Înființarea Comisiei care va întări legislația pentru protecția reală a victimelor violenței domestice a fost votată în Parlament
Parlamentul a votat în ședința de duminică, înființarea Comisiei speciale „România fără violență domestică”. Comisia are misiunea de a întări legislația pentru protecția reală a victimelor violenței domestice. Din comisia specială fac parte trei parlamentare USR: senatoarea Cynthia Păun, care este și co-inițiatoare, deputata Monica Berescu și deputata Pollyanna Hangan. Senatoarea USR Cynthia Păun a spus în Parlament că rolul Comisiei este să analizeze legile existente și să le curețe de zonele gri, să propună măsuri noi pentru protecția victimelor, să aducă la aceeași masă instituții, ONG-uri și experți și să facă ordinele de protecție și supravegherea agresorilor să funcționeze în practică, nu doar pe hârtie. Parlamentarul USR susținecă această Comisie va veni cu soluții reale la o problemă ignorată de autoritățile române până acum. La rândul său deputata USR, Pollyanna Hangan, arată că fiecare caz de violență domestică ignorat înseamnă un pas spre tragedie. „Obiectivul nostru: protecție imediată, lege aplicată, agresori sancționați. Comisia va asigura o abordare unitară și coerentă în prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice. Va analiza cadrul legislativ național, european și internațional și va aviza propunerile legislative și proiectele aflate în procedură parlamentară care vizează acest domeniu”, Monica Berescu, deputată USR, a luat cuvântul în plenul Parlamentului, unde a precizat că de-a lugul ultimilor ani au fost adoptate legi importante pentru protecția victimelor violenței domestice, însă eforturile trebuie să continue. „Suntem împreună în această luptă de aproape cinci ani și am trecut legi importante pentru protecția victimelor violenței domestice prin Parlament, dar nu este suficient. Mă bucur că am reușit înființarea acestei Comisii: când vorbim despre violența domestică nu e loc de orgolii de partid. Trebuie să discutăm concret ce facem pentru femeile și copilele aflate într-un abuz continuu”. USR transmite că în ultimii ani, partidul a reușit să promoveze mai multe legi importante pentru combaterea violenței domestice și sprijinirea victimelor. Printre acestea se numără legea prin care victimele pot avea acces la locuințe sociale sau de necesitate, beneficiind, astfel, de un spațiu sigur departe de agresor, precum și legea care asigură sprijin la angajare și formare profesională pentru victimele violenței domestice și ale traficului de persoane. De asemenea, au fost adoptate modificări legislative prin care se facilitează accesul persoanelor vulnerabile la justiție prin acoperirea totală sau parțială a cheltuielilor de judecată, în funcție de venit. Tot printr-o lege USR, ordinele de protecție au fost extinse la un an și victimele beneficiază de asistență juridică gratuită inclusiv în apel.
Legea Educației Bolojan a intrat în vigoare. Comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă
Legea Boojan prevede creșterea normei didactice la învățământul preuniversitar cu 2-4 ore, tăierea burselor de reziliență și excelență pentru elevi, reducerea numărului de burse de merit cu mai mult de jumătate, reducerea fondului de burse pentru studenți, comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi, modificări privind plata cu ora sau degrevările directorilor și inspectorilor sunt printre măsurile din Educație prevăzute de Legea nr. 141/2025. „Legea Bolojan”, a fost publicată vineri noaptea, 25 iulie, la ora 21:20, în Monitorul Oficial, publică G4Media. Modificări în învățământul preuniversitar, în rezumatul G4Media. Comasările de școli vor avea loc după reguli care trebuie stabilite de Ministerul Educației până pe 9 august, cu o lună înainte de prima zi de școală. 900 de directori vor rămâne fără posturi, iar echipele de management la fel Crește numărul de elevi în clasă de la 1 septembrie 2025. Modificările se fac pentru toate clasele pe fiecare ciclu școlar: într-o clasă de liceu pot fi din nou 34 de elevi, față de 26 în prezent Fondul de burse al studenților este redus cu 40% de la 1 august, până în 2028. Reducerea la transportul cu trenul se acordă și în 2026 doar între domiciliu și facultate Modificări în învățământul preuniversitar Unitățile de învățământ de stat vor avea personalitate juridică doar dacă ating praguri mai mari de elevi și creșterea numărului maxim de elevi per clasă în învățământul preuniversitar, prin derogări de la normele actuale – +2-4 până la 6 elevi în fiecare clasă. Art. LIII. – Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 16, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,Art. 16. – (1) Unităţile de învăţământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează şi funcţionează, după caz, astfel: a) cu minimum 500 de elevi; b) cu minimum 500 de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari; c) cu minimum 250 de preşcolari şi/sau antepreşcolari; d) cu minimum 200 de antepreşcolari; e) cu minimum 300 de elevi, în cazul unităţilor de învăţământ postliceal; f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi şi/sau preşcolari, în cazul unităţilor de învăţământ special.” Citește articolul integral pe Edupedu.ro Citiți și: Profesorul Mircea Miclea, SEMNAL de alarmă, după măsurile anunțate de Guvernul Bolojan: „Sabotează educația” / „În curând, nu vom mai avea profesori”
Ursula von der Leyen îi cere explicații lui Zelenski în urma promulgării legii care slăbește lupta anticorupție
În conformitate cu legislația, aprobată marți de parlamentul ucrainean și semnată de Zelenski câteva ore mai târziu, cele două agenții – Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO) – sunt plasate sub supravegherea directă a procurorului general, care este numit politic. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat miercuri faptul că „președinta von der Leyen și-a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la consecințele amendamentelor și a solicitat explicații din partea guvernului ucrainean”, potrivit Euronews. „Respectarea statului de drept și lupta împotriva corupției sunt elemente fundamentale ale Uniunii Europene. În calitate de țară candidată, Ucraina trebuie să respecte pe deplin aceste standarde. Nu poate exista niciun compromis”, a mai spus acesta. Primele critici explicite din partea executivului european Este pentru prima dată de la începutul războiului când executivul european a formulat critici atât de explicite la adresa regimului de la Kiev. În cursul zilei de marți, Marta Kos, comisarul european pentru extindere, și-a exprimat dezaprobarea fermă în încercarea de a descuraja Kievul să continue cu proiectul de lege controversat. „Suntem foarte îngrijorați de adoptarea amendamentelor la Codul penal în Ucraina. Acestea riscă să slăbească puternic competențele și puterile instituțiilor anticorupție din Ucraina”, a continuat purtătorul de cuvânt. Proteste în Ucraina și răspunsul lui Zelenski În urma adoptării legii, mii de ucraineni au ieşit în stradă marţi să protesteze, în ciuda faptului că în țară este în vigoare legea marţială şi există restricţii de circulaţie pe timpul nopţii. Protestatarii au cerut respingerea legii şi au acuzat guvernul că slăbeşte lupta împotriva corupţiei. În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat, spunând că „auzim ce spune societatea”. „Vedem ce așteaptă oamenii de la instituțiile statului – justiție asigurată și funcționarea eficientă a fiecărei instituții”, a adăugat el.
Organismul de stat din Slovenia respinge legea privind moartea asistată
Parlamentul a aprobat săptămâna trecută un proiect de lege care acordă adulților în fază terminală dreptul de a-și pune capăt vieții dacă se confruntă cu suferințe insuportabile și fără perspective de îmbunătățire, urmând exemplul unui număr tot mai mare de țări, printre care Australia, Canada, Olanda, Belgia și unele state americane. Legislația vine în urma unui referendum consultativ organizat anul trecut, în care 55% dintre votanți s-au pronunțat în favoarea unei astfel de legi, potrivit Reuters. Însă Consiliul Național – un organism de reglementare bipartid care reunește înalți funcționari care supraveghează politicile sociale, economice și locale – a respins proiectul de lege cu 20 de voturi contra 9 marți seara, dispunând ca acesta să fie retrimis parlamentului pentru reexaminare. Oponenții din consiliu au invocat îngrijorarea că proiectul de lege ar putea submina respectul pentru caracterul sacru al vieții, deschizând ușa către încheierea prematură a unei vieți, indiferent de circumstanțe. Proiectul de lege specifica că moartea asistată ar putea fi aplicată numai după epuizarea tuturor opțiunilor de tratament și nu ar fi permisă în cazul suferinței insuportabile rezultate din boli mintale, a raportat anterior STA. Parlamentarii sloveni au aprobat proiectul de lege cu 50 de voturi pentru, 34 împotrivă şi trei abţineri, potrivit Reuters. Acesta vine în urma unui referendum consultativ desfăşurat anul trecut, în cadrul căruia 55% dintre alegători au solicitat o astfel de lege.
Taxe și impozite în România, pe bază de drone. Primăria vrea să vadă ce ai construit fără autorizație
Guvernul României propune o măsură cel puțin interesantă pentru combaterea construcțiilor ilegale: folosirea dronelor de către administrațiile locale. Potrivit ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, Executivul lucrează deja la un cadru legal care să permită această practică. Modelul nu este o invenție autohtonă – măsura este inspirată din practici europene deja puse în aplicare în alte state din Uniunea Europeană, unde monitorizarea aeriană a devenit o metodă eficientă și rapidă de identificare a neregulilor în construcții. Un pas spre digitalizarea controlului urban Ideea pare să vină într-un moment oportun. România se confruntă cu un val constant de clădiri ridicate fără autorizație, fie pe terenuri private, fie pe spații verzi sau în zone protejate. În multe cazuri, autoritățile locale au fost depășite de ritmul în care apar aceste construcții, iar verificările din teren nu reușesc să țină pasul. Aici intervin dronele: rapide, precise și greu de păcălit, ele ar putea deveni instrumentul perfect pentru a pune ordine într-un haos urbanistic adesea tolerat sau ignorat. Implementarea acestui sistem ar putea însemna o revoluție în modul în care primăriile își exercită atribuțiile de control. Dronele nu doar că pot supraveghea zone extinse într-un timp scurt, dar pot și furniza imagini clare, înregistrări video și date geospațiale precise. Acestea pot fi comparate cu planurile urbanistice aprobate pentru a identifica rapid orice abateri. Avantajele dronelor în administrația locală Pe termen lung, costurile ar putea fi mai mici decât întreținerea unor echipe extinse de inspectori, mai ales în localitățile mici sau în zonele greu accesibile. De asemenea, datele obținute cu ajutorul dronelor pot fi folosite în instanță ca probă legală, lucru care le conferă o dublă utilitate: atât pentru prevenție, cât și pentru sancționare. Ministrul Ilie Bolojan a declarat că Executivul pregătește inclusiv temeiul legal necesar pentru ca această metodă de control să nu se lovească de plângeri legate de invadarea vieții private. Se discută deja despre limite clare privind altitudinea de zbor, zonele interzise și modalitatea în care pot fi folosite imaginile obținute. Transparența va fi esențială, iar folosirea dronelor trebuie să fie însoțită de reglementări riguroase pentru a preveni eventualele abuzuri. Critici și riscuri: big brother sau bună guvernare? Chiar dacă ideea pare eficientă, nu toată lumea o aplaudă. Unii avertizează că utilizarea dronelor în spațiul urban poate deschide calea către supravegherea excesivă a cetățenilor. Există temeri că, sub pretextul depistării construcțiilor ilegale, autoritățile ar putea folosi dronele și în alte scopuri, invadând astfel intimitatea oamenilor. De asemenea, în lipsa unei infrastructuri digitale solide și a personalului calificat, e posibil ca multe primării să nu poată implementa această tehnologie prea curând. În plus, vor exista întotdeauna metode prin care cei cu intenții necurate să ocolească legea – de exemplu, construind în interiorul unor hale sau spații acoperite, unde dronele nu pot ajunge. Totuși, dacă implementarea va fi bine reglementată și însoțită de investiții în formarea funcționarilor locali, România ar putea face un pas curajos spre o administrație mai eficientă, mai transparentă și mai modernă. Este o soluție care poate descuraja haosul imobiliar și poate crește încrederea cetățenilor în autorități, cu condiția să fie aplicată corect și cu respectarea drepturilor fundamentale.
Florian Alexandru: „Judecătorii Curţii Constituţionale au decis că LEGEA VEXLER este foarte constituţională”
Directorul Institutului „Elie Wiesel”, Florian Alexandru, consideră că decizia CCR de a declara constituţională Legea privind unele măsuri pentru combaterea antisemitismului era de aşteptat, el apreciind că o altă soluţie „ar fi putut că complice şi mai mult” această problemă. Florian Alexandru aminteşte că, pe fond, legea nu aduce modificări majore ordonanţei adoptate în anul 2002. CCR în şedinţa de joi, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de către Preşedintele României. Nicușor Dan a atacat legea Vexler la Curtea Constituțională criticând mai multe aspecte ale legii, DETALII AICI, printre care termeni neclari: legea nu definește ce înseamnă „legionar” sau „fascist”, lăsând loc interpretărilor arbitrare ale judecătorilor, riscul de cenzură culturală, încălcarea libertății de exprimare, etc. Președintele avertizează că într-o societate „puternic polarizată” cu „încredere redusă în autorități”, legea ar putea fi percepută ca „o acțiune a unei opțiuni politice împotriva celeilalte”. Florian Alexandru aminteşte că, pe fond, legea nu aduce modificări majore ordonanţei adoptate în anul 2002. „Curtea Constituţională a dezlegat, pentru că putea să existe şi cealaltă faţă a monedei, să lege această problemă, adică să o complice şi mai mult decât a complicat-o preşedintele, şi odată ce s-a dezlegat, eu nu pot decât să repet expresia sintetică şi care este incorectă din punct de vedere gramatical, dar subliniază, cred, foarte bine: decizie definitivă a Curţii Constituţionale. Noi, afişând pe pagina de Facebook a Institutului, astăzi, am făcut singurul comentariu foarte scurt: judecătorii Curţii Constituţionale au decis că Ordonanţa de Urgenţă nr. 31/2002 este foarte constituţională”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Institutului Naţional pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Florian Alexandru. Alexandru: „Nu se pot da definiţii juridice la orice fenomen, orice realitate” Alexandru a amintit că „nu se pot da definiţii juridice la orice fenomen, orice realitate”, menţionând că CCR „explică faptul că a cere o definiţie juridică pentru fascism, legionarism şi alţi termeni nu este o poziţie nici realistă, nici corectă din punct de vedere juridic”. Directorul Institutului „Elie Wiesel” a ţinut să sublinieze că actul normativ atacat la CCR de către preşedintele Nicuşor Dan nu aduce modificări majore Ordonanţei nr. 31/2002. „Modificările pe care le-a promovat deputatul Silviu Vexler faţă de această ordonanţă din 2002 sunt numai menite să aducă mai multă coerenţă diverselor articole din interiorul Ordonanţei, pentru că exista o nesincronizare. Într-un articol, sau în două articole, de exemplu, apărea sintagma, termenul ‘legionar’, în al treilea, unde îşi avea locul, nu mai apărea, era o scăpare a parlamentarilor de la ultima modificare din 2015. Deci proiectul legislativ, în conţinutul Ordonanţei, nu aduce nimic nou. A mărit unele pedepse, e adevărat, în special pentru manifestări în spaţiul online, asta e ceva nou”, a adăugat Florian Alexandru.
Nicușor Dan a semnat legea cu dedicație pentru Nadia Comăneci
În cursul zilei de joi, 10 iulie 2025, Nicușor Dan a semnat o lege cu dedicație pentru Nadia Comăneci, prin care se marchează împlinirea a 50 de ani de la un moment care a schimbat pentru totdeauna istoria gimnasticii. Astfel, anul 2026 este instituit oficial drept „Anul Nadia Comăneci”, amintind de momentul în care legenda gimnasticii a scris istorie pentru sportul românesc și nu numai. Anul 2026, dedicat Nadiei Comăneci În cursul zilei de joi, 10 iulie 2025, președintele Nicușor Dan a promulgat legea prin care anul 2026 este instituit oficial drept „Anul Nadia Comăneci”, prin care se marchează împlinirea a 50 de ani de la un moment care a schimbat pentru totdeauna istoria gimnasticii. În timpul Jocurilor Olimpice de la Montreal, din 1976, Nadia Comăneci reușea să uimească o lume întreagă, după ce a primit primul 10 perfect. Fosta mare gimnastă a transmis și un mesaj în momentul în care a aflat despre legea promulgată de președintele Nicușor Dan. „Sunt onorată de faptul că domnul preşedinte a promulgat această lege. Anul 2026 va fi unul special pentru mine: se împlinesc 50 de ani de la Montreal, un an foarte important în activitatea mea. Îi mulţumesc şi Elisabetei Lipă pentru demersul pe care l-a făcut privind această lege”, a declarat Nadia Comăneci, conform OrangeSport. Ce se va întâmpla în anul 2026 Așa cum am menționat anterior, anul 2026 îi este dedicat Nadiei Comăneci, datorită performanței uriașe pe care a obținut-o la Montreal, la Jocurile Olimpice. Acolo, legenda sportului românesc a obținut nu mai puțin de șapte note de 10, reușind să cucerească trei medalii de aur, la individual compus, bârnă și paralele, o medalie de argint, cu echipa, și una de bronz, la sol. „Anul Nadia Comăneci” va fi unul cu totul special, întrucât vor fi organizate mai multe evenimente importante, care să amintească de performanța incredibilă obținută de fosta mare gimnastă la Jocurile Olimpice. Conform informațiilor apărute până acum, se pare că de coordonarea evenimentelor aniversare se va ocupa Comitetul Olimpic și Sportiv Român. Astfel, va fi întocmit un calendar special, care va cuprinde atât activități sportive, cât și activități educative. Calendarul din „Anul Nadiei Comăneci” va fi promovat atât la nivel național, cât și internațional, prin misiunile diplomatice ale României de peste hotare. Sportul este cea mai mare pasiune a lui Cristian Hitruc, iar acest lucru ajunge să îi ocupe o mare parte din timp. Absolvent al Liceului Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, în anul 2014, a ales să se lase ghidat de pasiunea pentru sport și presa sportivă și a urmat cursurile … citește mai mult
Nicușor Dan contestă la CCR legea care pedepsește cu închisoarea promovarea ideilor legionare. Președintele României consideră că textul este prea vag și poate fi interpretat abuziv
Legea adoptată de Parlament pe 21 iunie modifică Ordonanța de urgență din 2002 privind interzicerea organizațiilor fasciste, extinzând interdicțiile și la cele „legionare” și pedepsind cu închisoarea de la 3 la 10 ani înființarea unor astfel de organizații. Noua legislație introduce pedepse severe pentru mai multe fapte: înființarea organizațiilor legionare: 3-10 ani închisoare, distribuirea de materiale fasciste/legionare: 1-5 ani închisoare, promovarea cultului liderilor organizațiilor interzise: 3 luni-3 ani închisoare, interzicerea denumirii străzilor cu numele acestor lideri. Legea definește materialele interzise ca fiind „imagini, mesaje text, conținut audiovideo, cărți, articole” care transmit „idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”. În sesizare, Dan critică mai multe aspecte ale legii, printre care termeni neclari: legea nu definește ce înseamnă „legionar” sau „fascist”, lăsând loc interpretărilor arbitrare ale judecătorilor, riscul de cenzură culturală, încălcarea libertății de exprimare, etc. Președintele avertizează că într-o societate „puternic polarizată” cu „încredere redusă în autorități”, legea ar putea fi percepută ca „o acțiune a unei opțiuni politice împotriva celeilalte”. În iunie a.c., Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, legea prin care sunt pedepsite cu până la 10 ani de închisoare, inițierea sau sprijinirea organizațiilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. AUR, POT și S.O.S. s-au opus. Președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, Mihail Neamțu, deputat AUR, critica legea: „primești 10 ani de închisoare pentru o opinie”.
Legea semnată de Donald Trump care pune condiții conexiunii prin Wi-Fi. Există unele beneficii, dar oamenii de rând ar putea avea de suferit
Noua lege bugetară adoptată în SUA pe 3 iulie 2025 și semnată de președintele Donald Trump a reactivat autoritatea Comisiei Federale pentru Comunicații (FCC) de a organiza licitații pentru spectrul radio. În teorie, acest lucru poate părea benefic pentru infrastructura digitală americană. În practică, însă, specialiștii avertizează că ar putea avea efecte negative serioase asupra calității conexiunilor Wi-Fi, în special în comunitățile rurale și subfinanțate. Conform noii legislații, FCC trebuie să scoată la licitație cel puțin 800 MHz de spectru, inclusiv porțiuni din banda de 6 GHz, care în prezent este folosită pentru a crește viteza și capacitatea rețelelor Wi-Fi de ultimă generație. În plus, spectrul utilizat de serviciul CBRS (Citizens Broadband Radio Service), între 3,55 și 3,7 GHz, este și el vizat ca posibilă sursă pentru îndeplinirea cerințelor de licitație, scrie publicația ArsTechnica. Decizia vine în urma unui compromis politic: deși Camera Reprezentanților votase anterior pentru excluderea completă a benzii de 6 GHz din procesul de licitație, varianta finală a legii a adoptat versiunea propusă de Senat, într-o decizie la limită, 218 voturi pentru și 214 împotrivă. Proteste din partea furnizorilor locali și a organizațiilor de protecție a consumatorilor Organizația WISPA (Wireless Internet Service Providers Association), care reprezintă furnizorii mici de internet din SUA, a reacționat dur, avertizând că „majoritatea covârșitoare a membrilor WISPA folosesc CBRS și/sau banda de 6 GHz pentru a furniza internet în comunitățile rurale și cu resurse limitate.” Deși laudă facilitățile fiscale introduse de noua lege, organizația susține că beneficiile acestora riscă să fie anulate de pierderea accesului la spectru esențial pentru serviciile Wi-Fi. Problema este agravată de faptul că banda de 6 GHz (între 5.925 și 7.125 GHz) a fost alocată Wi-Fi-ului în 2020 sub conducerea lui Ajit Pai, fost președinte FCC și actual director executiv al grupului de lobby CTIA, care susține interesele operatorilor mobili. În trecut, FCC a refuzat cererile industriei de telefonie mobilă de a folosi banda, argumentând că utilizarea sa neautorizată pentru Wi-Fi este mai eficientă pentru utilizatorii casnici. Astăzi, însă, CTIA face presiuni pentru a transforma partea superioară a benzii 6 GHz (6.425–7.125 GHz) în frecvență licențiată pentru rețele 5G comerciale, sub pretextul „menținerii competitivității globale a SUA”. În mod ironic, chiar dacă oficialii AT&T au declarat recent că nu au nevoie urgentă de mai mult spectru, compania a emis o declarație entuziastă privind noua lege, salutând „crearea unui canal de frecvențe medii necesare dezvoltării infrastructurii mobile”. Impactul potențial: conexiuni mai lente, mai aglomerate și mai puțin accesibile Organizația non-profit Public Knowledge atrage atenția că FCC ar putea fi forțată să vândă până la jumătate din spectrul Wi-Fi neautorizat din banda de 6 GHz, ceea ce ar reduce semnificativ capacitatea rețelelor locale de a menține viteze și stabilitate în condiții de utilizare intensivă. Pe fondul acestor schimbări, președintele FCC, Brendan Carr, și-a exprimat entuziasmul: „Felicitări președintelui Trump și congresmenilor republicani pentru această victorie majoră pentru țară”. Dar în timp ce industria telecom sărbătorește, milioane de americani s-ar putea confrunta cu Wi-Fi mai lent, mai congestionat și mai costisitor. Dacă trendul continuă, SUA ar putea transforma Wi-Fi-ul, o tehnologie liberă și accesibilă, într-un lux controlat de marile corporații mobile.
Se extind despăgubirile pentru victimele accidentelor şi familiile lor. Senatul a adoptat astăzi legea
Printr-un mesaj postat pe reţele de socializare, Robert Cazanciuc a anunţat că iniţiativa vine ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale nr. 342/2024, care a declarat neconstituţională limitarea despăgubirilor doar la urmaşii persoanelor decedate în accidente rutiere, excluzând victimele cu sechele grave şi familiile acestora. „Iniţiativa este menită să modifice articolul 1391 din Codul civil care permite în prezent acordarea de despăgubiri morale şi materiale doar urmaşilor celor decedaţi ca urmare a unui accident rutier. Din păcate, în situaţia în care un copil sau un adult ajung să se deplaseze într-un scaun cu rotile ori rămân ţintuiţi la pat, pierderile fizice, psihice sau sociale nu sunt acoperite cu despăgubiri pentru familia care trebuie să aibă grija victimei”, a transmis Cazanciuc pe Facebook. Conform parlamentarului, legea iniţiată de el şi de Daniel Fenechiu (PNL) şi Cristian Rujan (PSD), „aduce sprijin important familiilor afectate de accidente şi violenţă domestică, oferind totodată instanţelor criterii clare pentru interpretarea unitară a legii”.