Proiect de lege. Femeile divorțate și-ar putea păstra numele de cununie fără consimțământul soțului
În cazul unui divorţ, soţia îşi va putea păstra numele din timpul căsătoriei independent de consimţământul soţului, potrivit unui proiect de lege co-iniţiat de deputaţii USR Pollyanna Hangan şi Iulian Lorincz, alături de deputatul PNL Alina Gorghiu. Iniţiatorii arată că asta înseamnă mai puţine procese, mai puţine drumuri şi costuri, fără schimburi inutile de acte şi dovada gradului de rudenie cu proprii copii iar măsura îi va ajuta inclusiv pe românii din Diaspora. În forma actuală, Codul civil prevede că, în cazul unui divorţ, păstrarea numelui din timpul căsătoriei se poate face de către unul dintre soţi doar dacă celălalt soţ este de acord sau, în cazul unui refuz, dacă se pot proba în instanţă motivele temeinice care justifică menţinerea numelui dobândit la căsătorie. ”Cu alte cuvinte, menţinerea numelui în cazul unui refuz presupune acum proces, timp şi bani. Mai mult, Codul civil prevede că soţii pot apela la procedura divorţului în faţa ofiţerului de stare civilă sau în faţa notarului doar dacă există consens cu privire la numele pe care îl vor purta după divorţ”, precizează USR într-un comunicat. Proiectul co-iniţiat de deputaţii USR Pollyanna Hangan şi Iulian Lorincz, alături de deputatul PNL Alina Gorghiu, corectează această situaţie, eliminând poverile birocratice puse pe umerii cetăţenilor români. ”În cazul soţiilor, păstrarea numelui din timpului căsătoriei, independent de voinţa celuilalt soţ, înseamnă birocraţie în minus şi mai puţine probleme administrative. Dacă îşi vor putea păstra numele şi nu sunt obligate să revină la numele anterior căsătoriei, ele nu vor mai trebui să-şi schimbe toate documentele (carte de identitate, paşaport, permis de conducere, semnături electronice, abonamente etc.) Iar în cazul în care există copii, ele nu vor mai fi obligate să facă dovada gradului de rudenie cu aceştia, ceea ce înseamnă mai puţine complicaţii la şcoală, spital, vamă sau în alte situaţii”, menţionează USR. Costuri și stres inutil În prezent, aceste persoane se confruntă cu dificultăţi semnificative: chiar dacă divorţul a fost pronunţat legal în străinătate, autorităţile române solicită acordul fostului soţ pentru a recunoaşte dreptul de a păstra numele. Aceasta poate genera întârzieri, costuri suplimentare şi stres inutil, inițiatorul.
Președintele Letoniei blochează retragerea țării din Convenția de la Istanbul
„În conformitate cu articolul 71 din Constituția Republicii Letonia, solicit reexaminarea legii privind retragerea din Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice”, a explicat el într-o declarație făcută presei. Într-o scrisoare adresată președintei Parlamentului, Daiga Mieriņa, Rinkēvičs a reamintit că în Letonia Convenția a intrat în vigoare abia la 1 mai 2024 și că, la mai puțin de doi ani, Saeima a aprobat în mod „urgent” și în doar „două lecturi” o lege prin care țara se retrage din acest instrument internațional, scrie EFE. El a insistat că „retragerea Letoniei dintr-o Convenție a Consiliului Europei privind protecția drepturilor omului ar crea un precedent” în Europa „care ar putea pune în pericol arhitectura juridică europeană”. De asemenea, șeful statului a subliniat că Letonia ar fi primul stat membru al UE care s-ar retrage dintr-un tratat internațional privind drepturile omului, „ceea ce impune o analiză atentă a compatibilității acestei decizii cu principiul cooperării loiale stabilit în Tratatul Uniunii Europene, inclusiv cu principiul egalității între femei și bărbați” prevăzut în același tratat. Aprobarea legii în Parlamentul leton Parlamentul a aprobat legea joi seara, după o dezbatere aprinsă, cu 56 de voturi pentru, 32 împotrivă și două abțineri, privind retragerea țării baltice din Convenție — în ciuda faptului că, cu o zi înainte, aproximativ 5.000 de persoane au manifestat la Riga împotriva acestei măsuri, într-o manifestație descrisă de presa locală drept una dintre cele mai mari din ultimii ani. Decizia Parlamentului a provocat reacții de respingere din partea mai multor state membre ale UE (inclusiv Spania), a președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Theodoros Rousopoulos, și a unor ONG-uri precum Amnesty International, dar și din partea unei părți a societății letone, care a anunțat o nouă manifestație pentru joi. În scrisoarea trimisă Parlamentului, Rinkēvičs a precizat că a primit numeroase scrisori, atât înainte cât și după adoptarea legii, în care se solicita returnarea actului legislativ către Saeima. „În majoritatea cazurilor, expeditorii subliniază că adoptarea acestei legi generează insecuritate juridică, subminează încrederea în instituțiile statului și slăbește semnificativ mecanismele de protecție a drepturilor omului în Letonia”, a menționat el. Zeci de mii de semnături pentru reconsiderarea legii Pe lângă scrisori, aproximativ 60.000 de letoni au semnat o petiție prin care se solicită reconsiderarea legii, a adăugat președintele. Rinkēvičs a recunoscut că Saeima are competența de a decide retragerea Letoniei dintr-un tratat internațional ratificat, însă a avertizat că nu s-a făcut o „evaluare adecvată a poziției Guvernului”, cel care trebuie să aplice convenția. Șeful statului a amintit că Consiliul de Miniștri nu doar că a susținut menținerea Letoniei în Convenție, ci a respins în mod explicit ideea retragerii și a arătat că datele guvernamentale demonstrează că activitatea consolidată a instituțiilor competente în prevenirea și combaterea violenței domestice a dat rezultate. În opinia lui Rinkēvičs, ratificarea și apoi denunțarea Convenției în cadrul aceluiași mandat parlamentar „transmit un mesaj contradictoriu atât societății letone, cât și aliaților internaționali, punând sub semnul întrebării angajamentul țării de a respecta cu bună-credință obligațiile internaționale”. „O astfel de incertitudine și impredictibilitate a statului nu sunt compatibile cu spațiul juridic european”, a subliniat Rinkēvičs. Alegerile generale din Letonia vor avea loc în toamna anului 2026.
Slovacii au în continuare voie să alerge după autobuz. Șeful poliției lămurește o lege
Poliția slovacă arată că noua modificare a legii traficului rutier, care stabilește viteza maximă permisă pe trotuarele din zonele urbane, nu se aplică pietonilor. Presa scrisese că legea — care stabilește o limită de 6 kilometri pe oră — se va aplica și pietonilor. „Trebuie să clarific că acest lucru nu este adevărat”, a declarat vicepreședintele poliției, Rastislav Polakovič, pentru mass-media slovacă, citată de Politico. Cine e vizat, de fapt. Copiii sub 10 ani sunt forțați să circule pe carosabil „Regula este destinată persoanelor care folosesc role, trotinete, skateboarduri sau echipamente sportive similare, precum și cicliștilor cu vârsta de până la 10 ani, inclusiv însoțitorii acestora. Măsurile ar trebui să se concentreze asupra acestor grupuri”. Anunțul inițial a stârnit o undă de amuzament și confuzie pe rețelele de socializare, unii utilizatori de internet întrebându-se dacă alergarea pentru a prinde autobuzul le-ar putea aduce o amendă. Măsura, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, a fost introdusă pentru a evita coliziunile pe trotuare. O neînțelegere virală „Obiectivul principal este de a spori siguranța pe trotuare, având în vedere numărul tot mai mare de coliziuni cu utilizatorii de trotinete”, a declarat autorul amendamentului, Ľubomír Vážny, din partidul populist de stânga Smer al prim-ministrului Robert Fico, care face parte din coaliția de guvernare. Modificarea a stârnit reacții negative din partea opoziției, a organizațiilor neguvernamentale și a politologilor. Cum gestionează alte țări trotinetele și bicicletele electrice „În Cehia, această problemă este abordată prin interzicerea trotinetelor și a bicicletelor electrice pe trotuare, în timp ce abordarea slovacă a dus la o legislație destul de bizară”, a declarat pentru Politico politologul Lubomír Kopeček de la Universitatea Masaryk din Brno. Grupul de susținere a cicliștilor Cyklokoalícia (Coaliția pentru ciclism) a declarat că legislația este problematică, deoarece îi obligă pe copiii cu vârsta sub 10 ani – care acum au voie să circule cu bicicleta pe trotuare – să circule pe carosabil.
Slovenia – referendum pentru sinuciderea asistată | Controversata lege a eutanasierii creează tensiuni în societate
Slovenia a aprobat în iulie legea eutanasierii asistate pentru persoanele aflate în stadiul terminal al unei boli incurabile, pentru care au fost încercate toate tratamentele. În noiembrie, pe 23, slovenii vor vota într-un referendum dacă susțin dreptul la sinuciderea asistată. A fost nevoie de strângerea a 40.000 de semnături pentru ca referendumul să poată fi organizat și acestea au fost strânse de opoziția conservatoare. Condițiile pentru eutanasiere Se va vedea în noiembrie care este viziunea majoritară a slovenilor în această privință deosebit de delicată și controversată. Potrivit legislației actuale, pacienții lucizi, aflați în fază terminală, au dreptul la sinucidere asistată dacă suferința lor a devenit insuportabilă și au fost epuizate toate variantele de tratament. De asemenea, potrivit European Conservative, legea permite sinuciderea asistată dacă tratamentul nu oferă perspective rezonabile de recuperare sau ameliorare a stării pacientului. Legea nu este aplicabilă, totuși, pacienților cu suferințe insuportabile, dar lipsiți de luciditate mintală. O lege cu un istoric complicat În 2024 a mai fost organizat un referendum și 55% dintre sloveni au votat în favoarea eutanasierii. Însă, legislația permite grupurilor civile care strâng cel puțin 40.000 de semnături să solicite un nou vot asupra legilor adoptate de parlament. Pentru ca referendumul să aibă succes, este nevoie ca cel puțin 20% din cetățenii cu drept de vot să voteze împotriva legii sinuciderii asistate.
Cum se schimbă legea pentru trotinetele electrice după un val de accidente în România
Tot mai mulți români optează pentru trotineta electrică drept mijloc de transport pentru deplasările de zi cu zi, sunt mai rapide și se folosesc mai ușor. Cu toate astea, puține persoane știu că pot fi aplicate și sancțiuni de până la 1.600 de lei. Legislația rutieră tratează trotinetele electrice cu aceeași rigoare ca orice alt vehicul din trafic și stabilește și reguli clare pentru circulația, dar și dotările obligatorii pentru siguranță. Conducătorii de trotinete au devenit un adevărat pericol în trafic, ultimul incident îl are ca victimă pe un băiat care a căzut și s-a rănit grav. La nivel național, doar în ultimele luni ale anului s-au înregistrat peste 1.600 de incidente și 7 decese. Legea ar putea fi modificată astfel încât conducătorii să fie obligați să aibă permis. „Ar trebui scoase de pe uz. Nu au ce căuta pe stradă, ați văzut și pe bordură și pe trotuar, lovesc oamenii, bătrâni, copiii. În parc dacă e loc special. Nu că ne încurcă, nu, mai puțin contează asta, contează că omoară oameni” „Despre trotinete, sunt foarte periculoase, noi trebuie să îi protejăm și așa. Pentru că dacă îl atingi se dezechilibrează” „Ar trebui să fie atenți și cei care le folosesc și conducătorii auto. Odată ce s-au făcut și pistele pentru bicicliști, pentru cei care conduc trotinetele, trebuie să fie atenți, și ei, și conducătorii auto.”, spun cetățenii, potrivit Antena 3 CNN. Ce reguli trebuie să respecte cei care folosesc trotinetele electrice Pentru a conduce o bicicletă sau o trotinetă electrică pe drumurile publice, conducătorul acesteia trebuie să aibă vârsta de cel puțin 14 ani. Se interzice transportul pasagerilor pe trotinete electrice. Casca de protecție este obligatorie pentru conducătorii de biciclete și trotinete electrice a căror vârstă este sub 16 ani, atunci când se deplasează pe partea carosabilă. Recomandările autorului:
PSD respinge amendamentele la Legea RCA care afectează drepturile asiguraților
Deputații PSD au precizat că nu vor susține amendamentele depuse la Legea RCA care ar oferi asigurătorilor o poziție de forță în raport cu persoanele asigurate. „Considerăm că orice intervenție legislativă în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă auto trebuie să își propună îmbunătățirea condițiilor pentru persoanele asigurate, nu o înrăutățire a lor”, potrivit unui comunicat de presă. Partidul susține transpunerea în legislația românească a modificărilor aprobate la nivel european prin Directiva 2021/2118/CE, însă avertizează că acest proces nu trebuie folosit „pentru a se strecura în lege prevederi care favorizează asigurătorii în dauna asiguraților”. „PSD va respinge amendamentele introduse la Camera Deputaților care ar oferi asiguratorilor o poziție de forță în raport cu persoanele asigurate. Susținem principiul practicării unor prețuri rezonabile pentru reparațiile auto acoperite de polițele RCA și combaterea speculei din acest sector de activitate”, conform sursei citată. COTAR a transmis că, potrivit unui proiect de modificare a Legii RCA toate drepturile șoferilor păgubiți s-ar muta în favoarea companiilor de asigurări.
Nicușor Dan a promulgat legea pentru brățările de monitorizare
Preşedintele Nicuşor Dan a semnat luni, decretele de promulgare a 3 legi adoptate de Parlament. Una dintre ele este legea care înăspreşte pedepsele pentru încălcarea sancţiunilor internaţionale. Acest tip de infracțiuni vor fi sancționate cu închisoare între 1 și 5 ani, iar în în cazuri agravante chiar cu 12 ani. O altă lege importantă vizează brățările de monitorizare electronică. Președintele țării a promulgat legea care aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale. Legea care transformă sancţiunile internaţionale într-o contravenţie vine cu pedepse mărite Această lege transformă eludarea sancţiunilor internaţionale dintr-o contravenţie într-o infracţiune pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani, iar în cazuri agravante cu până la 12 ani. „Am promulgat astăzi legea de aprobare a ordonanței de urgență care a actualizat cadrul legislativ din domeniul monitorizării electronice a persoanelor inculpate de săvârşirea anumitor infracțiuni, astfel încât România să aibă toate reglementările necesare pentru a-și respecta noile obligații date de contextul aderării la spațiul Schengen. Noi prevederi pentru monitorizarea electronică în vederea respectării obligațiilor României în spațiul Schengen În completarea normelor existente, Ordonanța a introdus în anul 2024 alerta de apropiere frontieră, care se declanșează în situația constatării prezenței dispozitivului electronic purtat de persoana supravegheată la o distanță mai mică de 30 km de frontieră. Noile prevederi actualizate, inclusiv introducerea alertei de apropiere a frontierei, consolidează capacitatea de control și reacție a autorităților în timp real pentru a se asigura că măsurile judiciare sunt respectate. Foto: Shutterstock Finalizarea procesului legislativ și toate aceste prevederi permit ca monitorizarea electronică să fie realizată unitar și coerent, cresc siguranța publică, protejează mai bine victimele și aliniază România la standardele europene în materie de justiție și securitate”, a scris șeful statului pe contul de Facebook. A treia lege promulgată de Nicușor Dan aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale. Astfel, este actualizat cadrul legislativ necesar pentru respectarea obligaţiilor României după aderarea la spaţiul Schengen. Prin această lege s-a introdus inclusiv prevederea pentru declanșarea unei alerte dacă persoana supravegheată se apropie la mai puțin de 30 de kilometri de frontieră.
Parlamentul Germaniei a respins legea care facilita dobândirea cetățeniei
Măsura a făcut posibilă solicitarea naturalizării după trei ani, în loc de cinci, pentru persoanele care au demonstrat că s-au integrat deosebit de bine. Proiectul de lege fusese introdus de guvernul anterior, condus de social-democrații (SPD), care sperau că acest lucru va atrage mai mulți lucrători străini către locuri de muncă în industrie. Însă cancelarul Friedrich Merz, care a venit la putere în mai cu o coaliție condusă de creștin-democrații de centru-dreapta, se angajase să anuleze proiectul de lege în numele combaterii imigrației ilegale. Cu puțin timp înainte de votul parlamentar, ministrul de Interne Alexander Dobrindt a indicat că guvernul intenționează să transmită un „semnal clar ”. „Pașaportul german va fi emis ca recunoaștere a integrării reușite și nu ca stimulent pentru imigrația ilegală ”, a spus el. Coaliția lui Merz a adoptat o linie dură în ceea ce privește imigrația, urmărind să combată popularitatea crescândă a partidului de extremă dreapta AfD, care a ocupat locul al doilea în alegerile parlamentare din februarie. Opinia față de imigrație s-a întărit în ultimii ani în Germania, în special în regiunile în care criticii consideră că aceasta pune presiune pe serviciile publice. Un total de 450 de parlamentari au votat pentru respingerea proiectului de lege, inclusiv cei din partea SPD și AfD, comparativ cu 134 care au votat în favoarea acestuia. SPD, partenerul minoritar din coaliția domnului Merz, și-a justificat poziția prin faptul că procedura accelerată de naturalizare a fost rareori utilizată. Noul guvern a păstrat însă elemente cheie ale agendei de imigrare a coaliției anterioare. A redus în mod semnificativ numărul minim de ani după care un migrant poate solicita naturalizarea de la opt la cinci și a autorizat dubla cetățenie în majoritatea cazurilor.
Nicușor Dan cere reexaminarea legii care scutește de impozit veniturile din criptomonede: creează un precedent periculos de tratament preferențial
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis Parlamentului, marți, o cerere de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2024, contestând în special prevederile care acordă o scutire temporară de la plata impozitului pe venit pentru câștigurile obținute din tranzacțiile cu monede virtuale. Șeful statului consideră că legea, așa cum a fost adoptată de Parlament, contravine principiilor de echitate fiscală și angajamentelor României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 8 – Reforma fiscală. De asemenea, aceasta contrazice măsurile recente de ajustare fiscal-bugetară adoptate de Guvern, inclusiv majorarea impozitului pentru veniturile din criptomonede de la 10% la 16%. Președintele atrage atenția că introducerea unei derogări privind taxarea câștigurilor din criptomonede afectează efortul colectiv de consolidare fiscală, creează un precedent periculos de tratament preferențial, slăbește încrederea în coerența politicilor fiscale și transmite un semnal neclar contribuabililor și piețelor financiare. Totodată, articolul respectiv a fost introdus în Camera decizională fără o evaluare a impactului bugetar conform exigențelor constituționale. Nicușor Dan solicită Parlamentului să elimine scutirea de impozit pentru veniturile din tranzacții cu criptomonede și să mențină o politică fiscală echitabilă, responsabilă și transparentă, în concordanță cu realitățile bugetare și angajamentele internaționale ale României.
California adoptă o lege privind siguranța inteligenței artificiale care vizează giganții tehnologici
Proiectul de lege 53 al Senatului marchează cea mai semnificativă mișcare de până acum a Californiei pentru a reglementa industria inteligenței artificiale din Silicon Valley, aflată în rapidă dezvoltare, menținând în același timp poziția sa de centru tehnologic global. „Cu o tehnologie atât de transformatoare precum inteligența artificială, avem responsabilitatea de a sprijini această inovație, punând în același timp în aplicare bariere de siguranță bazate pe bunul simț”, a declarat într-un comunicat senatorul de stat Scott Wiener, susținătorul proiectului de lege. Noua lege reprezintă o a doua încercare reușită a lui Wiener de a stabili reglementări de siguranță pentru inteligența artificială, după ce Newsom a respins proiectul său de lege anterior, în urma unei opoziții vehemente din partea industriei tehnologice. De asemenea, aceasta vine după o încercare eșuată a administrației Trump de a împiedica statele să adopte reglementări privind inteligența artificială, sub argumentul că acestea ar crea haos în materie de reglementări și ar încetini inovația produsă în SUA într-o cursă cu China. Noua lege prevede că marile companii de inteligență artificială trebuie să își dezvăluie public protocoalele de siguranță și securitate într-o formă redactată pentru a proteja proprietatea intelectuală. De asemenea, aceștia trebuie să raporteze oficialilor statului incidentele critice de siguranță – inclusiv amenințările cu arme activate de model, atacurile cibernetice majore sau pierderea controlului asupra modelului – în termen de 15 zile. Legislația stabilește, de asemenea, protecția denunțătorilor pentru angajații care dezvăluie dovezi ale pericolelor sau încălcărilor