensii în Germania, nivelul pensiilor să fie 48% din ultimul salariu şi AfD, partidul populist, spune 70. Dar niciodată nu sunt întrebaţi de unde să vină banii. Oamenii spun «Păi, se cheltuie pe atâtea alte lucruri, de ce să nu meargă?». Şi acum, mijlocul societăţii, centrul societăţii trebuie să fie suficient de puternic pentru a parcurge această cale dificilă de a găsi un compromis. Şi nu trebuie să iei o decizie individuală la nivel de guvern. Ieşi şi spui «Dacă eu aş fi fost singur, aş fi luat eu o altă decizie», precizând «cazul ideal ar fi fost altul», pentru că nu-i convingi pe oameni. Cetăţenii îşi doresc să ştie. Ok, am procedat aşa în calitate de guvern şi n-o să încep să îmi bălăcăresc mâine partenerul. Putem spune «pur şi simplu nu s-a putut mai mult», aşa aţi ales şi acum, pas cu pas, trebuie să vedem cum parcurgem aceşti paşi. Şi cine se enervează zi de zi «nu va
Marian Coman: Sunt copii care mor în Ucraina, așa cum mor în poveștile mele. Scriitorul spune că noul roman spune povestea lumii în care trăim, dar filtrată printr-o mască fantastică
Marian Coman a lansat joi seară, 11 iunie 2026, la Heavy Yard București, ultimul volum al trilogiei „Haiganu”, o serie care mută basmul românesc într-o zonă de dark fantasy contemporan. În dialog cu scriitoarea și conferențiara Cristina Bogdan, autorul a vorbit despre blocajul revenirii la propria lume ficțională, despre mitologia locală ca materie literară și despre felul în care conflictele armate din jurul nostru au făcut ca fantasticul să semene tot mai mult cu realitatea. Seara a avut aerul unei întâlniri așteptate îndelung. În fața publicului venit în număr mare, Marian Coman a vorbit despre finalizarea unei serii pe care a purtat-o cu sine ani la rând și despre dificultatea de a reveni într-un univers pe care îl lăsase, pentru o vreme, în urmă. „Întâi de toate vreau să vă mulțumesc că ați venit în seara asta aici, în număr atât de mare. Sunt copleșit și emoționat”, a spus Marian Coman la începutul întâlnirii. Apoi a numit sentimentul care îl însoțește odată cu încheierea trilogiei: „Mă simt eliberat de o mare povară.” O lume dusă până la capăt În fața publicului, Marian Coman a vorbit despre anii în care universul „Haiganu” a rămas neterminat și despre teama că ultimul roman ar putea să nu mai fie scris niciodată. Autorul a mărturisit că, la un moment dat, finalizarea seriei părea improbabilă. „A fost momentul în care, nu vă ascund, am crezut că nu mai e posibil, că nu mai am timp pentru ea și că nu mai pot să termin”, a spus scriitorul. Întoarcerea la „Haiganu” nu a însemnat doar reluarea unei povești. A fost și revenirea la personaje ale căror voci se îndepărtaseră de autor. Marian Coman a povestit că, după ani de pauză, nu mai găsea nici drumul spre lumea ficțională, nici felul în care personajele ar fi trebuit să vorbească și să acționeze. „Nu mai găseam vocile personajelor mele, nu mă mai găseam nici pe mine. Mi-a fost foarte greu”, a spus autorul. În acel punct, a recunoscut el, era pregătit să abandoneze proiectul și să accepte că trilogia va rămâne o poveste neterminată. Blocajul de la Oradea și cheia ultimului roman Eli Bădică a dus discuția spre felul în care Marian Coman s-a întors efectiv la acest univers după ce lucrase în alte direcții literare. Autorul a povestit că se mutase la Oradea pentru o lună, convins că va scrie repede un roman scurt, de cel mult 200 de pagini, prin care să încheie seria. Planul s-a lovit însă de un blocaj total. „M-am așezat la birou, în noua mea cameră din Oradea, și mă uitam la monitor ca broasca la polizor”, a spus Marian Coman. După două săptămâni, nu scrisese niciun rând. Nu mai știa ce vor personajele, încotro trebuie să meargă povestea sau ce gândise cu ani în urmă. Ieșirea din blocaj a venit când a înțeles că ultimul volum trebuia să coboare mai adânc în trecutul propriei lumi. „Mi-am dat seama că trebuie să fac un prequel la povestea lui Haiganu în cel de-al treilea roman. Și, în momentul acela, am găsit cheia”, a explicat scriitorul. Această soluție a complicat însă proiectul. Pe lângă lumea deja construită, autorul a fost nevoit să creeze încă una: lumea zeilor, lumea de dinaintea lui Haiganu. Astfel, ultimul volum a devenit și o explorare a originilor universului ficțional. De la „Harap Alb continuă” la basmul modern Seria „Haiganu” s-a născut în contextul revistei „Harap Alb continuă”, proiect care propunea o continuare modernă, în cheie fantasy, a lumii lui Ion Creangă. Marian Coman a intrat inițial în proiect cu intenția de a scrie o povestire plasată cu sute de ani înaintea basmului „Harap-Alb”. „Trebuia să scriu un short story”, a spus Marian Coman. În timp, acel text s-a transformat într-o trilogie. Autorul a explicat că îl interesa, încă de atunci, ideea de sincronizare a literaturii române cu literatura fantasy mondială. „Noi nu eram sincronizați cu literatura fantasy mondială. Noi nu aveam acest dark fantasy”, a spus scriitorul. Miza seriei a fost, așadar, construirea unui fantasy de extracție românească, nu prin folosirea decorativă a basmelor sau a folclorului, ci prin transformarea lor într-o lume coerentă, întunecată și vie. „Eu nu am dorit să scriu un fantasy de extracție românească doar de formă”, a explicat Marian Coman. Autorul a spus că, așa cum George R.R. Martin și-a sprijinit lumea pe istoria Marii Britanii, iar J.R.R. Tolkien pe mitologia nordică, el a încercat să construiască pornind de la basmele, mitologia locală, cântecele și folclorul românesc. „Am citit ce mi-a plăcut, m-am jucat cu ce-am avut” În discuția despre documentare, Marian Coman a precizat că seria nu trebuie citită ca o lucrare academică, ci ca o poveste modernă ridicată pe o fundație veche. Autorul a folosit basme, cronici, legende, mitologii locale și forme arhaice de limbaj, însă nu a urmărit reconstituirea fidelă a unei tradiții, ci crearea unei lumi proprii. El a vorbit despre dificultatea de a construi un fantasy românesc în lipsa unei tradiții scrise foarte întinse, comparabile cu cele pe care le-au avut la dispoziție alți autori fantasy din spații culturale diferite. „Noi nu avem literatură întinsă pe mii de ani, nu avem texte scrise foarte, foarte vechi”, a spus Marian Coman. De aceea, a adăugat el, a fost nevoie să lucreze cu legende, povești orale, mitologii și reinterpretări. Cronicile i-au fost utile mai ales pentru limbaj. Autorul a folosit ritmul și structura lor pentru a da credibilitate cronicilor ficționale din romane. „A fost un efort de documentare, dar a fost mai degrabă o joacă”, a spus Marian Coman. „Am citit ce mi-a plăcut, m-am jucat cu ce-am avut și din asta au ieșit cărțile.” Când fantasticul se apropie de realitate Marian Coman a legat scrierea ultimului volum de violența lumii contemporane. În timpul lucrului la roman, realitatea din jur – războaiele, imaginile cu oameni uciși, copiii care mor – a început să se suprapună peste întunericul ficțiunii. „Senzația asta că nu mai scriu despre o lume fantastică, ci că scriu despre lumea de lângă noi, doar că cu o
Diplomatul Adrian Severin își lansează la Iași cartea România și interesul național românesc în contextul dezordinii mondiale actuale. Proiect geopolitic
În cadrul celui de-al XXXVI-lea Congres al Universității „Apollonia” din Iași, desfășurat sub sloganul „Pregătim viitorul, promovând excelența”, universitarul Adrian Severin își va lansa cartea „România și interesul național românesc în contextul dezordinii mondiale actuale. Proiect geopolitic”. Lansarea este programată pentru ora 17.00, în sala Chopin de la Palas. Evenimentul, care a început ieri, 26 februarie 2026, reunește personalități academice, politice și culturale din România și din străinătate, și oferă un cadru dedicat dezbaterii marilor teme ale societății contemporane. Printre invitați se numără și nașul presei din România, Sorin Roșca Stănescu. Cartea lui Adrian Severin propune o analiză aprofundată a poziției României în context internațional și explorează perspectivele strategice ale țării în fața provocărilor globale, punând accent pe interesul național și proiectele geopolitice actuale. Lansarea volumului ,,România și interesul național românesc în contextul dezordinii mondiale actuale. Proiect geopolitic” semnată de Adrian Severin este moderată de prof. univ. dr. Vasile Burlui. „Totul a început de la o conferință la Academia Română cu titlul „Locul și rolul României în actualul context internațional”. Din păcate, conferința a fost anulată, dar am transformat notițele pe care apucasem să le pregătesc, iar aceste notițe stau la baza acestei cărți. România este rezultaul unui proiect geopolitic și al unui proiect economic. România furniza Europei petrol și grâne, două produse esențiale pentru orice vremuri. România este creată în siajul primului război al Crimeei, un război prin care Franța și Anglia doreau să scoată Rusia din Europa. În 1856 razboiul s-a terminat, atunci Rusia este constrânsă să își reducă prezența în Marea Neagră, iar România, de fapt Principatul Moldovei, primește teritoriile din sudul Basarabiei. Iată, astfel proiectul economic și proiectul geopolitic. România nu este doar rezultatul unui proiect deoarece acest proiect nu ar fi rezista fără un subiect comun solid. Noi am ajuns în punctul în care trebuie să gândim mai departe, România are nevoie de un nou model de politică externă. Vreau să mai spun că această carte este alcătuită din două părți. Prima parte reprezintă un studiu amplu la care am mai adăugat câteva eseuri care să întregească perspectiva. Dar a doua parte, la care țin foarte mult, este formată dintr-o culegere de epistole reale, cu destinatari reali printre care Putin sau Trump, scrisori în care veți găsi anticiparea a ceea ce se petrece acum în Ucraina” a declarat Adrian Severin.
Nicolas Sarkozy, martiraj în papuci de pâslă / Nu a stat nici trei săptămâni în închisoare, dar a simțit nevoia să scrie o carte de memorii despre asta
Teribila experiență de trei săptămâni în închisoare i-a lăsat urme adânci în suflet fostului președinte francez, Nicolas Sarkozy, care a simțit nevoia să-și exorcizeze durerea scriind o carte despre asta. „Jurnalul unui prizonier” a văzut lumina tiparului la editura Fayard, fiind girată de bunul său prieten de-o viață, Vincent Bolloré, care i-a fost alături în multe momente importante fostului președinte: Bolloré a apelat la Sarkozy pentru sfaturi atunci când poliția a făcut un scurt raid pe domeniul său, Bolloré i-a pus yahtul său, Paloma, la dispoziție lui Sarkozy când acesta a fost ales președinte, pentru o mini-vacanță, la rândul ei, compania lui Bolloré a obținut contracte extrem de lucrative de la statul francez, Bolloré controlează active media importante (are participațiuni la Vivendi, care deține Universal Music, televiziuni, etc…) și, iată, acum, Bolloré îi publică mărturisirea din închisoarea de trei săptămâni prietenului său care nu l-a lăsat niciodată la nevoie. „Din păcate, zgomotul este constant” Revenind la „Jurnalul unui priznoier”, se cuvine să menționăm că acesta este spovedania unui Szarkozy cu real talent literar: „În închisoare, nu este nimic de văzut și nimic de făcut. Uit liniștea care nu există la Santé, unde sunt multe de auzit. Din păcate, zgomotul este constant. Ca și deșertul, viața interioară este întărită în închisoare ”, scrie, sondând profunzimile, fostul președinte, care a stat închis trei săptămâni. Vineri, Szarkozy (70 de ani) anunțase pe X că lansarea oficială a lucrării va fi pe 10 decembrie. Informații de context Pe 25 septembrie, fostul șef al statului francez a fost condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare cu mandat de arestare și executare provizorie pentru conspirație criminală și amendă cu 100.000 de euro. El a făcut imediat apel și va rejudecat între 16 martie și 3 iunie de către Curtea de Apel din Paris. Sarkozy e învinuit că a permis cu bună-știință asociaților săi să abordeze Libia dictatorului Muammar el Gaddafi pentru a solicita finanțare sub acoperire pentru campania sa prezidențială din 2007 din care a ieșit victorios. Sarkozy a susținut neîncetat că este nevinovat. El a fost încarcerat timp de trei săptămâni în închisoarea Santé, creând, astfel, un eveniment fără precedent pentru un fost președinte din istoria Republicii Franceze și una care a stârnit dezbateri aprinse. A fost încarcerat pe 21 octombrie și a fost eliberat pe 10 noiembrie de Curtea de Apel din Paris, care a stabilit că nu prezintă risc de fugă și l-a plasat sub supraveghere judiciară. În motivarea judecătorilor, aceștia au scris că reținerea imediată a lui Sarkozy e justificată de „gravitatea excepțională” a infracțiunilor. La rândul său, Nicolas Sarkozy a spus că, de fapt, aceasta e motivată de „ură”.
Kamala Harris va lansa o carte despre campania prezidențială din 2024: Este important să împărtășesc ceea ce am văzut
Fosta vicepreședintă a SUA și contracandidata lui Donald Trump a făcut anunțul prin intermediul unei postări pe rețelele sale sociale. Cartea, intitulată „107 Days” (trad. „107 Zile”), va evidenția modul în care Kamala Harris a condus cea mai scurtă campanie electorală prezidențială din istoria modernă, după ce Joe Biden s-a retras din cursa prezidențială după o dezbatere slabă cu Donald Trump de la finalul lunii iunie 2024 la CNN. Cartea va fi lansată în acest an pe 23 septembrie. „A fost intens, cu mize mari și profund personal, atât pentru mine, cât și pentru mulți dintre voi. De când am părăsit funcția, am petrecut mult timp reflectând la acele zile”, a spus Harris într-un video publicat joi. „Cred că este important să împărtășesc ceea ce am văzut, ceea ce am învățat și ceea ce știu că este necesar pentru a merge mai departe”, a mai spus în anunțul publicat pe X. „În timp ce scriam această carte, un adevăr mi-a revenit în minte: uneori, lupta durează mult timp.” What the world saw on the campaign trail was only part of the story. My new book is a behind-the-scenes look at my experience leading the shortest presidential campaign in modern history. 107 Days is out on September 23. I can’t wait for you to read it: https://t.co/G4bkeZB4NZ pic.twitter.com/taUof0L4hs — Kamala Harris (@KamalaHarris) July 31, 2025 Anunțul lansării acestei cărți vine la o zi după ce Harris a anunțat că nu va candida pentru funcția de guvernator al Californiei anul viitor, însă fără a închide ușa pentru o posibilă candidatură la alegerile prezidențiale din 2028.