Se dezbate legalizarea prostituției în România. Câte țări din Europa au prostituția legalizată
În Parlamentul României, a fost dezbătut din nou, un proiect de lege care propune legalizarea și reglementarea serviciilor sexuale contra cost. Inițiativa legislativă a primit marți un nou Aviz Negativ, dar este urmărită în continuare scoaterea fenomenului din economia subterană și fiscalizarea sa. Prostituția ar putea deveni o sursă de venit pentru bugetul României, la fel ca în cazul altor țări europene, dar Parlamentul respinge din nou ideea legalizării. Astfel, țara noastră nu reușește să fiscalizeze o industrie care oricum alimentează economia subterană. În România, prostituția a fost incriminată după venirea regimului comunist și a fost dezincriminată abia după anul 2000. Potrivit Codului Penal din 2014, prostituția a devenit contravenție în loc de infracțiune și sancționată cu amendă. Proiectul propus de deputatul PNL, Ion Iordache, nu este prima astfel de inițiativă din ultimii ani. O altă tentativă de legalizare a serviciilor de natură sexuală a fost respinsă de Parlamentul României în 2011, inițiatorul de la acel moment fiind Silviu Prigoană. Chiar dacă a declanțat opoziții de fiecare dată, în special din partea bisericii Ortodoxe Române, legea prostituției, așa cum a mai fost denumită, are ca scop instituirea unui cadru juridic în care serviciile sexuale să fie prestate legal de persoane fizice autorizate care ar urma să plătească taxe, impozite și contribuții sociale. Mai mult decât atât, spațiile ar trebui să păstreze distanța față de școli, biserici și parcuri, iar controalele medicale periodice, inclusiv pentru bolile cu transmitere sexuală ale lucrătorilor, ar deveni și ele obligatorii. „Instituirea unui cadru juridic care reglementează desfășurarea activităților de natură sexuală ar urmări în principal: protejarea sănătăţii fizice şi psihice, a integrităţii şi a demnităţii persoanelor care desfăşoară activităţi de natură sexuală; prevenirea şi combaterea exploatării sexuale, a abuzului, a constrângerii şi a traficului de persoane în legătură cu aceste activităţi; asigurarea exercitării activităţilor de natură sexuală în condiţii de legalitate şi asigurarea unui cadru fiscal transparent pentru veniturile obținute din activităţile reglementate prin prezenta lege”. Ce încasări ar avea bugetul României dacă prostituția ar fi legală În România, fenomenul există, chiar dacă este practicat „la negru” și alimentează economia subterană. De altfel, în Nota de fundamentare a proiectului de lege, veniturile la buget din impozitarea prostituției sunt estimate la aproximativ 150 de milioane de lei anual. Aceste venituri ar proveni din taxarea activității autorizate și ar contribui la bugetul de stat fără să genereze cheltuieli majore suplimentare însă, lipsa legalizării nu aduce niciun leu la bugetul statului. Dacă aruncăm o privire spre restul statelor Europene, este clar că nu există un model unic. Unele state au ales să legalizeze, să reglementeze prostituția și să o trateze ca pe o activitate economică. În țări precum Germania, Olanda sau Austria, există bordeluri autorizate, controale medicale și obligații fiscale. Aici, ideea de bază este simplă: dacă fenomenul există oricum, este mai mai sigur să fie adus în legalitate, monitorizat și fiscalizat. În aceste state, autoritățile susțin că reglementarea ajută la reducerea criminalității și la protejarea lucrătorilor sexuali. La polul opus se află modelul nordic, adoptat de țări precum Suedia sau Franța. În aceste state prostituția nu este incriminată pentru cei care o practică, dar este pedepsită pentru clienți. Logica acestui sistem este de a reduce cererea și, implicit, fenomenul. În tot acest timp, România rămâne un simplu spectator în fața abuzurilor. Cu câți bani contribuie prostituția la bugetele altor state europene Germania se remarcă drept cea mai mare piață legală din lume, cu venituri estimate la aproximativ 16 miliarde de euro anual. Din aceste venituri, gradul de fiscalizare este de aproximativ 5%, astfel că statul obține aproximativ 200-500 de milioane de euro pe an din această industrie. În plus, legalizarea completă și infrastructura dezvoltată, inclusiv bordelurile de mari dimensiuni, au transformat industria într-un adevărat sector economic. În Olanda, unde prostituția este legală și reglementată, veniturile directe sunt estimate la aproximativ 840 de milioane de euro pe an. În cazul acestui stat, gradul de fiscalizare este cuprins între 10 și 15%, astfel că bugetul de stat se îmbogățește cu câteva sute de milioane de euro. Cele mai recente date arată că bugetul de stat al Olandei a încasat aproximativ 100 milioane de euro din activitățile sexuale. În cazul altor state europene, precum Austria și Belgia, deși prostituția este legală, nu există cifre oficiale, iar o parte semnificativă din câștiguri rămâne „neobservată”. Astfel, experiența europeană demonstrează că inudstria nu poate fi „albită” complet, dar arată că o parte din banii obținuți pot fi aduși în fiscalitate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Sănătății nu ar vota legalizarea prostituției: „Înainte de toate, ar trebui să protejăm minorii exploatați sexual” Nou aviz negativ la Legea Prostituţiei. Proiectul iniţiat de liberalul Ion Iordache are deja cinci comisii împotrivă Partidul lui Marine Le Pen vrea să redeschidă bordelurile din Franța, pe modelul de la 1946. Cum ar fi schimbată legea prostituției
Reacție dură la proiectul PNL privind prostituția: Copiii României nu trebuie să se prostitueze legal
Deputata PSD Diana Tușa a criticat dur proiectul de lege inițiat de deputatul PNL Ion Iordache, care prevede reglementarea prostituției. Potrivit acesteia, statul român a eșuat în protejarea copiilor și a victimelor traficului de persoane. „Cu un stat incapabil să-și protejeze copiii de rețelele de droguri și de trafic de persoane, un deputat din partidul condus de premierul Bolojan vine în Parlament cu un proiect de lege prin care ne spune că legalizarea prostituției reprezintă soluția”, afirmă Diana Tușa, într-o postare publicată luni pe rețelele sociale. Traficul de minori, miza ignorată Politiciana atrage atenția că, în România, problema majoră o reprezintă traficul de minori și nu lipsa unei reglementări a prostituției. „În fapt, vorbim despre traficul de minori, pentru că în România mai mult de jumătate din victimele traficului de persoane sunt copii”, susține aceasta. În opinia sa, soluțiile ar trebui să vizeze educația și politicile sociale, nu legalizarea sau autorizarea unor activități controversate, precum cele de natură sexuală. „Pentru a-i feri de rețelele de traficanți, copiii României au nevoie de educație și de locuri de muncă aici, în țară”, a transmis Diana Tușa, criticând politicile guvernamentale din domeniul educației și al pieței muncii. Traficul de persoane, nerezolvat Deputata respinge ferm ideea că proiectul ar putea contribui la protejarea minorilor. „În niciun caz copiii României nu trebuie să se prostitueze legal, așa cum se propune în proiect”, a subliniat aceasta. Diana Tușa contestă și argumentul potrivit căruia reglementarea prostituției ar reduce traficul de persoane, invocând exemple din alte state europene. „Legalizarea prostituției în țări precum Germania, Olanda, Austria, Elveția sau Grecia nu a redus traficul de persoane, ci doar i-a schimbat dinamica și locația”, a explicat ea. Argumentele inițiatorului Proiectul de lege inițiat de deputatul PNL de Gorj prevede reglementarea și autorizarea activităților de natură sexuală, precum și instituirea unui cadru de control privind desfășurarea acestora. Documentul introduce obligații medicale, fiscale și administrative și stabilește reguli stricte pentru exercitarea activității. Activitatea ar urma să fie permisă doar în baza unor autorizații emise de autoritățile locale și condiționată de efectuarea unor controale medicale periodice. Iordache susține că măsura ar permite un control sanitar mai eficient și ar oferi autorităților instrumente suplimentare pentru combaterea traficului de persoane și a exploatării, precizând că, în România, „activitățile de natură sexuală se desfășoară în zona neagră”.