Nicușor Dan a semnat legea cu dedicație pentru Nadia Comăneci
În cursul zilei de joi, 10 iulie 2025, Nicușor Dan a semnat o lege cu dedicație pentru Nadia Comăneci, prin care se marchează împlinirea a 50 de ani de la un moment care a schimbat pentru totdeauna istoria gimnasticii. Astfel, anul 2026 este instituit oficial drept „Anul Nadia Comăneci”, amintind de momentul în care legenda gimnasticii a scris istorie pentru sportul românesc și nu numai. Anul 2026, dedicat Nadiei Comăneci În cursul zilei de joi, 10 iulie 2025, președintele Nicușor Dan a promulgat legea prin care anul 2026 este instituit oficial drept „Anul Nadia Comăneci”, prin care se marchează împlinirea a 50 de ani de la un moment care a schimbat pentru totdeauna istoria gimnasticii. În timpul Jocurilor Olimpice de la Montreal, din 1976, Nadia Comăneci reușea să uimească o lume întreagă, după ce a primit primul 10 perfect. Fosta mare gimnastă a transmis și un mesaj în momentul în care a aflat despre legea promulgată de președintele Nicușor Dan. „Sunt onorată de faptul că domnul preşedinte a promulgat această lege. Anul 2026 va fi unul special pentru mine: se împlinesc 50 de ani de la Montreal, un an foarte important în activitatea mea. Îi mulţumesc şi Elisabetei Lipă pentru demersul pe care l-a făcut privind această lege”, a declarat Nadia Comăneci, conform OrangeSport. Ce se va întâmpla în anul 2026 Așa cum am menționat anterior, anul 2026 îi este dedicat Nadiei Comăneci, datorită performanței uriașe pe care a obținut-o la Montreal, la Jocurile Olimpice. Acolo, legenda sportului românesc a obținut nu mai puțin de șapte note de 10, reușind să cucerească trei medalii de aur, la individual compus, bârnă și paralele, o medalie de argint, cu echipa, și una de bronz, la sol. „Anul Nadia Comăneci” va fi unul cu totul special, întrucât vor fi organizate mai multe evenimente importante, care să amintească de performanța incredibilă obținută de fosta mare gimnastă la Jocurile Olimpice. Conform informațiilor apărute până acum, se pare că de coordonarea evenimentelor aniversare se va ocupa Comitetul Olimpic și Sportiv Român. Astfel, va fi întocmit un calendar special, care va cuprinde atât activități sportive, cât și activități educative. Calendarul din „Anul Nadiei Comăneci” va fi promovat atât la nivel național, cât și internațional, prin misiunile diplomatice ale României de peste hotare. Sportul este cea mai mare pasiune a lui Cristian Hitruc, iar acest lucru ajunge să îi ocupe o mare parte din timp. Absolvent al Liceului Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, în anul 2014, a ales să se lase ghidat de pasiunea pentru sport și presa sportivă și a urmat cursurile … citește mai mult
Nicușor Dan contestă la CCR legea care pedepsește cu închisoarea promovarea ideilor legionare. Președintele României consideră că textul este prea vag și poate fi interpretat abuziv
Legea adoptată de Parlament pe 21 iunie modifică Ordonanța de urgență din 2002 privind interzicerea organizațiilor fasciste, extinzând interdicțiile și la cele „legionare” și pedepsind cu închisoarea de la 3 la 10 ani înființarea unor astfel de organizații. Noua legislație introduce pedepse severe pentru mai multe fapte: înființarea organizațiilor legionare: 3-10 ani închisoare, distribuirea de materiale fasciste/legionare: 1-5 ani închisoare, promovarea cultului liderilor organizațiilor interzise: 3 luni-3 ani închisoare, interzicerea denumirii străzilor cu numele acestor lideri. Legea definește materialele interzise ca fiind „imagini, mesaje text, conținut audiovideo, cărți, articole” care transmit „idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”. În sesizare, Dan critică mai multe aspecte ale legii, printre care termeni neclari: legea nu definește ce înseamnă „legionar” sau „fascist”, lăsând loc interpretărilor arbitrare ale judecătorilor, riscul de cenzură culturală, încălcarea libertății de exprimare, etc. Președintele avertizează că într-o societate „puternic polarizată” cu „încredere redusă în autorități”, legea ar putea fi percepută ca „o acțiune a unei opțiuni politice împotriva celeilalte”. În iunie a.c., Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, legea prin care sunt pedepsite cu până la 10 ani de închisoare, inițierea sau sprijinirea organizațiilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. AUR, POT și S.O.S. s-au opus. Președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, Mihail Neamțu, deputat AUR, critica legea: „primești 10 ani de închisoare pentru o opinie”.
Legea semnată de Donald Trump care pune condiții conexiunii prin Wi-Fi. Există unele beneficii, dar oamenii de rând ar putea avea de suferit
Noua lege bugetară adoptată în SUA pe 3 iulie 2025 și semnată de președintele Donald Trump a reactivat autoritatea Comisiei Federale pentru Comunicații (FCC) de a organiza licitații pentru spectrul radio. În teorie, acest lucru poate părea benefic pentru infrastructura digitală americană. În practică, însă, specialiștii avertizează că ar putea avea efecte negative serioase asupra calității conexiunilor Wi-Fi, în special în comunitățile rurale și subfinanțate. Conform noii legislații, FCC trebuie să scoată la licitație cel puțin 800 MHz de spectru, inclusiv porțiuni din banda de 6 GHz, care în prezent este folosită pentru a crește viteza și capacitatea rețelelor Wi-Fi de ultimă generație. În plus, spectrul utilizat de serviciul CBRS (Citizens Broadband Radio Service), între 3,55 și 3,7 GHz, este și el vizat ca posibilă sursă pentru îndeplinirea cerințelor de licitație, scrie publicația ArsTechnica. Decizia vine în urma unui compromis politic: deși Camera Reprezentanților votase anterior pentru excluderea completă a benzii de 6 GHz din procesul de licitație, varianta finală a legii a adoptat versiunea propusă de Senat, într-o decizie la limită, 218 voturi pentru și 214 împotrivă. Proteste din partea furnizorilor locali și a organizațiilor de protecție a consumatorilor Organizația WISPA (Wireless Internet Service Providers Association), care reprezintă furnizorii mici de internet din SUA, a reacționat dur, avertizând că „majoritatea covârșitoare a membrilor WISPA folosesc CBRS și/sau banda de 6 GHz pentru a furniza internet în comunitățile rurale și cu resurse limitate.” Deși laudă facilitățile fiscale introduse de noua lege, organizația susține că beneficiile acestora riscă să fie anulate de pierderea accesului la spectru esențial pentru serviciile Wi-Fi. Problema este agravată de faptul că banda de 6 GHz (între 5.925 și 7.125 GHz) a fost alocată Wi-Fi-ului în 2020 sub conducerea lui Ajit Pai, fost președinte FCC și actual director executiv al grupului de lobby CTIA, care susține interesele operatorilor mobili. În trecut, FCC a refuzat cererile industriei de telefonie mobilă de a folosi banda, argumentând că utilizarea sa neautorizată pentru Wi-Fi este mai eficientă pentru utilizatorii casnici. Astăzi, însă, CTIA face presiuni pentru a transforma partea superioară a benzii 6 GHz (6.425–7.125 GHz) în frecvență licențiată pentru rețele 5G comerciale, sub pretextul „menținerii competitivității globale a SUA”. În mod ironic, chiar dacă oficialii AT&T au declarat recent că nu au nevoie urgentă de mai mult spectru, compania a emis o declarație entuziastă privind noua lege, salutând „crearea unui canal de frecvențe medii necesare dezvoltării infrastructurii mobile”. Impactul potențial: conexiuni mai lente, mai aglomerate și mai puțin accesibile Organizația non-profit Public Knowledge atrage atenția că FCC ar putea fi forțată să vândă până la jumătate din spectrul Wi-Fi neautorizat din banda de 6 GHz, ceea ce ar reduce semnificativ capacitatea rețelelor locale de a menține viteze și stabilitate în condiții de utilizare intensivă. Pe fondul acestor schimbări, președintele FCC, Brendan Carr, și-a exprimat entuziasmul: „Felicitări președintelui Trump și congresmenilor republicani pentru această victorie majoră pentru țară”. Dar în timp ce industria telecom sărbătorește, milioane de americani s-ar putea confrunta cu Wi-Fi mai lent, mai congestionat și mai costisitor. Dacă trendul continuă, SUA ar putea transforma Wi-Fi-ul, o tehnologie liberă și accesibilă, într-un lux controlat de marile corporații mobile.
Se extind despăgubirile pentru victimele accidentelor şi familiile lor. Senatul a adoptat astăzi legea
Printr-un mesaj postat pe reţele de socializare, Robert Cazanciuc a anunţat că iniţiativa vine ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale nr. 342/2024, care a declarat neconstituţională limitarea despăgubirilor doar la urmaşii persoanelor decedate în accidente rutiere, excluzând victimele cu sechele grave şi familiile acestora. „Iniţiativa este menită să modifice articolul 1391 din Codul civil care permite în prezent acordarea de despăgubiri morale şi materiale doar urmaşilor celor decedaţi ca urmare a unui accident rutier. Din păcate, în situaţia în care un copil sau un adult ajung să se deplaseze într-un scaun cu rotile ori rămân ţintuiţi la pat, pierderile fizice, psihice sau sociale nu sunt acoperite cu despăgubiri pentru familia care trebuie să aibă grija victimei”, a transmis Cazanciuc pe Facebook. Conform parlamentarului, legea iniţiată de el şi de Daniel Fenechiu (PNL) şi Cristian Rujan (PSD), „aduce sprijin important familiilor afectate de accidente şi violenţă domestică, oferind totodată instanţelor criterii clare pentru interpretarea unitară a legii”.
Sorin Grindeanu, despre implicarea serviciilor secrete în combaterea evaziunii fiscale: Avem nevoie de clarificări suplimentare
„Dacă e nevoie de anumite clarificări, pe lupta aceasta contra evaziunii fiscale, fiind trecută deja în această strategie de apărare, avem nevoie de clarificări suplimentare”, a declarat, joi, la Parlament, liderul interimar al social-democraților, Sorin Grindeanu. Sorin Grindeanu a fost întrebat de ziariști, la Palatul Parlamentului, dacă este de acord cu implicarea serviciilor de informații în combaterea evaziunii fiscale. „Am văzut foarte multe puncte de vedere după această declaraţie a domnului preşedinte. Pe de o parte, argumente prin care să nu se întâmple această implicare. Alţi colegi îmi spun sau alte argumente citite îmi arată că această problemă, adică evaziunea fiscală, este deja în strategia naţională de apărare a ţării. Adică putem să facem anumite reglementări, evident, şi să îmbunătăţeşti lucrurile, dar eu cred că acele lucruri se fac prin lege. Şi cred că ăsta e pasul normal”, a spus Sorin Grindeanu. Liderul PSD a mai precizat că, „dacă e nevoie de anumite clarificări, pe lupta aceasta contra evaziunii fiscale, fiind trecută deja în această strategie de apărare, avem nevoie de clarificări suplimentare”. CITEȘTE ȘI: Sorin Grindeanu, despre reforma fiscală: Anumite MĂSURI n-au fost dorite de colegi de-ai noştri Sorin Grindeanu: „Cine nu-și face treaba la ANAF trebuie să plece acasă. Nu există negocieri” Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele