Buzoianu, despre legea privind urșii: Este nevoie de o cotă de prevenție. Toți primarii ar trebui să aplice legea pe care am schimbat-o
Invitată vineri seara la B1 TV, Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu a vorbit despre legea privind urșii. În cadrul emisiunii, i s-a arătat un filmuleț în care o tânără îi dă de mâncare unui urs. „O inconștiență absolut criminală”, a comentat Buzoianu în urma videoclipului. „Ce vedem în imagini poate fi sancționat cu 30.000 de lei. Și sper că există autorități care se uită și care aplică amenziile acestea. Pentru că altfel o să avem în fiecare zi câte o tragedie și în perioada următoare”, a adăugat aceasta. Ce prevede legea privind urșii Referitor la legea privind urșii, Diana Buzoianu a explicat că „prevede creșterea cotei de prevenție. O cotă care ar fi putut să ducă la vânătoare pe anumite zone, pentru a putea să gestionăm populația (n. r. – de urși). „Eu cred că este nevoie de o cotă de prevenție. Nu-mi dau seama dacă această cotă ar fi trebuit să fie stabilită prin lege. Acum ea a fost trimisă prin lege și atunci Guvernul nu mai poate să pronunțe pe acest subiect. Pentru că, în momentul în care ai un proces legislativ început în Parlament, Guvernul nu mai poate să inițieze un alt act normativ din executiv, care să privească exact această temă”, a transmis aceasta. Întrebată ce a vrut președintele Nicușor Dan să schimbe la această lege, Buzoianu a răspuns că „nu am văzut încă punctul de vedere. El a ajuns la Camera Deputaților și la Senat”. „Este atributul președintelui la final. Atributul președintelui care este absolut constituțional și normal”, a adăugat ea. „Legea este mult mai permisivă” Buzoianu a mai declarat că „ce cred eu că ar trebui să fie făcut în acest caz ,cu intervențiile pe urși, este ca absolut toți primarii să aplice legea pe care am schimbat-o. Pentru că noi până acum câteva luni de zile, aveam o lege care aproape făcea imposibil ca primarii să poată să intervină, să împuște urșii respectivi. Astăzi, legea este mult mai permisivă. În momentul în care urșii au venit în intravilan, ai deja posibilitatea să intervii”. „Ei au legislație. Trebuie să intervină până la tragedie”, a conchis Ministrul interimar al Mediului.
Legislatorii din Suedia au redus vârsta răspunderii penale la 14 ani
Joi, guvernul suedez a redus vârstei răspunderii penale de la 15 la 14 ani, potrivit Euronews. Votul parlamentarilor a venit pe fondul creșterii luptelor între bande de mai bine de un deceniu, în special pentru controlul pieței de droguri. Legea inițială viza reducerea vârstei la 13 ani Guvernul a vrut să reducă vârsta la care copiii puteau fi trimiși în închisoare la 13 ani. Însă, a trebuit să retragă propunerea în iunie, deoarece nu a putut obține o majoritate în parlament. Guvernul conservator minoritar, condus de prim-ministrul Ulf Kristersson, supraviețuiește cu sprijinul partidului de extremă dreapta Democrații Suedezi. După preluarea mandatului în 2022, guvernul a făcut din lupta împotriva criminalității o piesă centrală a platformei sale politice. Un comisar numit de guvern a recomandat reducerea vârstei răspunderii penale la 14 ani. Guvernul a decis să propună 13, dar majoritatea celor 126 de grupuri consultate cu privire la propunere, inclusiv poliția și administrația penitenciară, s-au opus unei vârste atât de mici, potrivit sursei. Ce a mai votat parlamentul suedez Parlamentul a votat, de asemenea, pentru reducerea pedepselor cu închisoarea pentru tineri. Tinerii sub 18 ani pot fi acum condamnați la închisoare până la 18 ani. Legea va intra în vigoare pe 10 septembrie, cu trei zile înainte de organizarea alegerilor generale. Un sondaj a plasat opoziția de centru-stânga în fața partidelor de dreapta, dar diferența se reduce. Sondajul a arătat că partidele de șa guvernare și extrema dreaptă vor obține 47% din voturi, iar partidele din opoziție 51%, potrivit sursei citate.
Parlamentarii francezi aprobă legea morții asistate după ani de dezbateri. Dreptul este acordat în condiții stricte
Adunarea Națională a Franței a votat pentru crearea unui drept la moarte asistată în condiții stricte, notează BBC. Proiectul, respins de trei ori de Senat Parlamentarii au votat pentru a susține proiectul de lege. Acesta fusese respins de trei ori de camera superioară a parlamentului, Senatul. Proiectul de lege urmează să fie trimis Consiliului Constituțional al Franței pentru examinare, înainte ca acesta să poată deveni lege, potrivit sursei. Ce prevede proiectul de lege Proietcul ar permite moartea asistată pentru adulții francezi cu o boală „gravă și incurabilă”. Potrivit acestuia, boala trebuie să le pună viața în pericol, „într-un stadiu avansat sau terminal”. Boala ar trebui să îi lase într-o suferință fizică sau psihologică constantă, insuportabilă sau rezistentă la tratament. Pacientul ar trebui să „își manifeste în mod liber intenția” unui medic. Apoi, acesta ar lua o decizie după consultație în termen de 15 zile. După două zile de reflecție, pacientul ar trebui să-și administreze singur o substanță letală. Dacă nu ar fi putut face acest lucru, un medic sau o asistentă medicală ar putea să îi administreze substanța în locul său, conform sursei citate. Mai multe țări din Europa au adoptat o lege similară Votul de miercuri înseamnă că Franța s-ar putea alătura mai multor țări europene care au dezincriminat sinuciderea asistată sub o anumită formă. O dezbatere la fel de lungă are loc în Regatul Unit. Un proiect de lege privind legalizarea sinuciderii asistate în Anglia și Țara Galilor a stagnat la începutul acestui an. Proiectul urmează să revină în Parlament în septembrie. Olanda și Belgia au legalizat moartea asistată în 2002 pentru persoanele cu suferințe insuportabile din cauza unor boli incurabile. Mai multe alte țări europene au adoptat ulterior legi, iar Elveția permite de mult timp sinuciderea asistată, dacă persoana care asistă acționează în mod altruist, mai arată sursa. Subiectul este unul controversat în Franța În Franța, problema a fost extrem de controversată din punct de vedere politic. A atras opoziția Bisericii Catolice și a unor părți ale profesiei medicale. Legea fost aprobată de patru ori în Adunarea Națională. Totuși, camera superioară, dominată de partide de dreapta, a respins-o de trei ori. Cu toate acestea, sondajele de opinie sugerează că o mare majoritate a francezilor susțin oferirea persoanelor bolnave în fază terminală a opțiunii de îngrijire paliativă sau sinucidere asistată. Președintele Emmanuel Macron a susținut de mult timp acest proiect de lege. Totuși, decizia sa de a convoca alegeri anticipate în urmă cu doi ani a cauzat o întârziere semnificativă a procesului, potrivit aceleiași surse.
Proiectul de lege care i-ar putea băga la închisoare pe fermieri. Care sunt faptele pentru care pot fi condamnați
Un nou proiect de lege prevede sancțiuni dure pentru fermieri. Unii dintre agricultorii care încalcă legea ar putea chiar să ajungă la închisoare. Ministerul Mediului a publicat un proiect de lege care înăsprește pedepsele pentru infracțiunile de mediu, în acord cu legislația europeană. Noile prevederi îi vizează și pe agricultori, care riscă inclusiv închisoarea pentru fapte ce afectează solul sau resursele de apă. Proiectul de lege vizează și mai multe practici din agricultură. Sunt vizate captarea ilegală a apei pentru irigații, utilizarea pesticidelor neomologate, arderea miriștilor și fertilizarea culturilor în perioadele interzise. Documentul definește clar și captarea apei din surse de suprafață sau subterane. Loading … Proiectul de lege care i-ar putea băga la închisoare pe fermieri. Sursă foto: Shutterstock „Captarea apelor: acțiunea de extragere, prelevare sau derivare controlată a apei din corpurile de apă de suprafață sau din corpurile de apă subterane, prin intermediul lucrărilor de foraj, drenuri ori alte mijloace tehnice, în scopul utilizării resursei pentru consum uman, irigații, activități industriale, producerea de energie, agricultură ori alte utilizări economice sau sociale”, se află printre faptele incriminate, arată Agrointel.ro. Ce spune Diana Buzoianu? Diana Buzoianu, ministrul Medicului, Apelor și Pădurilor, anunță un proiect de lege care înăsprește sancțiunile pentru infracțiunile de mediu. Potrivit acesteia, măsurile urmăresc combaterea rețelelor de criminalitate de mediu și introducerea unor pedepse mai dure pentru faptele care afectează grav natura și sănătatea oamenilor. „Pregătim un proiect de lege complet, pentru a fi promovat imediat ce România va avea un Guvern cu atribuții depline. Este una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani în materia combaterii criminalității de mediu. Un proiect ambițios pentru a lupta contra mafiilor de mediu. Pentru faptele care distrug ecosisteme, poluează grav apa, aerul sau solul și pun în pericol viața oamenilor, sancțiunile trebuie să fie proporționale cu efectele produse. Poluarea gravă și distrugerea naturii nu pot rămâne afaceri profitabile, în care câștigurile sunt mari, iar riscul juridic este nesemnificativ”, a spus Diana Buzoianu. În ce condiții pot face fermierii până la 20 de ani de închisoare? Proiectul prevede pedepse cu închisoarea între 1 și 20 de ani, în funcție de gravitatea faptelor. Sancțiunile cresc dacă sunt provocate pagube majore mediului, distrugeri ireversibile sau dacă infracțiunea duce la decesul unei persoane. Anii de închisoare sunt disperați altfel: închisoare de la 1 la 5 ani pentru fapte susceptibile să provoace decesul sau vătămarea gravă a unei persoane ori daune semnificative mediului; închisoare de la 2 la 7 ani, atunci când daunele semnificative asupra aerului, apei, solului, ecosistemelor, animalelor sau plantelor s-au produs efectiv; închisoare de la 3 la 10 ani pentru distrugeri sau daune semnificative, produse pe scară largă, care sunt ireversibile ori de lungă durată; închisoare de la 10 la 20 de ani, dacă infracțiunea de mediu a avut ca urmare moartea unei persoane. Totodată, cresc și amenzile pentru firme, valoarea unei zile-amendă urmând să fie cuprinsă între 500 și 25.000 de lei. Proiectul prevede pedepse mai dure pentru infracțiunile comise în arii protejate și sancționează inclusiv tentativa sau faptele din culpă. Sunt introduse reguli pentru combaterea faptelor grave împotriva mediului, iar autoritățile vor avea obligații noi privind pregătirea, cooperarea și prevenirea criminalității de mediu. Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ
Pensii de 6.260 lei/lună pentru această nouă categorie de pensionari români, în 2026? Legea a fost deja votată
Un proiect controversat, ținut ani la rând în așteptare, revine în prim-plan și poate schimba radical sistemul de pensii pentru aleșii locali. Deși adoptată de Parlament, legea nu a fost aplicată nici până astăzi, fiind amânată în mod repetat. În 2026, însă, presiunea juridică și politică ar putea forța intrarea ei în vigoare. Ce sume sunt prevăzute pentru aleșii locali Există o lege care acordă pensii speciale pentru primari și președinți de consilii județene, dar care nu a fost niciodată pusă în aplicare efectiv. Deși cadrul legal este clar stabilit, autoritățile au decis, an de an, să amâne intrarea sa în vigoare. În total, aplicarea a fost împinsă de la un an la altul de șapte ori Dacă legea ar intra în vigoare, nivelul pensiilor pentru această categorie ar depăși semnificativ media națională. Calculul este raportat la indemnizațiile aflate în plată și la durata mandatelor. Pentru un singur mandat complet, un primar sau un președinte de consiliu județean ar putea încasa peste 6.000 de lei lunar. În cazul a trei mandate, suma ar putea urca spre pragul de aproape 19.000 de lei pe lună, de câteva ori peste pensia medie din România. În paralel cu aceste prevederi, în Parlament a fost depusă și o inițiativă legislativă menită să elimine complet pensiile speciale pentru aleșii locali. Proiectul nu a avansat însă, rămânând blocat în procedurile parlamentare. Sorin Grindeanu susține ideea Există susținere pentru această categorie, chiar și din partea unor voci care, în mod tradițional, s-au opus pensiilor speciale. Sorin Grindeanu, șeful PSD, consideră că sunt anumiți primari care au o pensie mică, deși au stat ani de zile în funcție. „Nu sunt susținător al pensiilor speciale dar sunt primari care au 20 de ani în funcție și au pensii aproape de pensia minimă. Nu e în regulă”, spunea Grindeanu. Pensia minimă este 1.281 de lei și nu există niciun primar care să ia această pensie. Posibilă intervenție a Curții Constituționale Legea e în vigoare de 7 ani și e amânată la fiecare început de an. Menținerea acestei legi într-o stare de suspendare continuă nu este lipsită de consecințe. Există un risc real ca situația să fie tranșată de Curtea Constituțională. Jurisprudența arată că amânările repetate ale unor drepturi stabilite prin lege pot fi considerate neconstituționale. Dacă se va ajunge la o astfel de decizie, statul ar putea fi obligat să aplice prevederile dintr-o dată, cu impact semnificativ asupra bugetului public. Recomandarea autorului: Terenurile agricole ale României dispar pe zi ce trece. Polonia și Ungaria au interzis prin Constituție achiziția terenurilor de către străini sau pun condiții drastice
Ce este abuzul psihologic și cum îl poți dovedi. Cinci sfaturi de la experți
Spre deosebire de abuzul fizic, acest tip de maltratare nu lasă urme vizibile, dar consecințele sale sunt la fel de devastatoare. Psihologie-Online explică ce este abuzul psihologic și cum să îl recunoașteți. Înțelegerea și conștientizarea acestei probleme reprezintă un pas esențial în combaterea ei și în oferirea de sprijin celor care suferă de pe urma ei. Abuzul psihologic este o formă de violență silențioasă care afectează profund sănătatea emoțională și mintală a unei persoane. Acest abuz include comportamente precum umilința, manipularea, insultele, izolarea socială și amenințările constante. Spre deosebire de violența fizică, abuzul psihologic nu este însoțit de vătămări fizice. Deși fiecare caz este unic, există un model general de abuz psihologic care escaladează treptat. Mai jos, vom examina cele mai frecvente etape: Faza inițială: În această etapă, agresorul manifestă iritabilitate, critică subtilă sau comportament de control. Victima simte disconfort sau anxietate și încearcă să evite conflictul. Faza critică: Aici are loc cel mai evident abuz psihologic, cum ar fi insultele, umilința, manipularea sau amenințările. Este momentul de cea mai mare afectare emoțională și epuizare a victimei. Faza de reconciliere: Abuzatorul își cere scuze, promite să se schimbe sau afișează un comportament afectuos pentru a minimiza răul sau a-și justifica acțiunile. Acest lucru o derutează pe victimă și o poate determina să rămână în relație. Acest ciclu se poate repeta și poate deveni din ce în ce mai intens, prinzând-o într-o dinamică dificil de rupt. Cum să dovedești abuzul psihologic Dovedirea abuzului psihologic poate fi complexă datorită naturii sale intangibile, dar este posibilă prin colectarea de dovezi și mărturii care demonstrează abuzul. Principalele strategii sunt următoarele: Înregistrări scrise: Salvarea mesajelor text, e-mailurilor sau notițelor cu conținut ofensator, manipulator sau amenințător. Înregistrări vocale sau video: Documentează incidentele în care agresorul insultă, umilește sau exercită control, întotdeauna în limitele legale ale țării. Mărturii ale unor terțe părți: Obținerea de declarații de la persoane care au fost martore la abuz. Jurnal personal: Consemnați incidentele de abuz, descriind datele, situațiile și emoțiile trăite, ca dovezi ale tiparului de maltratare. Evaluări psihologice: Consultați un profesionist care poate documenta daunele emoționale suferite prin intermediul rapoartelor. Reclamații formale: Adresați-vă instituțiilor sau serviciilor specializate pentru a raporta abuzul, creând o evidență oficială. Combinarea acestor instrumente crește șansele de a dovedi abuzul psihologic față de terți sau în cadrul procedurilor judiciare. Când și cum să raportezi abuzul psihologic Violența fizică și psihologică nu ar trebui niciodată normalizată în nicio relație socială. Este important să raportați abuzul atunci când acesta vă afectează semnificativ bunăstarea, sănătatea mintală sau vă pune în pericol siguranța. Aceasta include situații de insulte constante, amenințări sau izolare, mai ales dacă le experimentați în mod repetat. Pentru a raporta abuzul psihologic, faceți următoarele: Adună dovezi: Înainte de a raporta, adună dovezi precum mesaje, înregistrări, mărturii sau rapoarte psihologice care să susțină cazul tău. Solicitați sprijin: Consultați profesioniști, precum psihologi, avocați sau servicii sociale, care vă pot ghida pe parcursul procesului. Explicați toate detaliile abuzului de care ați suferit, fără a omite informații relevante sau a falsifica faptele. Mergeți la autorități: Mergeți la secția de poliție, la instanță sau la instituția relevantă din țara dumneavoastră pentru a depune o plângere oficială. Explicați clar evenimentele, furnizați orice dovezi pe care le-ați adunat și detaliați impactul asupra vieții dumneavoastră. La notificarea din partea unei agenții statale, autorul violenței se va confrunta cu restricții și consecințe legale dacă încalcă legea. Contactați servicii specializate: Organizațiile care ajută victimele violenței sau abuzului oferă sprijin juridic, psihologic și emoțional. Protecție suplimentară: Dacă simțiți că sunteți în pericol, solicitați măsuri de protecție, cum ar fi ordine de restricție, în timpul procesului de raportare. Raportarea este un pas crucial pentru a rupe ciclul abuzurilor și a primi ajutorul necesar. Ce sprijin juridic este disponibil și cum poate fi prevenit abuzul psihologic Legile care alcătuiesc constituția fiecărei țări conțin informații despre cum se poate preveni abuzul emoțional. Mai exact, principalele măsuri legale împotriva abuzului psihologic sunt următoarele: Raportarea către autorități: Puteți depune plângeri la secțiile de poliție, parchete sau instanțe specializate în violență bazată pe gen, violență domestică sau abuz psihologic. Ordine de protecție: În cazuri grave, se poate solicita un ordin de restricție sau măsuri de precauție pentru a garanta siguranța victimei. Asistență juridică gratuită: Multe jurisdicții oferă avocați gratuiți victimelor, în special în cazurile de violență domestică sau bazată pe gen. Legea privind protecția: În funcție de țară, există legi specifice care definesc și pedepsesc abuzul psihologic, permițând acțiuni în justiție împotriva agresorului. Centre de sprijin pentru victime: Instituții publice sau private care oferă sprijin juridic, psihologic și social. Cum să previi abuzul psihologic Prevenirea abuzului psihologic este esențială pentru a împiedica relațiile personale să cadă în tipare de abuz emoțional. Strategii practice și eficiente includ: Învață despre tipurile de violență: Ascultând opiniile specialiștilor la conferințe sau învățând despre acestea, vei înțelege mai bine tipurile de situații care ar putea deveni abuz psihologic. Consolidează-ți stima de sine: Lucrează la încrederea în sine pentru a identifica și respinge comportamentul abuziv. În loc să cauți aprobarea cuiva violent, adoptă o atitudine încrezătoare și sigură pe tine. Stabilește limite clare: Nu ceda la fiecare cerere doar pentru a evita o reacție nepoliticoasă din partea celorlalți. Recunoaște și nu tolera comportamentul dăunător încă de la începutul relației. Cultivă relații sănătoase: Înconjoară-te de oameni care promovează respectul, empatia și comunicarea asertivă. Lucrează la emoțiile tale: Învață să gestionezi emoțiile, identifică dinamicile toxice și cere ajutor atunci când este nevoie. Solicitați sprijin din timp: La primele semne de abuz, adresați-vă unor profesioniști sau rețele de sprijin care vă pot oferi îndrumare și resurse. Promovarea conștientizării sociale: Diseminarea informațiilor despre abuzul psihologic pentru a-l preveni în comunitate. Prevenirea începe cu conștientizarea și acțiunea pentru a evita normalizarea sau creșterea abuzului emoțional.
Bolojan a aterizat de urgență la Bruxelles cu legea pensiile de serviciu ale magistraţilor promulgată, în plic. Ce speră să recupereze premierul
Premierul Ilie Bolojan a aterizat de urgență miercuri seara la Buxelles cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, promulgată de președintele Nicușor Dan, în plic, în speranța că va putea recupera cele 231 de milioane de euro din PNRR condiționate de acest lucru. Deși acest jalon avea termenul limită în noiembrie 2025, Bolojan speră că îi va convinge pe oficialii europeni. În acest demers, premierul a făcut apel la europarlamentarii români de toate culorile să se mobilizeze. Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, săptămâna trecută, după două luni şi cinci amânări, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, ceea ce înseamnă că pensiile acestora pot fi reduse, iar vârsta de pensionare va creşte. Comunicatul oficial Premierul Ilie Bolojan a avut, în această seară, la Bruxelles, o întâlnire cu europarlamentari ai partidelor din Coaliția de guvernare. Dialogul între prim-ministrul Bolojan și europarlamentarii români a avut ca teme agenda întâlnirilor pe care șeful Executivului le va avea mâine, la Bruxelles, cu înalți oficiali europeni, postează Guvernul României. Premierul a prezentat principalele teme de discuție, de la recuperarea celor 231 de milioane de euro din PNRR, după adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, până la Programul SAFE, situația fiscal-bugetară a României și măsurile luate pentru reducerea deficitului bugetar. Au fost abordate, totodată, cele două ordonanțe de urgență adoptate aseară de guvern, privind relansarea economică și reforma în administrație. Au răspuns invitației europarlamentarii: Vasile Dîncu, Vlad Voiculescu, Daniel Buda, Maria Grapini, Mircea Hava, Rareș Bogdan, Virgil Popescu, Dragoș Benea, Adina Vălean, Siegfried Mureșan, Dan Motreanu și Iuliu Winkler, afirmă oficial Guvernul României.
USR propune un termen de 3 zile pentru firmele care depășesc plafonul de TVA
„Cei doi parlamentari USR vor introducerea în Codul Fiscal a unui termen de maximum 3 zile lucrătoare pentru solicitarea înregistrării, un interval rezonabil, care oferă timp de conformare și păstrează echilibrul între obligațiile fiscale și realitățile din teren”, transmite formațiunea printr-un comunicat de presă emis duminică. Măsura are în vedere situații în care depășirea plafonului are loc în afara programului de lucru, la sfârșit de săptămână sau în zile nelucrătoare, când intervenția imediată nu este posibilă. Noua propunere are obiectivul de a crea un cadru mai previzibil pentru antreprenori, să reducă riscul sancțiunilor considerate nedrepte și să mențină un echilibru între obligațiile fiscale și relațiile cu care se confruntă afacerile. Cynthia Păun a transmis: „Legile trebuie făcute astfel încât să poată fi respectate în mod real. Nu putem cere conformare instantanee într-o situație în care, administrativ, nu există posibilitatea de a interveni”. La rândul său, Remus Negoi a precizat: „Măsura urmărește stabilirea unui interval clar, previzibil și rezonabil pentru conformare. 3 zile lucrătoare oferă contribuabililor un răgaz adecvat pentru îndeplinirea obligației, fără a afecta interesele bugetare ale statului”.
Nicușor Dan, despre buget și coaliție: Discuția pe buget e gata să înceapă
„Este o discuție de început de sesiune parlamentară. Sunt mai multe subiecte de politică internă pe agenda. Sunt bucuros că în ședința de Coaliție de ieri (luni – n.r.) cumva s-a ajuns la un consens pe niște legi importante. Mai sunt și altele. Urmează și dezbaterea pe buget. Pe scurt, probleme de actualitate”, a declarat, marți, președintele Nicușor Dan, la Radio România Actualități, când a fost întrebat de ce a convocat întâlnirea cu liderii coaliției de guvernare. Dan a precizat că e vorba despre o întâlnire periodică, una din întâlnirile periodice pe care le are cu partidele. Despre faptul că suntem la jumătatea lunii februarie și România încă nu are buget, președintele a spus că și-ar fi dorit să existe un buget la sfârșitul anului trecut, „astfel încât toată lumea să poată să-și facă programările pentru anul 2026”. „Sunt patru partide plus minoritățile naționale, fiecare cu susținătorii, urmăritorii, votanții lor. Interesele acestor categorii de public nu sunt întotdeauna convergente și atunci există o întârziere în a lua deciziile. E o normalitate în condițiile date. Din nou trebuie să salutăm faptul că și partenerii noștri văd asta, apreciază asta, creditorii noștri văd asta, faptul că fiecare din aceste partide și-a asumat și guvernarea într-o situație financiară dificilă și obligația de a păstra direcția pro-occidentală. Asta este de salutat. Și atunci, bineînțeles că, fiind publicuri diferite, partide care de-a lungul timpului au avut diferite, tot împinse de publicurile lor, diferite conflicte, deciziile se iau puțin mai greu”, explică președintele întârzirea pe adoptarea bugetului. În legătură de decizia pe buget, Dan a spus că a discutat luni cu ministrul de Finanțe, care, la rândul lui, a avut discuții cu toate instituțiile interesate și declară că „discuția pe buget e gata să înceapă”. Despre punctele importante de discutat pe agenda de marți,Nicușor Dan a spus că e vorba despre buget și alte chestiuni de ordin legislativ, pe legea administrației, a reformei administrației și alte puncte tot pe palierul legislativ.
Ce prevede legea în cazul caloriferelor oprite iarna în apartamentele nelocuite
În sezonul rece, sunt multe apartamente nelocuite unde caloriferele sunt complet oprite sau lăsate la un nivel cât mai scăzut. Iată ce spune legea în această situație. Actul normativ care reglementează organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari stabilește drepturile și obligațiile generale ale proprietarilor, însă nu conține dispoziții explicite care să îi oblige să își încălzească apartamentele pe timpul iernii. Astfel, chiar dacă un apartament este nelocuit și caloriferele sunt închise, legea nu oferă asociației de proprietari sau vecinilor un instrument legal prin care să forțeze proprietarul să pornească încălzirea, relatează csid.ro. Există cazuri în care în apartamentele neîncălzite, temperatura poate scădea până la 5–7 grade Celsius. Această diferență termică poate influența, într-o anumită măsură, temperatura din locuințele învecinate, mai ales în cazul pereților comuni neizolați corespunzător. În asemenea situații, asociațiile de proprietari nu au pârghii legale pentru a impune încălzirea unei locuințe, atât timp cât nu sunt încălcate alte obligații prevăzute de lege, cum ar fi producerea unor daune materiale. Legal, proprietarii care aleg să oprească încălzirea într-un apartament nelocuit nu pot fi obligați să pornească caloriferele. Deși această decizie poate afecta confortul vecinilor, legea nu prevede sancțiuni în astfel de cazuri.