Șef de stat, implicat într-o provocare pentru copii: Lăsați telefoanele și deschideți o carte
Maia Sandu le-a reamintit copiilor provocarea lansată la începutul verii, când i-a îndemnat să lase din când în când telefoanele și tabletele deoparte și să deschidă o carte. „Mai țineți minte provocarea pe care v-am lansat-o la începutul verii? V-am îndemnat să lăsați din când în când telefoanele și tabletele deoparte, să deschideți o carte și să porniți într-o călătorie a imaginației”, a transmis Maia Sandu. Președinta Republicii Moldova spune că este curioasă să afle ce au citit copiii în ultimele luni și ce povești i-au impresionat. „Vara se apropie de sfârșit și sunt foarte curioasă să aflu unde v-au purtat cărțile în aceste luni. Ce ați citit? Ce personaj v-a plăcut cel mai mult? Ce poveste v-a făcut să râdeți, să visați sau să descoperiți ceva nou?”, a scris Maia Sandu. Copiii sunt invitați să-i scrie președintei Cei care vor să participe la provocare îi pot trimite Maiei Sandu un mesaj la adresa [email protected]. Copiii sunt rugați să spună cum se numesc, câți ani au și de unde sunt, câte cărți au citit în această vară și, mai ales, ce i-a impresionat cel mai mult. Maia Sandu anunță că, la începutul lunii septembrie, se va întâlni la Președinție cu cei mai înrăiți cititori. „Aștept cu drag mesajele voastre. Iar apoi, la începutul lui septembrie, cu cei mai înrăiți cititori ne vom întâlni la Președinție și vom vorbi despre cărțile și poveștile care ne-au însoțit în această vacanță”, a transmis șefa statului moldovean.
Ce este biblioterapia și de ce tot mai mulți oameni apelează la ea?
O tendință în creștere Interesul pentru biblioterapie a crescut în ultimii ani, atât prin recomandări personalizate de romane și volume de dezvoltare personală, cât și prin programe dezvoltate de biblioteci, organizații non-profit și chiar medici, notează BBC. Susținătorii acestei metode consideră că lectura poate ajuta oamenii să își înțeleagă mai bine emoțiile, să găsească strategii de adaptare și să se simtă mai puțin singuri în fața dificultăților. Mitul medicamentului universal Totuși, cercetătorii subliniază că dovezile științifice privind eficiența biblioterapiei bazate pe ficțiune în tratarea unor afecțiuni psihice sunt încă limitate. James Carney, cercetător în științe cognitive, susține că biblioterapia nu este un remediu universal. „Există ideea cărților ca obiecte aproape sacre, capabile să îndrepte lucrurile. Cred că, în anumite situații și pentru anumite tipuri de personalitate, acest lucru poate fi adevărat, însă ideea că ele reprezintă un remediu universal este pur și simplu falsă”, susține cercetătorul. Carney afirmă că dovezile actuale nu sunt suficiente pentru a demonstra că biblioterapia prin ficțiune poate trata tulburări mintale specifice. Pentru a dovedi acest lucru, ar fi nevoie de studii clinice ample, în care pacienții care citesc un roman să fie comparați cu un grup de control,care primește un efect placebo. Deși lectura este asociată cu reducerea stresului, creșterea empatiei, diminuarea sentimentului de singurătate și îmbunătățirea stării generale de bine, nu există suficiente studii care să demonstreze că romanele pot trata în mod direct tulburări precum depresia sau stresul post-traumatic. Cărțile pot face mai mult rău decât bine, în unele situații Mai mulți experți avertizează că anumite cărți pot avea chiar efecte negative asupra unor cititori. Un studiu realizat în 2018 în rândul persoanelor care suferă de tulburări de alimentație a arătat că romanele care abordează astfel de probleme pot agrava simptomele, în loc să contribuie la recuperare. „Dacă suferi de o tulburare de alimentație, este probabil să percepi cel puțin ca fiind negative efectele pe care le-a avut asupra ta lectura acelor materiale”, susținea Emily Troscianko, expert în literatură de la Universitatea Oxford. Organizațiile de biblioterapie din Regatul Unit În Regatul Unit, organizația The Reading Agency dezvoltă din 2013 programul Reading Well, care recomandă liste de cărți pentru persoane diagnosticate cu afecțiuni precum depresia sau demența. Volumele sunt selectate împreună cu specialiști și persoane care au trecut prin experiențe similare, iar unele ghiduri clinice britanice includ cărțile de autoajutor ca instrument terapeutic complementar pentru anumite afecțiuni. „Spunem mereu că nu există o soluție universal valabilă; este vorba despre a avea la dispoziție un instrument suplimentar care s-ar putea dovedi util pentru unii oameni”, a declarat Gemma Jolly, președinta organizației, despre biblioterapie. Specialiștii susțin că beneficiile lecturii depind în mare măsură de implicarea cititorului și de alegerea cărții potrivite, iar cercetătorii trag concluzia că biblioterapia poate reprezenta un instrument util pentru unele persoane, însă nu poate înlocui tratamentele medicale sau psihologice și nu funcționează în mod egal pentru toți cititorii.
Cititul dăunează grav sănătății / Neurologii spun de ce
Cititul întins în pat, un obicei considerat relaxant de multe persoane, poate provoca în timp probleme la nivelul gâtului, umerilor și ochilor, avertizează neurologul și osteopatul rus Vladimir Belash. Medicul a declarat pentru publicația rusă Gazeta.Ru că poziția culcată nu este corectă „fiziologic” pentru lectură, chiar dacă mulți oameni o percep ca fiind confortabilă. „Atât poziția culcat pe spate, cât și cea pe burtă pun presiune pe gât, pe mușchii joncțiunii cervicotoracice și pe centura scapulară”, a explicat Belash. Cititul e periculos pentru circulația sângelui Potrivit acestuia, menținerea unei astfel de poziții pentru perioade lungi poate duce la tensiune musculară, dureri cervicale și disconfort la nivelul umerilor. Neurologul avertizează și asupra posibilelor efecte asupra circulației sângelui. „Statul întins poate împiedica fluxul sanguin arterial și venos, iar acest lucru poate avea impact asupra stării generale de bine și a funcționării sistemului nervos”, a spus specialistul. Distanța incorectă se adaugă la disconfortul creat de poziție Problemele nu se opresc însă la durerile de gât. Vladimir Belash susține că lectura în pat poate suprasolicita și ochii, mai ales din cauza distanței incorecte față de carte și a iluminării slabe. „Cartea poate fi prea aproape sau prea departe, ceea ce provoacă oboseală oculară. Uneori un ochi este solicitat mai mult decât celălalt, pentru că textul este privit dintr-un unghi”, a explicat neurologul. La asta se adaugă și oboseala oculară Mai multe surse medicale confirmă că postura incorectă și iluminarea deficitară pot contribui la oboseala oculară, vedere încețoșată și dureri de cap asociate cititului. Specialiștii în oftalmologie atrag atenția că perioadele lungi de concentrare vizuală, fără pauze și în poziții incomode, pot accentua simptome precum tensiunea oculară sau migrenele. Cea mai bună poziție pentru citit Potrivit medicului, cea mai bună poziție pentru lectură este cea așezată, cu spatele sprijinit și cartea ținută la o distanță confortabilă de ochi. „Poziția optimă este să stai așezat, ușor rezemat de spătarul unui scaun sau fotoliu și să ții cartea în fața ta”, a precizat Belash. Neurologul recomandă și folosirea unei mese sau a unui suport pentru cărți, astfel încât gâtul și ochii să fie cât mai puțin solicitați. Medicii recomandă, de asemenea, pauze regulate în timpul lecturii și o lumină suficient de puternică pentru a reduce oboseala oculară și tensiunea musculară.
Ce spun psihologii despre lectură: este o bună metodă de terapie pentru a te deconecta de la griji?
Ziua Internațională a Cărții, 23 aprilie, este ocazia perfectă pentru a evidenția rolul terapeutic al lecturii. Dovezile științifice confirmă faptul că cititul unei cărți reduce simptomele de anxietate și depresie și ne îmbunătățește bunăstarea, notează EFE. „A citi este ca și cum ai intra într-un refugiu mental care îți permite să te odihnești și să înveți să te întărești și să ai resurse interne pentru a gestiona problemele”, spune psihologul Diana Sánchez. „Multe studii arată că cititul zilnic de plăcere, pe lângă faptul că te face să te simți bine și îți consolidează cunoștințele, este un instrument foarte simplu pentru a ameliora stresul, a-ți schimba starea de spirit și a te distanța de griji”, explică ea. Potrivit psihologului Tomás Santa Cecilia, cititul activează creierul și servește la relaxarea și reducerea anxietății, dar în același timp generează noi conexiuni neuronale, oferindu-ne beneficii neurologice clare. Și susține cărțile în detrimentul pierderii de timp care vine din petrecerea orelor întregi uitându-se la rețelele de socializare pe telefonul mobil, ceva care ne distrage atenția și nu aduce niciun beneficiu, „ne lasă doar în suspans”, avertizează el. Dar, subliniază ea, lectura aleasă, spre deosebire de consumul rapid de conținut, dezvoltă memoria pe termen lung, sporește imaginația și sporește concentrarea, pe lângă faptul că este o sarcină plăcută ce declanșează hormonii bunăstării. Și cum te poți concentra asupra lecturii cu mintea încețoșată? Este adevărat că atunci când grijile sau suprasolicitarea mentală ne domină mintea, este mai greu să găsim concentrarea necesară pentru a rămâne concentrați asupra poveștii pe care o spune o carte. Este ușor să ne distragem, să pierdem filul și chiar să citim fără să fim conștienți de ceea ce citim. „În cazul depresiei, este mai dificil să ne concentrăm atenția, memoria și, de asemenea, funcțiile executive. În general, recomandăm lecturi scurte, cum ar fi povești sau poezii, și sesiuni mai scurte, dar mai frecvente”, spune Diana Sánchez. În plus, atât în cazurile de depresie, cât și în cele de suprasolicitare mentală, „combinarea cititului cu exerciții de mindfulness care îmbunătățesc concentrarea ajută și ea”, sfătuiește ea. Potrivit lui Tomás Santa Cecilia, directorul Clinicii de Psihologie Cecops din Madrid, societatea „suprastimulată” în care trăim înseamnă că, în cele din urmă, atunci când vrem să ne bucurăm de o carte, „percepem că nu suntem capabili să fim atenți”. De aceea, el recomandă să dedicăm 10 minute resetării creierului nostru, deoarece primele minute de citit „sunt complicate”, nu ne putem concentra. „Dacă reușim să depășim aceste 10 minute”, adaugă el, „atunci când creierul se adaptează la o sarcină plăcută, va recicla toată această poluare și accelerare tehnologică și ne va permite să dezvoltăm bunăstare, fără îndoială.” Dacă ne putem concentra pe citit ca terapie, vom putea și să ținem la distanță anxietatea. „Există programe de lectură bazate pe psihologie pozitivă care reduc anxietatea și emoțiile negative. Studiile arată că, la studenții universitari, cititul de plăcere scade stresul psihologic și acționează ca un tampon”, subliniază psihologul. Cum să faci din cititul un obicei, nu doar o terapie Cititul în fiecare zi, pentru o perioadă, dar în mod constant, permite acestui obicei să ne îmbunătățească sănătatea mintală și să regleze sistemul nervos. „Atunci când cititul devine un obicei, motivația este forța motrice din spatele lecturii mai frecvente”, spune Diana Sánchez. Potrivit experților, atunci când cititul este dificil, „trebuie să cauți materiale de lectură mai plăcute”, mai ales în cazul adolescenților, care trebuie să dezvolte acest obicei și să încerce să-i țină departe de ecranele care îi absorb atât de mult. Pentru a-i motiva pe tineri să citească, este important să le oferim opțiuni de cărți electronice și chiar cărți audio. Există dovezi științifice care arată că, dacă orele petrecute citind cărți le depășesc pe cele petrecute în fața ecranelor, calitatea vieții crește și somnul se îmbunătățește pentru adolescenți și tineri. Sfaturi pentru deconectarea psihologică prin lectură Diana Sánchez și Tomás Santa Cecilia, ambii de la Colegiul Oficial de Psihologie din Madrid, oferă aceste recomandări pentru a face din citit o terapie care să ne deconecteze psihologic de griji și să ne bucure de fiecare poveste. Conform psihologilor: Dacă sunt persoane care nu au obiceiul de a citi, ar trebui să înceapă cu povestiri scurte, basme sau poezie. Citește întotdeauna de plăcere și alege lecturi pozitive care ne ajută să ne conectăm, mai ales dacă suntem într-o dispoziție proastă. Pentru problemele de concentrare cauzate de depresie sau suprasolicitare mentală, apelează la texte mai scurte și mizează pe exerciții fizice și mindfulness. Participarea la cluburi de lectură ajută la înțelegerea textelor citite, dar și la socializare. Dacă citim, vom avea o dezvoltare cognitivă evoluată, vom genera cunoștințe, reflecție, concentrare și memorie pe termen lung. Încearcă să dedici 20 sau 30 de minute zilnic, la sfârșitul zilei, pentru a-ți recicla creierul, pentru a te autoregla. Cititul este un avantaj; ne ajută să ne concentrăm, spre deosebire de a trăi într-o societate suprastimulată. Experții sunt clari în această privință: cititul este o formă de terapie pentru deconectare, un loc sigur în care să ne bucurăm de poveștile altora care ne distanțează de ale noastre și ne ajută să ne bucurăm și să ne îmbunătățim sănătatea mintală și cognitivă.