Cititul dăunează grav sănătății / Neurologii spun de ce
Cititul întins în pat, un obicei considerat relaxant de multe persoane, poate provoca în timp probleme la nivelul gâtului, umerilor și ochilor, avertizează neurologul și osteopatul rus Vladimir Belash. Medicul a declarat pentru publicația rusă Gazeta.Ru că poziția culcată nu este corectă „fiziologic” pentru lectură, chiar dacă mulți oameni o percep ca fiind confortabilă. „Atât poziția culcat pe spate, cât și cea pe burtă pun presiune pe gât, pe mușchii joncțiunii cervicotoracice și pe centura scapulară”, a explicat Belash. Cititul e periculos pentru circulația sângelui Potrivit acestuia, menținerea unei astfel de poziții pentru perioade lungi poate duce la tensiune musculară, dureri cervicale și disconfort la nivelul umerilor. Neurologul avertizează și asupra posibilelor efecte asupra circulației sângelui. „Statul întins poate împiedica fluxul sanguin arterial și venos, iar acest lucru poate avea impact asupra stării generale de bine și a funcționării sistemului nervos”, a spus specialistul. Distanța incorectă se adaugă la disconfortul creat de poziție Problemele nu se opresc însă la durerile de gât. Vladimir Belash susține că lectura în pat poate suprasolicita și ochii, mai ales din cauza distanței incorecte față de carte și a iluminării slabe. „Cartea poate fi prea aproape sau prea departe, ceea ce provoacă oboseală oculară. Uneori un ochi este solicitat mai mult decât celălalt, pentru că textul este privit dintr-un unghi”, a explicat neurologul. La asta se adaugă și oboseala oculară Mai multe surse medicale confirmă că postura incorectă și iluminarea deficitară pot contribui la oboseala oculară, vedere încețoșată și dureri de cap asociate cititului. Specialiștii în oftalmologie atrag atenția că perioadele lungi de concentrare vizuală, fără pauze și în poziții incomode, pot accentua simptome precum tensiunea oculară sau migrenele. Cea mai bună poziție pentru citit Potrivit medicului, cea mai bună poziție pentru lectură este cea așezată, cu spatele sprijinit și cartea ținută la o distanță confortabilă de ochi. „Poziția optimă este să stai așezat, ușor rezemat de spătarul unui scaun sau fotoliu și să ții cartea în fața ta”, a precizat Belash. Neurologul recomandă și folosirea unei mese sau a unui suport pentru cărți, astfel încât gâtul și ochii să fie cât mai puțin solicitați. Medicii recomandă, de asemenea, pauze regulate în timpul lecturii și o lumină suficient de puternică pentru a reduce oboseala oculară și tensiunea musculară.
Ce spun psihologii despre lectură: este o bună metodă de terapie pentru a te deconecta de la griji?
Ziua Internațională a Cărții, 23 aprilie, este ocazia perfectă pentru a evidenția rolul terapeutic al lecturii. Dovezile științifice confirmă faptul că cititul unei cărți reduce simptomele de anxietate și depresie și ne îmbunătățește bunăstarea, notează EFE. „A citi este ca și cum ai intra într-un refugiu mental care îți permite să te odihnești și să înveți să te întărești și să ai resurse interne pentru a gestiona problemele”, spune psihologul Diana Sánchez. „Multe studii arată că cititul zilnic de plăcere, pe lângă faptul că te face să te simți bine și îți consolidează cunoștințele, este un instrument foarte simplu pentru a ameliora stresul, a-ți schimba starea de spirit și a te distanța de griji”, explică ea. Potrivit psihologului Tomás Santa Cecilia, cititul activează creierul și servește la relaxarea și reducerea anxietății, dar în același timp generează noi conexiuni neuronale, oferindu-ne beneficii neurologice clare. Și susține cărțile în detrimentul pierderii de timp care vine din petrecerea orelor întregi uitându-se la rețelele de socializare pe telefonul mobil, ceva care ne distrage atenția și nu aduce niciun beneficiu, „ne lasă doar în suspans”, avertizează el. Dar, subliniază ea, lectura aleasă, spre deosebire de consumul rapid de conținut, dezvoltă memoria pe termen lung, sporește imaginația și sporește concentrarea, pe lângă faptul că este o sarcină plăcută ce declanșează hormonii bunăstării. Și cum te poți concentra asupra lecturii cu mintea încețoșată? Este adevărat că atunci când grijile sau suprasolicitarea mentală ne domină mintea, este mai greu să găsim concentrarea necesară pentru a rămâne concentrați asupra poveștii pe care o spune o carte. Este ușor să ne distragem, să pierdem filul și chiar să citim fără să fim conștienți de ceea ce citim. „În cazul depresiei, este mai dificil să ne concentrăm atenția, memoria și, de asemenea, funcțiile executive. În general, recomandăm lecturi scurte, cum ar fi povești sau poezii, și sesiuni mai scurte, dar mai frecvente”, spune Diana Sánchez. În plus, atât în cazurile de depresie, cât și în cele de suprasolicitare mentală, „combinarea cititului cu exerciții de mindfulness care îmbunătățesc concentrarea ajută și ea”, sfătuiește ea. Potrivit lui Tomás Santa Cecilia, directorul Clinicii de Psihologie Cecops din Madrid, societatea „suprastimulată” în care trăim înseamnă că, în cele din urmă, atunci când vrem să ne bucurăm de o carte, „percepem că nu suntem capabili să fim atenți”. De aceea, el recomandă să dedicăm 10 minute resetării creierului nostru, deoarece primele minute de citit „sunt complicate”, nu ne putem concentra. „Dacă reușim să depășim aceste 10 minute”, adaugă el, „atunci când creierul se adaptează la o sarcină plăcută, va recicla toată această poluare și accelerare tehnologică și ne va permite să dezvoltăm bunăstare, fără îndoială.” Dacă ne putem concentra pe citit ca terapie, vom putea și să ținem la distanță anxietatea. „Există programe de lectură bazate pe psihologie pozitivă care reduc anxietatea și emoțiile negative. Studiile arată că, la studenții universitari, cititul de plăcere scade stresul psihologic și acționează ca un tampon”, subliniază psihologul. Cum să faci din cititul un obicei, nu doar o terapie Cititul în fiecare zi, pentru o perioadă, dar în mod constant, permite acestui obicei să ne îmbunătățească sănătatea mintală și să regleze sistemul nervos. „Atunci când cititul devine un obicei, motivația este forța motrice din spatele lecturii mai frecvente”, spune Diana Sánchez. Potrivit experților, atunci când cititul este dificil, „trebuie să cauți materiale de lectură mai plăcute”, mai ales în cazul adolescenților, care trebuie să dezvolte acest obicei și să încerce să-i țină departe de ecranele care îi absorb atât de mult. Pentru a-i motiva pe tineri să citească, este important să le oferim opțiuni de cărți electronice și chiar cărți audio. Există dovezi științifice care arată că, dacă orele petrecute citind cărți le depășesc pe cele petrecute în fața ecranelor, calitatea vieții crește și somnul se îmbunătățește pentru adolescenți și tineri. Sfaturi pentru deconectarea psihologică prin lectură Diana Sánchez și Tomás Santa Cecilia, ambii de la Colegiul Oficial de Psihologie din Madrid, oferă aceste recomandări pentru a face din citit o terapie care să ne deconecteze psihologic de griji și să ne bucure de fiecare poveste. Conform psihologilor: Dacă sunt persoane care nu au obiceiul de a citi, ar trebui să înceapă cu povestiri scurte, basme sau poezie. Citește întotdeauna de plăcere și alege lecturi pozitive care ne ajută să ne conectăm, mai ales dacă suntem într-o dispoziție proastă. Pentru problemele de concentrare cauzate de depresie sau suprasolicitare mentală, apelează la texte mai scurte și mizează pe exerciții fizice și mindfulness. Participarea la cluburi de lectură ajută la înțelegerea textelor citite, dar și la socializare. Dacă citim, vom avea o dezvoltare cognitivă evoluată, vom genera cunoștințe, reflecție, concentrare și memorie pe termen lung. Încearcă să dedici 20 sau 30 de minute zilnic, la sfârșitul zilei, pentru a-ți recicla creierul, pentru a te autoregla. Cititul este un avantaj; ne ajută să ne concentrăm, spre deosebire de a trăi într-o societate suprastimulată. Experții sunt clari în această privință: cititul este o formă de terapie pentru deconectare, un loc sigur în care să ne bucurăm de poveștile altora care ne distanțează de ale noastre și ne ajută să ne bucurăm și să ne îmbunătățim sănătatea mintală și cognitivă.