Slovacii au în continuare voie să alerge după autobuz. Șeful poliției lămurește o lege
Poliția slovacă arată că noua modificare a legii traficului rutier, care stabilește viteza maximă permisă pe trotuarele din zonele urbane, nu se aplică pietonilor. Presa scrisese că legea — care stabilește o limită de 6 kilometri pe oră — se va aplica și pietonilor. „Trebuie să clarific că acest lucru nu este adevărat”, a declarat vicepreședintele poliției, Rastislav Polakovič, pentru mass-media slovacă, citată de Politico. Cine e vizat, de fapt. Copiii sub 10 ani sunt forțați să circule pe carosabil „Regula este destinată persoanelor care folosesc role, trotinete, skateboarduri sau echipamente sportive similare, precum și cicliștilor cu vârsta de până la 10 ani, inclusiv însoțitorii acestora. Măsurile ar trebui să se concentreze asupra acestor grupuri”. Anunțul inițial a stârnit o undă de amuzament și confuzie pe rețelele de socializare, unii utilizatori de internet întrebându-se dacă alergarea pentru a prinde autobuzul le-ar putea aduce o amendă. Măsura, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, a fost introdusă pentru a evita coliziunile pe trotuare. O neînțelegere virală „Obiectivul principal este de a spori siguranța pe trotuare, având în vedere numărul tot mai mare de coliziuni cu utilizatorii de trotinete”, a declarat autorul amendamentului, Ľubomír Vážny, din partidul populist de stânga Smer al prim-ministrului Robert Fico, care face parte din coaliția de guvernare. Modificarea a stârnit reacții negative din partea opoziției, a organizațiilor neguvernamentale și a politologilor. Cum gestionează alte țări trotinetele și bicicletele electrice „În Cehia, această problemă este abordată prin interzicerea trotinetelor și a bicicletelor electrice pe trotuare, în timp ce abordarea slovacă a dus la o legislație destul de bizară”, a declarat pentru Politico politologul Lubomír Kopeček de la Universitatea Masaryk din Brno. Grupul de susținere a cicliștilor Cyklokoalícia (Coaliția pentru ciclism) a declarat că legislația este problematică, deoarece îi obligă pe copiii cu vârsta sub 10 ani – care acum au voie să circule cu bicicleta pe trotuare – să circule pe carosabil.
Slovenia – referendum pentru sinuciderea asistată | Controversata lege a eutanasierii creează tensiuni în societate
Slovenia a aprobat în iulie legea eutanasierii asistate pentru persoanele aflate în stadiul terminal al unei boli incurabile, pentru care au fost încercate toate tratamentele. În noiembrie, pe 23, slovenii vor vota într-un referendum dacă susțin dreptul la sinuciderea asistată. A fost nevoie de strângerea a 40.000 de semnături pentru ca referendumul să poată fi organizat și acestea au fost strânse de opoziția conservatoare. Condițiile pentru eutanasiere Se va vedea în noiembrie care este viziunea majoritară a slovenilor în această privință deosebit de delicată și controversată. Potrivit legislației actuale, pacienții lucizi, aflați în fază terminală, au dreptul la sinucidere asistată dacă suferința lor a devenit insuportabilă și au fost epuizate toate variantele de tratament. De asemenea, potrivit European Conservative, legea permite sinuciderea asistată dacă tratamentul nu oferă perspective rezonabile de recuperare sau ameliorare a stării pacientului. Legea nu este aplicabilă, totuși, pacienților cu suferințe insuportabile, dar lipsiți de luciditate mintală. O lege cu un istoric complicat În 2024 a mai fost organizat un referendum și 55% dintre sloveni au votat în favoarea eutanasierii. Însă, legislația permite grupurilor civile care strâng cel puțin 40.000 de semnături să solicite un nou vot asupra legilor adoptate de parlament. Pentru ca referendumul să aibă succes, este nevoie ca cel puțin 20% din cetățenii cu drept de vot să voteze împotriva legii sinuciderii asistate.
Cum se schimbă legea pentru trotinetele electrice după un val de accidente în România
Tot mai mulți români optează pentru trotineta electrică drept mijloc de transport pentru deplasările de zi cu zi, sunt mai rapide și se folosesc mai ușor. Cu toate astea, puține persoane știu că pot fi aplicate și sancțiuni de până la 1.600 de lei. Legislația rutieră tratează trotinetele electrice cu aceeași rigoare ca orice alt vehicul din trafic și stabilește și reguli clare pentru circulația, dar și dotările obligatorii pentru siguranță. Conducătorii de trotinete au devenit un adevărat pericol în trafic, ultimul incident îl are ca victimă pe un băiat care a căzut și s-a rănit grav. La nivel național, doar în ultimele luni ale anului s-au înregistrat peste 1.600 de incidente și 7 decese. Legea ar putea fi modificată astfel încât conducătorii să fie obligați să aibă permis. „Ar trebui scoase de pe uz. Nu au ce căuta pe stradă, ați văzut și pe bordură și pe trotuar, lovesc oamenii, bătrâni, copiii. În parc dacă e loc special. Nu că ne încurcă, nu, mai puțin contează asta, contează că omoară oameni” „Despre trotinete, sunt foarte periculoase, noi trebuie să îi protejăm și așa. Pentru că dacă îl atingi se dezechilibrează” „Ar trebui să fie atenți și cei care le folosesc și conducătorii auto. Odată ce s-au făcut și pistele pentru bicicliști, pentru cei care conduc trotinetele, trebuie să fie atenți, și ei, și conducătorii auto.”, spun cetățenii, potrivit Antena 3 CNN. Ce reguli trebuie să respecte cei care folosesc trotinetele electrice Pentru a conduce o bicicletă sau o trotinetă electrică pe drumurile publice, conducătorul acesteia trebuie să aibă vârsta de cel puțin 14 ani. Se interzice transportul pasagerilor pe trotinete electrice. Casca de protecție este obligatorie pentru conducătorii de biciclete și trotinete electrice a căror vârstă este sub 16 ani, atunci când se deplasează pe partea carosabilă. Recomandările autorului:
PSD respinge amendamentele la Legea RCA care afectează drepturile asiguraților
Deputații PSD au precizat că nu vor susține amendamentele depuse la Legea RCA care ar oferi asigurătorilor o poziție de forță în raport cu persoanele asigurate. „Considerăm că orice intervenție legislativă în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă auto trebuie să își propună îmbunătățirea condițiilor pentru persoanele asigurate, nu o înrăutățire a lor”, potrivit unui comunicat de presă. Partidul susține transpunerea în legislația românească a modificărilor aprobate la nivel european prin Directiva 2021/2118/CE, însă avertizează că acest proces nu trebuie folosit „pentru a se strecura în lege prevederi care favorizează asigurătorii în dauna asiguraților”. „PSD va respinge amendamentele introduse la Camera Deputaților care ar oferi asiguratorilor o poziție de forță în raport cu persoanele asigurate. Susținem principiul practicării unor prețuri rezonabile pentru reparațiile auto acoperite de polițele RCA și combaterea speculei din acest sector de activitate”, conform sursei citată. COTAR a transmis că, potrivit unui proiect de modificare a Legii RCA toate drepturile șoferilor păgubiți s-ar muta în favoarea companiilor de asigurări.
Nicușor Dan a promulgat legea pentru brățările de monitorizare
Preşedintele Nicuşor Dan a semnat luni, decretele de promulgare a 3 legi adoptate de Parlament. Una dintre ele este legea care înăspreşte pedepsele pentru încălcarea sancţiunilor internaţionale. Acest tip de infracțiuni vor fi sancționate cu închisoare între 1 și 5 ani, iar în în cazuri agravante chiar cu 12 ani. O altă lege importantă vizează brățările de monitorizare electronică. Președintele țării a promulgat legea care aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale. Legea care transformă sancţiunile internaţionale într-o contravenţie vine cu pedepse mărite Această lege transformă eludarea sancţiunilor internaţionale dintr-o contravenţie într-o infracţiune pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani, iar în cazuri agravante cu până la 12 ani. „Am promulgat astăzi legea de aprobare a ordonanței de urgență care a actualizat cadrul legislativ din domeniul monitorizării electronice a persoanelor inculpate de săvârşirea anumitor infracțiuni, astfel încât România să aibă toate reglementările necesare pentru a-și respecta noile obligații date de contextul aderării la spațiul Schengen. Noi prevederi pentru monitorizarea electronică în vederea respectării obligațiilor României în spațiul Schengen În completarea normelor existente, Ordonanța a introdus în anul 2024 alerta de apropiere frontieră, care se declanșează în situația constatării prezenței dispozitivului electronic purtat de persoana supravegheată la o distanță mai mică de 30 km de frontieră. Noile prevederi actualizate, inclusiv introducerea alertei de apropiere a frontierei, consolidează capacitatea de control și reacție a autorităților în timp real pentru a se asigura că măsurile judiciare sunt respectate. Foto: Shutterstock Finalizarea procesului legislativ și toate aceste prevederi permit ca monitorizarea electronică să fie realizată unitar și coerent, cresc siguranța publică, protejează mai bine victimele și aliniază România la standardele europene în materie de justiție și securitate”, a scris șeful statului pe contul de Facebook. A treia lege promulgată de Nicușor Dan aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale. Astfel, este actualizat cadrul legislativ necesar pentru respectarea obligaţiilor României după aderarea la spaţiul Schengen. Prin această lege s-a introdus inclusiv prevederea pentru declanșarea unei alerte dacă persoana supravegheată se apropie la mai puțin de 30 de kilometri de frontieră.
Parlamentul Germaniei a respins legea care facilita dobândirea cetățeniei
Măsura a făcut posibilă solicitarea naturalizării după trei ani, în loc de cinci, pentru persoanele care au demonstrat că s-au integrat deosebit de bine. Proiectul de lege fusese introdus de guvernul anterior, condus de social-democrații (SPD), care sperau că acest lucru va atrage mai mulți lucrători străini către locuri de muncă în industrie. Însă cancelarul Friedrich Merz, care a venit la putere în mai cu o coaliție condusă de creștin-democrații de centru-dreapta, se angajase să anuleze proiectul de lege în numele combaterii imigrației ilegale. Cu puțin timp înainte de votul parlamentar, ministrul de Interne Alexander Dobrindt a indicat că guvernul intenționează să transmită un „semnal clar ”. „Pașaportul german va fi emis ca recunoaștere a integrării reușite și nu ca stimulent pentru imigrația ilegală ”, a spus el. Coaliția lui Merz a adoptat o linie dură în ceea ce privește imigrația, urmărind să combată popularitatea crescândă a partidului de extremă dreapta AfD, care a ocupat locul al doilea în alegerile parlamentare din februarie. Opinia față de imigrație s-a întărit în ultimii ani în Germania, în special în regiunile în care criticii consideră că aceasta pune presiune pe serviciile publice. Un total de 450 de parlamentari au votat pentru respingerea proiectului de lege, inclusiv cei din partea SPD și AfD, comparativ cu 134 care au votat în favoarea acestuia. SPD, partenerul minoritar din coaliția domnului Merz, și-a justificat poziția prin faptul că procedura accelerată de naturalizare a fost rareori utilizată. Noul guvern a păstrat însă elemente cheie ale agendei de imigrare a coaliției anterioare. A redus în mod semnificativ numărul minim de ani după care un migrant poate solicita naturalizarea de la opt la cinci și a autorizat dubla cetățenie în majoritatea cazurilor.
Nicușor Dan cere reexaminarea legii care scutește de impozit veniturile din criptomonede: creează un precedent periculos de tratament preferențial
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis Parlamentului, marți, o cerere de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2024, contestând în special prevederile care acordă o scutire temporară de la plata impozitului pe venit pentru câștigurile obținute din tranzacțiile cu monede virtuale. Șeful statului consideră că legea, așa cum a fost adoptată de Parlament, contravine principiilor de echitate fiscală și angajamentelor României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 8 – Reforma fiscală. De asemenea, aceasta contrazice măsurile recente de ajustare fiscal-bugetară adoptate de Guvern, inclusiv majorarea impozitului pentru veniturile din criptomonede de la 10% la 16%. Președintele atrage atenția că introducerea unei derogări privind taxarea câștigurilor din criptomonede afectează efortul colectiv de consolidare fiscală, creează un precedent periculos de tratament preferențial, slăbește încrederea în coerența politicilor fiscale și transmite un semnal neclar contribuabililor și piețelor financiare. Totodată, articolul respectiv a fost introdus în Camera decizională fără o evaluare a impactului bugetar conform exigențelor constituționale. Nicușor Dan solicită Parlamentului să elimine scutirea de impozit pentru veniturile din tranzacții cu criptomonede și să mențină o politică fiscală echitabilă, responsabilă și transparentă, în concordanță cu realitățile bugetare și angajamentele internaționale ale României.
California adoptă o lege privind siguranța inteligenței artificiale care vizează giganții tehnologici
Proiectul de lege 53 al Senatului marchează cea mai semnificativă mișcare de până acum a Californiei pentru a reglementa industria inteligenței artificiale din Silicon Valley, aflată în rapidă dezvoltare, menținând în același timp poziția sa de centru tehnologic global. „Cu o tehnologie atât de transformatoare precum inteligența artificială, avem responsabilitatea de a sprijini această inovație, punând în același timp în aplicare bariere de siguranță bazate pe bunul simț”, a declarat într-un comunicat senatorul de stat Scott Wiener, susținătorul proiectului de lege. Noua lege reprezintă o a doua încercare reușită a lui Wiener de a stabili reglementări de siguranță pentru inteligența artificială, după ce Newsom a respins proiectul său de lege anterior, în urma unei opoziții vehemente din partea industriei tehnologice. De asemenea, aceasta vine după o încercare eșuată a administrației Trump de a împiedica statele să adopte reglementări privind inteligența artificială, sub argumentul că acestea ar crea haos în materie de reglementări și ar încetini inovația produsă în SUA într-o cursă cu China. Noua lege prevede că marile companii de inteligență artificială trebuie să își dezvăluie public protocoalele de siguranță și securitate într-o formă redactată pentru a proteja proprietatea intelectuală. De asemenea, aceștia trebuie să raporteze oficialilor statului incidentele critice de siguranță – inclusiv amenințările cu arme activate de model, atacurile cibernetice majore sau pierderea controlului asupra modelului – în termen de 15 zile. Legislația stabilește, de asemenea, protecția denunțătorilor pentru angajații care dezvăluie dovezi ale pericolelor sau încălcărilor
Înființarea Comisiei care va întări legislația pentru protecția reală a victimelor violenței domestice a fost votată în Parlament
Parlamentul a votat în ședința de duminică, înființarea Comisiei speciale „România fără violență domestică”. Comisia are misiunea de a întări legislația pentru protecția reală a victimelor violenței domestice. Din comisia specială fac parte trei parlamentare USR: senatoarea Cynthia Păun, care este și co-inițiatoare, deputata Monica Berescu și deputata Pollyanna Hangan. Senatoarea USR Cynthia Păun a spus în Parlament că rolul Comisiei este să analizeze legile existente și să le curețe de zonele gri, să propună măsuri noi pentru protecția victimelor, să aducă la aceeași masă instituții, ONG-uri și experți și să facă ordinele de protecție și supravegherea agresorilor să funcționeze în practică, nu doar pe hârtie. Parlamentarul USR susținecă această Comisie va veni cu soluții reale la o problemă ignorată de autoritățile române până acum. La rândul său deputata USR, Pollyanna Hangan, arată că fiecare caz de violență domestică ignorat înseamnă un pas spre tragedie. „Obiectivul nostru: protecție imediată, lege aplicată, agresori sancționați. Comisia va asigura o abordare unitară și coerentă în prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice. Va analiza cadrul legislativ național, european și internațional și va aviza propunerile legislative și proiectele aflate în procedură parlamentară care vizează acest domeniu”, Monica Berescu, deputată USR, a luat cuvântul în plenul Parlamentului, unde a precizat că de-a lugul ultimilor ani au fost adoptate legi importante pentru protecția victimelor violenței domestice, însă eforturile trebuie să continue. „Suntem împreună în această luptă de aproape cinci ani și am trecut legi importante pentru protecția victimelor violenței domestice prin Parlament, dar nu este suficient. Mă bucur că am reușit înființarea acestei Comisii: când vorbim despre violența domestică nu e loc de orgolii de partid. Trebuie să discutăm concret ce facem pentru femeile și copilele aflate într-un abuz continuu”. USR transmite că în ultimii ani, partidul a reușit să promoveze mai multe legi importante pentru combaterea violenței domestice și sprijinirea victimelor. Printre acestea se numără legea prin care victimele pot avea acces la locuințe sociale sau de necesitate, beneficiind, astfel, de un spațiu sigur departe de agresor, precum și legea care asigură sprijin la angajare și formare profesională pentru victimele violenței domestice și ale traficului de persoane. De asemenea, au fost adoptate modificări legislative prin care se facilitează accesul persoanelor vulnerabile la justiție prin acoperirea totală sau parțială a cheltuielilor de judecată, în funcție de venit. Tot printr-o lege USR, ordinele de protecție au fost extinse la un an și victimele beneficiază de asistență juridică gratuită inclusiv în apel.
Legea Educației Bolojan a intrat în vigoare. Comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă
Legea Boojan prevede creșterea normei didactice la învățământul preuniversitar cu 2-4 ore, tăierea burselor de reziliență și excelență pentru elevi, reducerea numărului de burse de merit cu mai mult de jumătate, reducerea fondului de burse pentru studenți, comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi, modificări privind plata cu ora sau degrevările directorilor și inspectorilor sunt printre măsurile din Educație prevăzute de Legea nr. 141/2025. „Legea Bolojan”, a fost publicată vineri noaptea, 25 iulie, la ora 21:20, în Monitorul Oficial, publică G4Media. Modificări în învățământul preuniversitar, în rezumatul G4Media. Comasările de școli vor avea loc după reguli care trebuie stabilite de Ministerul Educației până pe 9 august, cu o lună înainte de prima zi de școală. 900 de directori vor rămâne fără posturi, iar echipele de management la fel Crește numărul de elevi în clasă de la 1 septembrie 2025. Modificările se fac pentru toate clasele pe fiecare ciclu școlar: într-o clasă de liceu pot fi din nou 34 de elevi, față de 26 în prezent Fondul de burse al studenților este redus cu 40% de la 1 august, până în 2028. Reducerea la transportul cu trenul se acordă și în 2026 doar între domiciliu și facultate Modificări în învățământul preuniversitar Unitățile de învățământ de stat vor avea personalitate juridică doar dacă ating praguri mai mari de elevi și creșterea numărului maxim de elevi per clasă în învățământul preuniversitar, prin derogări de la normele actuale – +2-4 până la 6 elevi în fiecare clasă. Art. LIII. – Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 16, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,Art. 16. – (1) Unităţile de învăţământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează şi funcţionează, după caz, astfel: a) cu minimum 500 de elevi; b) cu minimum 500 de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari; c) cu minimum 250 de preşcolari şi/sau antepreşcolari; d) cu minimum 200 de antepreşcolari; e) cu minimum 300 de elevi, în cazul unităţilor de învăţământ postliceal; f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi şi/sau preşcolari, în cazul unităţilor de învăţământ special.” Citește articolul integral pe Edupedu.ro Citiți și: Profesorul Mircea Miclea, SEMNAL de alarmă, după măsurile anunțate de Guvernul Bolojan: „Sabotează educația” / „În curând, nu vom mai avea profesori”