Pensii de 6.260 lei/lună pentru această nouă categorie de pensionari români, în 2026? Legea a fost deja votată
Un proiect controversat, ținut ani la rând în așteptare, revine în prim-plan și poate schimba radical sistemul de pensii pentru aleșii locali. Deși adoptată de Parlament, legea nu a fost aplicată nici până astăzi, fiind amânată în mod repetat. În 2026, însă, presiunea juridică și politică ar putea forța intrarea ei în vigoare. Ce sume sunt prevăzute pentru aleșii locali Există o lege care acordă pensii speciale pentru primari și președinți de consilii județene, dar care nu a fost niciodată pusă în aplicare efectiv. Deși cadrul legal este clar stabilit, autoritățile au decis, an de an, să amâne intrarea sa în vigoare. În total, aplicarea a fost împinsă de la un an la altul de șapte ori Dacă legea ar intra în vigoare, nivelul pensiilor pentru această categorie ar depăși semnificativ media națională. Calculul este raportat la indemnizațiile aflate în plată și la durata mandatelor. Pentru un singur mandat complet, un primar sau un președinte de consiliu județean ar putea încasa peste 6.000 de lei lunar. În cazul a trei mandate, suma ar putea urca spre pragul de aproape 19.000 de lei pe lună, de câteva ori peste pensia medie din România. În paralel cu aceste prevederi, în Parlament a fost depusă și o inițiativă legislativă menită să elimine complet pensiile speciale pentru aleșii locali. Proiectul nu a avansat însă, rămânând blocat în procedurile parlamentare. Sorin Grindeanu susține ideea Există susținere pentru această categorie, chiar și din partea unor voci care, în mod tradițional, s-au opus pensiilor speciale. Sorin Grindeanu, șeful PSD, consideră că sunt anumiți primari care au o pensie mică, deși au stat ani de zile în funcție. „Nu sunt susținător al pensiilor speciale dar sunt primari care au 20 de ani în funcție și au pensii aproape de pensia minimă. Nu e în regulă”, spunea Grindeanu. Pensia minimă este 1.281 de lei și nu există niciun primar care să ia această pensie. Posibilă intervenție a Curții Constituționale Legea e în vigoare de 7 ani și e amânată la fiecare început de an. Menținerea acestei legi într-o stare de suspendare continuă nu este lipsită de consecințe. Există un risc real ca situația să fie tranșată de Curtea Constituțională. Jurisprudența arată că amânările repetate ale unor drepturi stabilite prin lege pot fi considerate neconstituționale. Dacă se va ajunge la o astfel de decizie, statul ar putea fi obligat să aplice prevederile dintr-o dată, cu impact semnificativ asupra bugetului public. Recomandarea autorului: Terenurile agricole ale României dispar pe zi ce trece. Polonia și Ungaria au interzis prin Constituție achiziția terenurilor de către străini sau pun condiții drastice
Ce este abuzul psihologic și cum îl poți dovedi. Cinci sfaturi de la experți
Spre deosebire de abuzul fizic, acest tip de maltratare nu lasă urme vizibile, dar consecințele sale sunt la fel de devastatoare. Psihologie-Online explică ce este abuzul psihologic și cum să îl recunoașteți. Înțelegerea și conștientizarea acestei probleme reprezintă un pas esențial în combaterea ei și în oferirea de sprijin celor care suferă de pe urma ei. Abuzul psihologic este o formă de violență silențioasă care afectează profund sănătatea emoțională și mintală a unei persoane. Acest abuz include comportamente precum umilința, manipularea, insultele, izolarea socială și amenințările constante. Spre deosebire de violența fizică, abuzul psihologic nu este însoțit de vătămări fizice. Deși fiecare caz este unic, există un model general de abuz psihologic care escaladează treptat. Mai jos, vom examina cele mai frecvente etape: Faza inițială: În această etapă, agresorul manifestă iritabilitate, critică subtilă sau comportament de control. Victima simte disconfort sau anxietate și încearcă să evite conflictul. Faza critică: Aici are loc cel mai evident abuz psihologic, cum ar fi insultele, umilința, manipularea sau amenințările. Este momentul de cea mai mare afectare emoțională și epuizare a victimei. Faza de reconciliere: Abuzatorul își cere scuze, promite să se schimbe sau afișează un comportament afectuos pentru a minimiza răul sau a-și justifica acțiunile. Acest lucru o derutează pe victimă și o poate determina să rămână în relație. Acest ciclu se poate repeta și poate deveni din ce în ce mai intens, prinzând-o într-o dinamică dificil de rupt. Cum să dovedești abuzul psihologic Dovedirea abuzului psihologic poate fi complexă datorită naturii sale intangibile, dar este posibilă prin colectarea de dovezi și mărturii care demonstrează abuzul. Principalele strategii sunt următoarele: Înregistrări scrise: Salvarea mesajelor text, e-mailurilor sau notițelor cu conținut ofensator, manipulator sau amenințător. Înregistrări vocale sau video: Documentează incidentele în care agresorul insultă, umilește sau exercită control, întotdeauna în limitele legale ale țării. Mărturii ale unor terțe părți: Obținerea de declarații de la persoane care au fost martore la abuz. Jurnal personal: Consemnați incidentele de abuz, descriind datele, situațiile și emoțiile trăite, ca dovezi ale tiparului de maltratare. Evaluări psihologice: Consultați un profesionist care poate documenta daunele emoționale suferite prin intermediul rapoartelor. Reclamații formale: Adresați-vă instituțiilor sau serviciilor specializate pentru a raporta abuzul, creând o evidență oficială. Combinarea acestor instrumente crește șansele de a dovedi abuzul psihologic față de terți sau în cadrul procedurilor judiciare. Când și cum să raportezi abuzul psihologic Violența fizică și psihologică nu ar trebui niciodată normalizată în nicio relație socială. Este important să raportați abuzul atunci când acesta vă afectează semnificativ bunăstarea, sănătatea mintală sau vă pune în pericol siguranța. Aceasta include situații de insulte constante, amenințări sau izolare, mai ales dacă le experimentați în mod repetat. Pentru a raporta abuzul psihologic, faceți următoarele: Adună dovezi: Înainte de a raporta, adună dovezi precum mesaje, înregistrări, mărturii sau rapoarte psihologice care să susțină cazul tău. Solicitați sprijin: Consultați profesioniști, precum psihologi, avocați sau servicii sociale, care vă pot ghida pe parcursul procesului. Explicați toate detaliile abuzului de care ați suferit, fără a omite informații relevante sau a falsifica faptele. Mergeți la autorități: Mergeți la secția de poliție, la instanță sau la instituția relevantă din țara dumneavoastră pentru a depune o plângere oficială. Explicați clar evenimentele, furnizați orice dovezi pe care le-ați adunat și detaliați impactul asupra vieții dumneavoastră. La notificarea din partea unei agenții statale, autorul violenței se va confrunta cu restricții și consecințe legale dacă încalcă legea. Contactați servicii specializate: Organizațiile care ajută victimele violenței sau abuzului oferă sprijin juridic, psihologic și emoțional. Protecție suplimentară: Dacă simțiți că sunteți în pericol, solicitați măsuri de protecție, cum ar fi ordine de restricție, în timpul procesului de raportare. Raportarea este un pas crucial pentru a rupe ciclul abuzurilor și a primi ajutorul necesar. Ce sprijin juridic este disponibil și cum poate fi prevenit abuzul psihologic Legile care alcătuiesc constituția fiecărei țări conțin informații despre cum se poate preveni abuzul emoțional. Mai exact, principalele măsuri legale împotriva abuzului psihologic sunt următoarele: Raportarea către autorități: Puteți depune plângeri la secțiile de poliție, parchete sau instanțe specializate în violență bazată pe gen, violență domestică sau abuz psihologic. Ordine de protecție: În cazuri grave, se poate solicita un ordin de restricție sau măsuri de precauție pentru a garanta siguranța victimei. Asistență juridică gratuită: Multe jurisdicții oferă avocați gratuiți victimelor, în special în cazurile de violență domestică sau bazată pe gen. Legea privind protecția: În funcție de țară, există legi specifice care definesc și pedepsesc abuzul psihologic, permițând acțiuni în justiție împotriva agresorului. Centre de sprijin pentru victime: Instituții publice sau private care oferă sprijin juridic, psihologic și social. Cum să previi abuzul psihologic Prevenirea abuzului psihologic este esențială pentru a împiedica relațiile personale să cadă în tipare de abuz emoțional. Strategii practice și eficiente includ: Învață despre tipurile de violență: Ascultând opiniile specialiștilor la conferințe sau învățând despre acestea, vei înțelege mai bine tipurile de situații care ar putea deveni abuz psihologic. Consolidează-ți stima de sine: Lucrează la încrederea în sine pentru a identifica și respinge comportamentul abuziv. În loc să cauți aprobarea cuiva violent, adoptă o atitudine încrezătoare și sigură pe tine. Stabilește limite clare: Nu ceda la fiecare cerere doar pentru a evita o reacție nepoliticoasă din partea celorlalți. Recunoaște și nu tolera comportamentul dăunător încă de la începutul relației. Cultivă relații sănătoase: Înconjoară-te de oameni care promovează respectul, empatia și comunicarea asertivă. Lucrează la emoțiile tale: Învață să gestionezi emoțiile, identifică dinamicile toxice și cere ajutor atunci când este nevoie. Solicitați sprijin din timp: La primele semne de abuz, adresați-vă unor profesioniști sau rețele de sprijin care vă pot oferi îndrumare și resurse. Promovarea conștientizării sociale: Diseminarea informațiilor despre abuzul psihologic pentru a-l preveni în comunitate. Prevenirea începe cu conștientizarea și acțiunea pentru a evita normalizarea sau creșterea abuzului emoțional.
Bolojan a aterizat de urgență la Bruxelles cu legea pensiile de serviciu ale magistraţilor promulgată, în plic. Ce speră să recupereze premierul
Premierul Ilie Bolojan a aterizat de urgență miercuri seara la Buxelles cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, promulgată de președintele Nicușor Dan, în plic, în speranța că va putea recupera cele 231 de milioane de euro din PNRR condiționate de acest lucru. Deși acest jalon avea termenul limită în noiembrie 2025, Bolojan speră că îi va convinge pe oficialii europeni. În acest demers, premierul a făcut apel la europarlamentarii români de toate culorile să se mobilizeze. Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, săptămâna trecută, după două luni şi cinci amânări, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, ceea ce înseamnă că pensiile acestora pot fi reduse, iar vârsta de pensionare va creşte. Comunicatul oficial Premierul Ilie Bolojan a avut, în această seară, la Bruxelles, o întâlnire cu europarlamentari ai partidelor din Coaliția de guvernare. Dialogul între prim-ministrul Bolojan și europarlamentarii români a avut ca teme agenda întâlnirilor pe care șeful Executivului le va avea mâine, la Bruxelles, cu înalți oficiali europeni, postează Guvernul României. Premierul a prezentat principalele teme de discuție, de la recuperarea celor 231 de milioane de euro din PNRR, după adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, până la Programul SAFE, situația fiscal-bugetară a României și măsurile luate pentru reducerea deficitului bugetar. Au fost abordate, totodată, cele două ordonanțe de urgență adoptate aseară de guvern, privind relansarea economică și reforma în administrație. Au răspuns invitației europarlamentarii: Vasile Dîncu, Vlad Voiculescu, Daniel Buda, Maria Grapini, Mircea Hava, Rareș Bogdan, Virgil Popescu, Dragoș Benea, Adina Vălean, Siegfried Mureșan, Dan Motreanu și Iuliu Winkler, afirmă oficial Guvernul României.
USR propune un termen de 3 zile pentru firmele care depășesc plafonul de TVA
„Cei doi parlamentari USR vor introducerea în Codul Fiscal a unui termen de maximum 3 zile lucrătoare pentru solicitarea înregistrării, un interval rezonabil, care oferă timp de conformare și păstrează echilibrul între obligațiile fiscale și realitățile din teren”, transmite formațiunea printr-un comunicat de presă emis duminică. Măsura are în vedere situații în care depășirea plafonului are loc în afara programului de lucru, la sfârșit de săptămână sau în zile nelucrătoare, când intervenția imediată nu este posibilă. Noua propunere are obiectivul de a crea un cadru mai previzibil pentru antreprenori, să reducă riscul sancțiunilor considerate nedrepte și să mențină un echilibru între obligațiile fiscale și relațiile cu care se confruntă afacerile. Cynthia Păun a transmis: „Legile trebuie făcute astfel încât să poată fi respectate în mod real. Nu putem cere conformare instantanee într-o situație în care, administrativ, nu există posibilitatea de a interveni”. La rândul său, Remus Negoi a precizat: „Măsura urmărește stabilirea unui interval clar, previzibil și rezonabil pentru conformare. 3 zile lucrătoare oferă contribuabililor un răgaz adecvat pentru îndeplinirea obligației, fără a afecta interesele bugetare ale statului”.
Nicușor Dan, despre buget și coaliție: Discuția pe buget e gata să înceapă
„Este o discuție de început de sesiune parlamentară. Sunt mai multe subiecte de politică internă pe agenda. Sunt bucuros că în ședința de Coaliție de ieri (luni – n.r.) cumva s-a ajuns la un consens pe niște legi importante. Mai sunt și altele. Urmează și dezbaterea pe buget. Pe scurt, probleme de actualitate”, a declarat, marți, președintele Nicușor Dan, la Radio România Actualități, când a fost întrebat de ce a convocat întâlnirea cu liderii coaliției de guvernare. Dan a precizat că e vorba despre o întâlnire periodică, una din întâlnirile periodice pe care le are cu partidele. Despre faptul că suntem la jumătatea lunii februarie și România încă nu are buget, președintele a spus că și-ar fi dorit să existe un buget la sfârșitul anului trecut, „astfel încât toată lumea să poată să-și facă programările pentru anul 2026”. „Sunt patru partide plus minoritățile naționale, fiecare cu susținătorii, urmăritorii, votanții lor. Interesele acestor categorii de public nu sunt întotdeauna convergente și atunci există o întârziere în a lua deciziile. E o normalitate în condițiile date. Din nou trebuie să salutăm faptul că și partenerii noștri văd asta, apreciază asta, creditorii noștri văd asta, faptul că fiecare din aceste partide și-a asumat și guvernarea într-o situație financiară dificilă și obligația de a păstra direcția pro-occidentală. Asta este de salutat. Și atunci, bineînțeles că, fiind publicuri diferite, partide care de-a lungul timpului au avut diferite, tot împinse de publicurile lor, diferite conflicte, deciziile se iau puțin mai greu”, explică președintele întârzirea pe adoptarea bugetului. În legătură de decizia pe buget, Dan a spus că a discutat luni cu ministrul de Finanțe, care, la rândul lui, a avut discuții cu toate instituțiile interesate și declară că „discuția pe buget e gata să înceapă”. Despre punctele importante de discutat pe agenda de marți,Nicușor Dan a spus că e vorba despre buget și alte chestiuni de ordin legislativ, pe legea administrației, a reformei administrației și alte puncte tot pe palierul legislativ.
Ce prevede legea în cazul caloriferelor oprite iarna în apartamentele nelocuite
În sezonul rece, sunt multe apartamente nelocuite unde caloriferele sunt complet oprite sau lăsate la un nivel cât mai scăzut. Iată ce spune legea în această situație. Actul normativ care reglementează organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari stabilește drepturile și obligațiile generale ale proprietarilor, însă nu conține dispoziții explicite care să îi oblige să își încălzească apartamentele pe timpul iernii. Astfel, chiar dacă un apartament este nelocuit și caloriferele sunt închise, legea nu oferă asociației de proprietari sau vecinilor un instrument legal prin care să forțeze proprietarul să pornească încălzirea, relatează csid.ro. Există cazuri în care în apartamentele neîncălzite, temperatura poate scădea până la 5–7 grade Celsius. Această diferență termică poate influența, într-o anumită măsură, temperatura din locuințele învecinate, mai ales în cazul pereților comuni neizolați corespunzător. În asemenea situații, asociațiile de proprietari nu au pârghii legale pentru a impune încălzirea unei locuințe, atât timp cât nu sunt încălcate alte obligații prevăzute de lege, cum ar fi producerea unor daune materiale. Legal, proprietarii care aleg să oprească încălzirea într-un apartament nelocuit nu pot fi obligați să pornească caloriferele. Deși această decizie poate afecta confortul vecinilor, legea nu prevede sancțiuni în astfel de cazuri.
Cine poate încasa alocația pentru copil în 2026
O nouă lege promulgată recent stabilește cine poate încasa alocația pentru copil în România. Actul normativ promulgat recent aduce precizări în ceea ce privește modul în care este încasată alocația pentru copii, în special în cazul unui conflict familial sau violență domestică. Sunt stabilite condițiile pentru desemnarea părintelui care poate primi alocația, dar și măsuri de protecție pentru copil și părintele aflat în situații de risc. Astfel, instanța, potrivit noii legi, poate decide ca un părinte să nu mai încaseze alocația pentru copil. Instanța poate dispune, cu caracter provizoriu, ”interdicţia pentru agresor de a încasa alocaţia de stat pentru copii şi încuviinţarea încasării acesteia de către părintele căruia i s-a încredinţat copilul spre creştere”, menționează playtech.ro. Prin această măsură se urmărește eliminarea acelor cazuri în care un părinte agresor beneficiază de drepturi financiare în defavoarea părintelui care se ocupă efectiv de copil. Măsura trebuie comunicată agenției județene pentru plăți și inspecție socială sau agenției municipiului București pentru a se modifica imediat benficiarul. Alocația de stat pentru copii se plătește unuia dintre părinți pe baza acordului acestora sau a unei convenții la notar, în caz de divorț. Dacă părinții nu ajung la un acord, plate se face ”pe baza hotărârii judecătoreşti sau a ordinului de protecţie emis de instanţa judecătorească, părintelui/persoanei căruia/căreia i s-a încredinţat copilul spre creştere şi educare sau la care s-a stabilit reşedinţa copilului”. Alocația este încasată de părintele sau persoana beneficiară a măsurii de protecție ”pe durata valabilităţii ordinului de protecţie şi atât timp cât i-a fost încredinţat copilul sau în situaţia în care copilul are stabilită reşedinţa la acesta/aceasta”.
Autoritatea Electorală Permanentă cere ca legea de organizare și funcționare a instituției să fie regândită
Conducerea AEP a stabilit, joi, în cadrul unei ședințe, principalele direcții de acțiune pe termen scurt și mediu, având ca obiectiv consolidarea rolului AEP în arhitectura democratică a României. S-a stabilit astfel inițierea demersurilor pentru modificarea cadrului normativ de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente, în vederea clarificării atribuțiilor instituționale și a consolidării capacității administrative. „În acest sens, este necesar ca legea de organizare și funcționare a AEP să fie regândită și promovată ca act normativ distinct, destinat exclusiv acestui scop”, se arată într-un comunicat al AEP. Totodată, conducerea a decis realizarea unei analize a legislației aplicabile în domeniul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, în scopul identificării unor soluții de îmbunătățire a cadrului legal existent, astfel încât să asigure un nivel ridicat de transparență și integritate. În paralel, va fi elaborat un nou regulament de organizare și funcționare al Autorității Electorale Permanente. Grupuri de lucru Potrivit AEP, pentru implementarea acestor demersuri vor fi constituite grupuri de lucru dedicate fiecărui domeniu, care vor asigura coerența și rigoarea procesului de analiză și elaborare a propunerilor. În același timp, legislația aplicabilă proceselor electorale va fi supusă unui proces de evaluare și revizuire, cu scopul îmbunătățirii acesteia și a consolidării rolului Autorității Electorale Permanente în administrarea alegerilor. Un alt obiectiv important este îmbunătățirea calității datelor electorale gestionate de AEP, prin optimizarea fluxurilor de colectare, verificare și actualizare a acestora, astfel încât datele utilizate în procesele electorale să fie complete și precise. De asemenea, potrivit conducerii instituției, un obiectiv îl reprezintă și reducerea cheltuielilor AEP. „Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să fie o instituție puternică, credibilă și adaptată provocărilor actuale. Ne propunem să consolidăm cadrul legal și instituțional astfel încât AEP să rămână un garant al corectitudinii proceselor electorale, să funcționeze mai eficient, să asigure tratament egal pentru toate formațiunile politice și să răspundă așteptărilor legitime ale cetățenilor. Deschiderea, claritatea, imparțialitatea și responsabilitatea sunt reperele care vor ghida acest proces”, a declarat președintele AEP, Adrian Țuțuianu.
Argentina relaxează legislația anti-evaziune
De-a lungul anilor de inflație ridicată și control valutar, argentinienii și-au schimbat sumele deținute în moneda națională pesos, în dolari, pe care adesea îi păstrau acasă, în numerar. Guvernul estimează că argentinienii dețin aproximativ 251 de miliarde de dolari în ceea ce sunt numiți în mod obișnuit „dolari la saltea” – de șase ori mai mult decât rezervele Băncii Centrale, care se ridicau la 41 de miliarde de dolari la 30 decembrie, potrivit AFP. Milei și-a propus să-i convingă pe cetățeni să-și depună banii în depozite pentru a ajuta statul să își achite datoria externă în valoare totală de 19 miliarde de dolari în acest an, potrivit Biroului Bugetar al Congresului. Fondul Monetar Internațional, căruia Argentina îi datorează zeci de miliarde de dolari, a cerut guvernului să își intensifice eforturile pentru a-și reconstitui rezervele valutare epuizate. Pentru a atrage depozite, Congresul a votat în decembrie să majoreze de 66 de ori suma pentru care cetățenii pot fi urmăriți penal pentru evaziune fiscală, la echivalentul a 70.000 de dolari pe an fiscal. Legea reduce, de asemenea, termenul de prescripție – numărul de ani de la o presupusă infracțiune în care o persoană poate fi trasă la răspundere – pentru infracțiuni financiare și creează un nou regim care scutește contribuabilii de obligația de a raporta modificările averii lor nete. Ministrul Economiei, Luis Caputo, a îndemnat băncile să accepte imediat depozitele persoanelor înregistrate în regimul de iertare a datoriilor. El i-a sfătuit pe cetățeni să își depună banii la Banco Nacion, o bancă de stat, dacă băncile private pun prea multe întrebări despre proveniența fondurilor. Si en sus bancos les piden cosas de más (léase, romper las p…), no pierdan su tiempo. Pueden ir al Banco Nación, donde su presidente dará la instrucción de cumplir estrictamente con la ley, esto es que la persona sólo tenga que mostrar que se ha adherido al régimen de ganancia… https://t.co/WW9NA3L3X0 — totocaputo (@LuisCaputoAR) December 27, 2025 „Își depun dolarii în bancă și îi pot accesa imediat, pentru a-i cheltui după cum doresc sau pentru a economisi și a câștiga dobândă, la fel ca oriunde altundeva în lume”, a scris Caputo pe rețeaua X. Program de amnistie fiscală Liderii opoziției au avertizat însă că inițiativa ar transforma Argentina într-o Mecca a spălării de bani. Milei a lansat un program de amnistie fiscală la câteva luni de la preluarea mandatului, în decembrie 2023. Acea schemă a adus peste 20 de miliarde de dolari în sistemul bancar. Fondurile au fost blocate în conturi speciale până vineri, când proprietarii au dobândit dreptul de a dispune liber de ele.
Nicușor Dan despre legea combaterii extremismului: În orice formă îmi va trimite Camera Deputaților proiectul, eu îl voi promulga
„Eu cred că am discutat suficient în spațiul public de această lege. Adică mi-ar plăcea ca în spațiul public să vedem asta ca pe o dezbatere pe argumente și nu ca pe un meci între X și Y. În continuare, eu cred că argumentele mele sunt pertinente. Camera decizională e Camera Deputaților. În orice formă îmi va trimite Camera Deputaților proiectul, eu sper într-o formă modificată, în orice formă îl va trimite, eu îl voi promulga ca așa spune Constituția”, a declarat marți președintele României. Săptămâna trecută, președintele Nicușor Dan a trimis Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică OUG 31/2002 avertizând că unele prevederi sunt neclare și pot genera abuzuri, iar luni, plenul Senatului a respins, cu o majoritate covârșitoare, cererea de reexaminare înaintată de președinte asupra proiectului de lege privind combaterea extremismului În luna iulie, președintele a contestat la CCR legea considerând că textul este prea vag și poate fi interpretat abuziv. Tot în iulie, Curtea Constituţională a respins în unanimitate sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan.