Bilanțul controverselor din ultimele zile de mandat ale lui Fritz
A rămas mai puțin de o săptămână până când Dominic Fritz va fi nevoit să își depună mandatul de primar al municipiului Timișoara, drept urmare a adoptării noii legi ANI și a promulgării acesteia de către președintele Nicușor Dan la data de 28 august. Plecarea liderului USR de la conducerea orașului în fruntea căruia s-a instalat în urmă cu aproape șase ani, pe 27 septembrie 2020, nu a fost lipsită de controverse. În ultimele 30 de zile de mandat – „perioada de grație” acordată după intrarea în vigoare a legii integrității – edilul Timișoarei a solicitat un împrumut de 30 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a demarat procedurile pentru schimbarea conducerii mai multor companii locale și s-a lăudat cu reducerea aparatului administrativ al Primăriei, în ciuda faptului că instanțele au anulat definitiv trei dintre organigramele pe care acesta le-a propus. Loading … Împrumut de 30 de milioane de euro solictat de Dominic Fritz la BERD, în ultimele 30 de zile de mandat Reprezentanții Primăriei Timișoara au anunțat luni, 21 septembrie, încheierea unui nou acord de finanțare rambursabilă cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Valoarea acestuia se ridică la 30 de milioane de euro, iar perioada de rambursare se întinde până la 15 ani. Banii au fost obținuți cu scopul de a susține patru componente de investiții publice, după cum urmează: 11 milioane de euro: Construirea unui pod auto și a unui pod pietonal peste râul Bega, respectiv amenajarea unui bulevard; 11 milioane de euro: Modernizarea a aproape 3 kilometri din proiectul „Magistrala verde” – iluminat public, trotuare, piste pentru biciclete și benzi de autobuz; 8 milioane de euro: Acoperirea cheltuielilor neeligibile din proiectul de regenerare urbană în zona Pieței Traian, program finanțat prin Programul Regional Vest 2021-2027 + Acoperirea cheltuielilor neeligibile din proiectul de reabilitare a 27 de kilometri din rețeaua principală de termoficare, program finanțat prin Ministerul Energiei. Dominic Fritz, acuzat de netransparență față de banii pe care trebuie să îi returneze Primăria pentru creditele anterioare La scurt timp după anunțul făcut de reprezentanții Primăriei, presa timișoreană îl acuza pe Dominic Fritz de lipsă de transparență față de sumele de bani pe care municipalitatea le are de rambursat din creditele anterioare. Din documentele analizate de jurnaliștii publicației renasterea.ro, reiese că, în perioada 2026-2040 proiecția datoriei ajunge la aproximativ 630 de milioane de lei, dintre care 500 de milioane de lei reprezintă rambursări de principal, în vreme ce restul de 130 de milioane de lei sunt dobânzi. Proiecția a fost calculată înainte ca Primăria să hotărască solicitarea noului împrumut. De aceea, liderul USR a fost acuzat că, deși au fost relatate toate detaliile împrumutului de 30 de milioane de euro în comunicatul Primăriei, nu au fost explicate, „într-un tabel banal și obligatoriu”, sumele contractate, sumele atrase, sumele deja returnate, soldul, dobânda curentă și scadența. Pe ultima sută de metri, Dominic Fritz a decis numirea unor noi membri în conducerea celei mai bănoase companii locale din Timișoara Cu o săptămână înainte să înceapă povestea cu finanțarea primită de la BERD, același Dominic Fritz pregătea schimbări importante la nivelul conducerii companiilor aflate în subordinea Consiliului Local Timișoara. Concret, administrația Fritz a hotărât numirea unor noi membri în consiliul de administrație al companiei Drumuri Municipale Timișoara S.A. Este vorba de firma care are exclusivitate pe cele mai importante contracte de infrastructură ale orașului bănățean. În timpul alianței locale dintre USR și PNL, funcțiile de conducere s-au împărțit între cele două partide. Totuși, după ce USR și-a instalat doi viceprimari cu ajutorul votului PSD, partidul lui Fritz a preluat șefia tuturor companiilor din subordinea Consiliului Local Timișoara. Dominic Fritz s-a lăudat cu reducerea aparatului administrativ din Primăria Timișoara, deși instanțele i-au anulat trei organigrame propuse În dimineața zilei în care Primăria solicita Consiliului Local aprobarea împrumutului de 30 de milioane de euro, Dominic Fritz publica, pe pagina personală de Facebook, un mesaj în care se lăuda că, în timpul mandatului său, numărul de posturi din Primărie a coborât, de la 644, la 423 și că numărul de „șefi” a scăzut cu 46%. Totodată, Fritz acuza reprezentanții Sindicatului Liber al Salariaților din Primăria Municipiului Timișoara că au atacat în instanță toate hotărârile de consiliu care implicau modificarea organigramei Primăriei și că aceștia ar fi încheiat un „acord de colaborare” cu fostul primar, Nicolae Robu. „Au ținut cu dinții de fiecare job călduț din primărie și de fiecare șefuleț care tăia și spânzura. Cea mai crâncenă rezistență a fost la reorganizarea primăriei. Toate hotărârile de consiliu de modificare a organigramei Primăriei au fost atacate în instanță de un sindicat care a încheiat un „acord de colaborare și susținere” cu fostul primar. Procesele au început încă din primul an. 6 reorganizări și 2 înființări de noi structuri, inclusiv cea de educație și sănătate s-au transformat în ani de procese. De blocat nu au reușit să ne blocheze activitatea. Când am preluat mandatul în 2020, Primăria avea 644 de posturi. Acum are 423. Iar numărul de șefi a scăzut cu 46%”, a transmis Dominic Fritz în postarea publicată pe Facebook. Pe de altă parte, președintele sindicatului, Tiberiu Negrei, a precizat că nu mai puțin de trei organigrame au fost anulate definitiv de instanțele de judecată, în vreme ce altele încă se află în diverse stadii de judecată, scrie ziarultimisoara.ro. Ce se întâmplă după ce Dominic Fritz își depune mandatul / Cum se ajunge la alegeri locale parțiale Odată promulgată de Nicușor Dan, noua lege ANI l-a obligat pe Dominic Fritz să își predea, în maximum 30 de zile, mandatul de primar al Timișoarei. Ulterior, interimatul va fi preluat de unul dintre viceprimari, desemnat, prin vot secret, de către Consiliul Local. Totodată, prefectul județului Timiș trebuie să emită un ordin prin care ia act de încetarea mandatului primarului. Ulterior, Guvernul României are obligația legală de a stabili, în termen de maximum 90 de zile de la emiterea ordinului prefectului, data la care vor fi organizate alegeri locale parțiale.
Dominic Fritz, eveniment-manifest la Timișoara
Primarul Timișoarei și președintele USR, Dominic Fritz, își anunță susținătorii că pregătește un „eveniment-manifest”, pe 27 septembrie, cu doar trei zile înainte de încheierea mandatului său de edil. Anunțul vine după ce Dominic Fritz a declarat, pe 28 august, că în urma promulgării Legii ANI de către preşedintele Nicuşor Dan, mandatul său de edil va înceta în 30 de zile. Pe 31 august, Legea ANI a intrat în vigoare. De asemenea, el a anunţat că echipa sa de viceprimari va prelua interimar conducerea Primăriei, de la sfârşitul lunii septembrie. „Timișoara. Revoluția continuă” Loading … Fritz spune că evenimentul va marca șase ani de la victoria sa în alegerile locale din 27 septembrie 2020 și precizează că întâlnirea va fi atât o celebrare a perioadei petrecute la conducerea Timișoarei, cât și un răspuns la încetarea mandatului său de edil. „Exact acum șase ani, pe 27 septembrie 2020, am câștigat împreună alegerile pentru Primăria Municipiului Timișoara. A fost începutul unui drum pe care mulți îl credeau imposibil. 6 ani mai târziu, pe 27 septembrie 2026, vă invit la evenimentul-manifest Timișoara. Revoluția continuă. Va fi o celebrare a ceea ce am construit împreună în acești ani. În același timp, un moment de claritate și de reafirmare în fața unui abuz brutal care anulează votul timișorenilor”, transmite primarul pe blogul său. Dominic Fritz Fritz a explicat de ce vrea să organizeze acest eveniment. Potrivit edilului, „atunci când statul de drept este călcat în picioare și se încearcă umilirea unui oraș care a îndrăznit să schimbe regulile jocului, reacția Timișoarei nu este resemnarea, ci demnitatea, solidaritatea și hotărârea de a merge mai departe”. „Am arătat că un alt mod de a face administrație este posibil. Acum avem șansa și responsabilitatea să ducem această schimbare dincolo de granițele orașului. În ultimele săptămâni numărul reacțiilor venite din toate părțile – de la oameni care își iubesc orașul și țara, personalități române și străine, media internațională, organizații europene – a fost încurajator. Și în același timp, revelator pentru cât de mulți suntem dispuși să continuăm bătălia pentru o Românie dreaptă”, mai spune el. Evenimentul va avea loc la CRAFT (Bv. Eroilor de la Tisa nr. 22), duminică, 27 septembrie, de la ora 14:00. Accesul în sală se face până la 13:50. Înscrierea este obligatorie. „Nu veniți singur, înscrieți-vă cu familia și prietenii să fiți alături de noi în acest moment. Prezența dumneavoastră mă onorează. Împreună putem face din nou ceea ce mulți cred că este imposibil”, mai spune Fritz.
Dragoș Pîslaru, despre legea ANI: Dacă sunt probleme cu amendamentul, avem șansa să le corectăm în Parlament pentru a obține banii din PNRR
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a explicat că demersul pe componenta de justiție și evaluarea financiară din PNRR sunt proceduri distincte, dar care se pot influența. Potrivit lui Pîslaru, solicitarea de clarificări a pornit de la Direcția Generală Justiție a Comisiei Europene, în timp ce evaluarea îndeplinirii reformei din PNRR va putea fi făcută după includerea acesteia în Cererea de plată 6. Pîslaru: Punctul final de vedere va veni după Cererea de plată 6 Ministrul a explicat că instituțiile europene implicate au atribuții diferite și că analiza privind respectarea angajamentelor din PNRR nu este, în acest moment, finalizată. „Demersul legat de ANI a izvorât de la DG JUST, Directoratul General Justiție, cu o scrisoare pe care directoarea generală Ana Gallego a trimis-o României pentru a clarifica niște elemente care au ajuns și din spațiul public în presă”, a declarat Pîslaru. În ceea ce privește implicațiile asupra fondurilor europene, ministrul a adăugat: „Ceea ce vă pot spune este că colegii cu care am discutat eu astăzi […] vor putea să-și exprime punctul final de vedere la banii aferenți reformei abia după ce o depunem în Cererea de plată 6.” „Sunt distincte, dar legate” Întrebat dacă solicitarea de clarificări privind legea ANI și evaluarea jalonului din PNRR reprezintă două chestiuni diferite, Pîslaru a răspuns: „Sunt distincte, dar legate.” Ministrul a explicat apoi mecanismul prin care o eventuală constatare pe componenta privind statul de drept ar putea ajunge să influențeze evaluarea reformei din PNRR. „În condițiile în care Directoratul General Justiție analizează și confirmă că sunt probleme legate de nerespectarea tratatelor, asta înseamnă că îi vor înștiința pe colegii lor […] care se ocupă de PNRR cu privire la aceste concluzii. Comisia Europeană acționează, așa ca în cazul unui guvern, când ministerele acționează împreună, la fel și Comisia Europeană acționează împreună”, a declarat Pîslaru. El a continuat: „Deci, un verdict al Comisiei în care constată că sunt elemente care au încălcat tratatele europene, evident ar duce la o evaluare negativă.” Guvernul a cerut accelerarea evaluării Pîslaru a precizat că răspunsul României la solicitarea de clarificări ar trebui să intre, în mod normal, în zona de responsabilitate a Ministerului Justiției, dar a subliniat că nu deține detalii asupra procedurii. „În mod normal discutăm de Ministerul Justiției, dar recunosc că nu este un subiect care se află în sfera mea de competențe și nu am aceste detalii”, a spus ministrul. În schimb, acesta a confirmat demersul Guvernului pentru urgentarea analizei la nivel european. „Ce știu este că Guvernul României a rugat Comisia Europeană să accelereze evaluarea cu privire la aceste elemente și asta e foarte important de explicat de ce, pentru că dacă cumva există constatări că acel amendament aduce atingere tratatelor să poată să fie corectat în Parlament de urgență, astfel încât să putem obține banii pe jalon”, a declarat Pîslaru. „Dacă nu sunt probleme, înseamnă că jalonul va trece” Ministrul a susținut că restul prevederilor aferente jalonului au fost consultate anterior cu reprezentanții Comisiei Europene și că problema aflată acum în discuție privește amendamentul contestat. „Restul jalonului a fost consultat de altfel cu Comisia Europeană înainte și restul textului îndeplinește reforma”, a afirmat Pîslaru. El a sintetizat cele două scenarii avute în vedere de Guvern: „Deci practic avem această șansă: dacă nu sunt probleme, înseamnă că jalonul va trece, dacă sunt probleme pe acel amendament avem șansa să le corectăm […] în Parlament și atunci iarăși să ne obținem banii.”
Bilanț PNRR: Câți bani a primit România și cât dă înapoi
Luni, 31 august 2026, este ultima zi în care mai pot fi îndeplinite jaloanele și țintele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proiectul care, după ce a fost prezentat de Klaus Iohannis ca „salvarea de 80 de miliarde de euro”, a primit o alocare inițială de doar 29,2 miliarde de euro și a ajuns, după trei runde de negocieri și renegocieri, la puțin peste 20 de miliarde de euro. Până în acest moment, în urma a patru cereri de plată finalizate, România a primit suma netă de aproximativ 13 miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde de euro trebuie oricum returnate Comisiei Europene. Totuși, povestea nu se încheie aici, întrucât statul român va mai putea depune cereri de plată în baza jaloanelor deja îndeplinite sau presupus îndeplinite. Gândul prezintă bilanțul celor aproape cinci ani de PNRR și ce urmează de la data de 1 septembrie. Loading … „După patru zile și patru nopți, am obținut o sumă impresionantă de 80 de miliarde de euro” / „Bani pentru reconstrucția României” Au trecut mai bine de șase ani de când Klaus Iohannis le transmitea românilor, direct de la Bruxelles, că, „după patru zile și patru nopți de negocieri foarte complicate”, a obținut impresionanta sumă de 80 de miliarde de euro, bani europeni care, conform declarațiilor președintelui de la acea vreme, urmau să fie investiți în infrastructură, școli, spitale, digitalizare și, cel mai important, în relansarea economică a țării. În realitate, întreg foiletonul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se încheie astăzi, 31 august 2026, poate fi rezumat printr-un simplu titlu: „Cum au reușit Guvernele României, în decurs de șase ani, să transforme un proiect de 29 de miliarde de euro într-unul de 20 de miliarde de euro?” Cât a vrut să obțină România prin PNRR și câți bani au fost aprobați inițial La finalul lui mai 2020, după două luni de când toate statele europene au confirmat debutul pandemiei de COVID-19, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezenta proiectul NextGenerationEU, al cărui element central era „Mecanismul de Redresare și Reziliență”. Aproape patru luni mai târziu, Comisia explica pașii concreți de implementare a noului program și anunța că fiecare stat membru UE urma să-și pregătească propriul plan național. În mai 2021, prim-ministrul Florin Cîțu, confirma cifra de 29,2 miliarde de euro pentru proiectul inițial al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și declara că „România are nevoie de toată suma pentru a se dezvolta și pentru a prinde din urmă celelalte țări europene”. În luna octombrie a aceluiași an, Consiliul UE a aprobat PNRR-ul, în valoare 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,24 miliarde de euro reprezentau granturi, adică sume nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro reprezentau împrumuturi, adică bani pe care statul român își asuma obligația de a-i „da integral înapoi” cel târziu până la data de 31 decembrie 2058. Klaus Iohannis, Ursula von der Leyen și Florin Cîțu, septembrie 2021 | Sursa foto: Mediafax Cum au reușit să renegocieze 29 de miliarde de euro până au ajuns la 20 de miliarde de euro La finalul lui 2021, economia României a înregistrat o creștere neașteaptată de 5,7% în termeni reali, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Un an mai târziu, economia țării creștea cu încă 4,1%, motiv pentru care, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a decis recalibrarea valorii totale a PNRR-ului. Din granturile negociate inițial, a fost scăzută suma de 2,1 miliarde de euro, drept urmare a creșterii economice pe care a înregistrat-o România, însă introducerea programului REPowerEU a mai adus o finanțare nerambursabilă de 1,4 miliarde de euro. De aceea, după prima rundă de renegociere, PNRR-ul a ajuns la 28,5 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. Problemele majore au început să apară în toamna anului 2025, la a doua rundă de negocieri, atunci când valoarea totală a PNRR-ului a fost redusă drastic la 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro granturi și 7,84 miliarde de euro împrumuturi. A treia și, totodată, ultima rundă de negocieri, finalizată în vara lui 2026, a mai adus o scădere de 1,3 miliarde de euro din valoarea totală a PNRR-ului. Practic, de la 29,18 miliarde de euro – cifra aprobată inițial de Consiliul Uniunii Europene – PNRR a ajuns la 20,11 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro nerambursabili, respectiv 6,54 miliarde de euro cu valoare rambursabilă. Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru | Sursa foto: Mediafax Câți bani a primit efectiv România prin PNRR / Când a început Comisia Europeană să sesizeze neîndeplinirea jaloanelor Dincolo de valoarea integrală a PNRR-ului, negociată și renegociată de trei ori la nivelul Comisiei Europene, rămâne întrebarea câți bani a încasat efectiv statul român prin îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate în conținutul proiectului. Îaninte de demararea propriu-zisă a reformelor asumate în PNRR, statul român a primit o prefinanțare de 13% din valoarea totală aprobată inițial, adică 3,79 miliarde de euro, dintre care 1,85 miliarde de euro granturi și 1,94 miliarde de euro împrumuturi. Prima cerere de plată a fost depusă în mai 2022. La acea vreme, statul român cerea 3 miliarde de euro, dintre care 2 miliarde sub formă de granturi și aproape 1 miliard sub formă de împrumuturi. Suma netă pe care a primit-o din partea Comisiei Europene, după îndeplinirea a 21 de jaloane și ținte, a fost de 2,56 miliarde de euro – 1,77 miliarde de euro granturi, respectiv 780 de milioane de euro împrumuturi. A doua cerere de plată a fost depusă tot în 2022, la jumătatea lunii decembrie. Prin aceasta, statul român solicita alocarea a 3,22 miliarde de euro, dintre care 2,14 miliarde granturi și 1,08 miliarde împrumuturi. Totuși, suma netă virată în septembrie 2023 a fost de 2,76 miliarde de euro – 1,86 miliarde de euro sub formă de granturi și 890 de milioane de euro sub formă de împrumuturi. Comisia a blocat 53,36 milioane de euro, după ce România a eșuat în îndeplinirea a
Nicușor Dan promulgă legea ANI. Fritz rămâne fără mandat
Președintele Nicușor Dan a promulgat vineri, 28 august, noua lege ANI, cu tot cu așa-numitul „amendament Fritz”. În acest scenariu, liderul USR, Dominic Fritz are la dispoziție maximum 30 de zile pentru a-și depune mandatul de primar al municipiului Timișoara. Cu două zile înainte de a fi promulgată de șeful statului, legea ANI a trecut de Senat cu 106 voturi „pentru”, 19 „contra” și zero abțineri. „Într-un alt context, aș fi retrimis proiectul în Parlament” / „Nu ne permitem să nu accesăm fondurile PNRR” „Am promulgat astăzi Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității în forma care mi-a fost transmisă de către Parlamentul României. Îmi mențin în continuare argumentele din sesizarea de neconstituționalitate pe care am înaintat-o Curții Constituționale. Într-un alt context, în care nu ar fi existat riscul pierderii banilor din PNRR din cauza neadoptării acestei legi și ar fi existat timpul necesar pentru dezbatere, aș fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare. Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern. Cer Parlamentului ca, în sesiunea de toamnă, să reia și să aprofundeze discuțiile asupra acestei legi. Integritatea este un subiect mult prea important pentru societate și trebuie transpus într-o lege aflată dincolo de orice suspiciuni și interpretări”, a transmis vineri Nicușor Dan.
Petrișor Peiu a demisionat de la șefia senatorilor AUR
Senatorul Petrișor Peiu a demisionat miercuri din funcția de lider al grupului parlamentar AUR din Senat, după votul partidului la Legii ANI. Peiu și-a amenințat colegii încă de aseară că va demisiona în cazul în care senatorii formațiuni vor vota în favoarea proiectului. Decizia vine pe fondul tensiunilor apărute în AUR înaintea votului asupra legii care ar putea avea consecințe inclusiv asupra mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz. Gândul a relatat marți, în exclusivitate, despre tensiunile apărute în interiorul partidului în legătură cu poziția pe care parlamentarii AUR ar trebui să o adopte. Loading … Peiu le-a cerut senatorilor AUR să nu intre în „scandalul” PSD-USR Mai mult, Peiu a avut o intervenţie telefonică într-o emisiune în direct la Realitatea TV, marţi seara, unde a mărturisit că nu va vota în plenul de miercuri, iar sfatul său era ca senatorii AUR să nu se bage în acest „scandal” PSD – USR. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR Legea integrității a trecut cu 106 voturi „pentru” în Senat Noua lege a integrității a fost votată de Senat cu 106 voturi „pentru” și 19 „contra”. Singurii care s-au opus noilor reglementări au fost senatorii USR.
Toni Neacșu: Decizia CCR pe legea ANI nu e retroactivă
Toni Neacșu explică cum ar putea motiva CCR decizia privind legea integrității. Acesta susține că legea ANI a fost aplicată greșit mulți ani, deci nu se poate discuta despre o problemă de retroactivitate. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „Nu e prima oară când o decizie a Curții Constituționale ne ia prin surprindere” Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că în decizia CCR legată de legea ANI lucrurile sunt simple. Acesta menționează că nu este prima dată când o decizie a Curții Constituționale ne ia prin surprindere. Avocatul susține că CCR va veni cu un raționament care să dovedească faptul că nu este nicio „retroactivitate nepermisă”. Fostul membru CSM spune că judecătorii constituționali pot susține că legea ANI veche a fost aplicată prost ani de zile, iar noile reglementări nu sunt caz de retroactivitate. „Pe chestia aceasta cu integritatea, lucrurile sunt simple. Eu cred că trebuie să așteptăm liniștiți cu toții, inclusiv noi, specialiștii, motivarea Curții Constituționale. Nu e prima oară când o decizie a Curții Constituționale ne ia prin surprindere, dar e cumva și normal să fie așa. E foarte posibil ca Curtea Constituțională să fi făcut un raționament care, de vineri încolo sau când vom avea motivarea, să ne dovedească dincolo de orice îndoială că nu e nicio retroactivitate nepermisă acolo. Și pe legea veche, așa cum era ea, prevedea încetarea de drept a mandatelor celor care erau constatați în conflict de interese. S-ar putea ca Curtea Constituțională să vină acum să spună că legea s-a aplicat prost ani de zile. Că CCR, până la urmă, nu poate să compare decât legile, nu practicile care nu erau corecte. Și atunci să nu avem, de fapt, nicio problemă de retroactivitate.”, susține avocatul. „Foarte puțini și-au pierdut efectiv mandatul sau funcția” Fostul membru CSM susține că și legea veche ANI spunea că în caz de incompatibilitate, respectivului trebuie să îi fie încheiat mandatul sau funcția. Acesta menționează că, în practică, lucrurile nu au stat așa. Mulți politicieni sau funcționari publici, adaugă avocatul, deși erau în incompatibilitate cu funcția nu au fost demiși, ci doar au primit sancțiuni. Acesta susține că inclusiv Înalta Curte a vorbit despre cum legea nu era validată corespunzător în practică. „Eu am tot spus că practica de până la această lege, deci pe legea veche, practica administrativă, adică ce făceau prefecții pe românește, era aceea de a aplica doar niște sancțiuni și am dovedit chestia asta. Adică foarte puțini și-au pierdut efectiv mandatul sau funcția, că nu se aplică numai primarilor, se aplică, din păcate, și funcționarilor publici. Ei bine, tot pe legea veche, fie specialiști, fie anumite instanțe de judecată, inclusiv cea de la Timișoara, dar chiar și Înalta Curte spuneau altceva. Nu, domnule, și pe această lege pentru conflict de interese îți pierzi funcția. Că asta nu era validat în practică, e partea a doua.”, menționează Neacșu. „Curtea nu are cum să nu vadă că acea definiție nu e clară, nu se înțelege pe cine obligă și, ca atare, cine o să declare averea” Avocatul susține că în dosarul ANI s-a aflat și chestiunea cu declarațiile de avere ale concubinelor politicienilor. Acesta menționează că CCR nu a putut să nu observe că definiția „relații asemănătoare cu cele dintre soți” este una prea variată. Neacșu afirmă că formula „relații ca cele dintre soți” poate însemna și o relație de afectivitate. Acesta precizează că aceste relații trebuiau mai clar definite pentru a fi luate în considerare de Curtea Constituțională. „Curtea Constituțională m-a surprins și pe mine puțin. M-a surprins în aceeași măsură în care, de exemplu, eram absolut sigur că pe cealaltă chestiune, cu declarațiile, mă rog, amantelor, concubinelor sau cine erau persoanele alea, că nimeni nu știe… Curtea nu are cum să nu vadă că acea definiție nu e clară, nu se înțelege pe cine obligă și, ca atare, cine o să declare averea. Plus că era prea largă pălărie. Adică oricine se putea simți vizat de acea sintagmă. În societatea noastră din prezent, din păcate, foarte multă lume întreține cu altă lume relații asemănătoare cu cele dintre soți. De ce? Pentru că relațiile stabilite între soți sunt de o varietate, adică pe lângă cele sexuale, mai sunt și cele de afectivitate, cele de conviețuire. Sunt foarte multe. Dacă tu nu specifici acolo că persoanele trebuie să conviețuiască, adică să locuiască împreună, să aibă o gospodărie împreună, care e chestia specifică?”, afirmă fostul membru CSM. Cu voturile AUR, UPR și SOS, PSD a adoptat un amendament la legea privind reforma ANI. Acesta prevede că persoanele declarate definitiv incompatibile sau aflate în conflict de interese își vor pierde automat mandatul în termen de 30 de zile. Acest amendament se aplică chiar dacă faptele au fost constatate înainte de adoptarea acesteia. Liderul USR este vizat direct de amendamentul introdus de social-democrați și riscă să rămână fără funcția de primar al Timișoarei. Ilie Bolojan a contestat acest nou amendament la Curtea Constituțională. Și Nicușor Dan a luat o poziție în raport cu această nouă lege și a dublat contestarea la judecătorii constituționali. Cu toate acestea, luni, CCR a luat decizia că amendamentul este constituțional și legea poate intra în vigoare.
Toni Neacșu dezvăluie ce s-ar fi aflat în spatele întâlnirii Bolojan-Tănăsescu: Decizia CCR în dosarul legii integrității trebuia amânată
Toni Neacșu dezvăluie ce s-ar fi aflat în spatele întâlnirii Bolojan-Tănăsescu. Avocatul precizează că legea ANI trebuia să fie amânată până pe 29 august. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „De fapt, s-a întâlnit un judecător al Curții Constituționale, un judecător raportor în mai multe dosare, cu una din părțile din unul din dosare” Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că s-a discutat prea mult despre întâlnirea dintre un premier demis și un președinte CCR. Problema, sesizează acesta, nu este asta, ci calitatea pe care o aveau cei doi într-un dosar aflat pe masa Curții Constituționale. Bolojan, adaugă avocatul, nu era doar premier demis, ci era parte a unui dosar în care Simina Tănăsescu era judecător raportor. Acesta susține că a fost încălcată deontologia pe care trebuie să o dovedească zilnic judecătorii constituționali. „Toată lumea își pune întrebarea, în momentul de față, în ce măsură acea întâlnire și tot ce a urmat în jurul acelei întâlniri a influențat până la urmă această decizie CCR. Și cred că asta e lucrul cel mai important. Noi am comentat prea mult faptul că s-a întâlnit președintele Curții Constituționale cu premierul demis al României. Problema nu este asta. De fapt, s-a întâlnit un judecător al Curții Constituționale, un judecător raportor în mai multe dosare, cu una din părțile din unul din dosare. Asta este inadmisibil și de neacceptat într-un stat de drept. Despre asta vorbim și asta încalcă deontologia pe care trebuie să o dovedească zi de zi prin fapte, judecătorii, cu atât mai mult dacă sunt judecători constituționali.”, explică avocatul. Întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, a generat reacții în spațiul public. Acest lucru s-a petrecut mai ales după confirmarea întrevederii de către premier. Ilie Bolojan a respins acuzațiile privind o posibilă imixtiune în activitatea Curții. Premierul a susținut că discuțiile au vizat probleme administrative. Întâlnirea a fost criticată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, care a cerut clarificări. Savonea a atras atenția asupra riscului ca imaginea și credibilitatea CCR să fie afectate. „Simina Tănăsescu voia să declare întreg dosarul ANI neconstituțional” Fostul membru CSM menționează că Simina Tănăsescu a încercat să își convingă colegii să declare neconstituțional întregul dosar ANI. Problema pe care a avut-o președinta CCR, adaugă acesta, este că nu avea o majoritate. Avocatul susține că nici măcar înainte de întâlnirea cu Bolojan, Tănăsescu nu avea o majoritate, fiind prezenți doar 8 judecători din cei 9. „Ceea ce știu eu e că înainte de acea întâlnire, judecătorul raportor care era președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, încerca, până la votul celorlalți, să își convingă colegii că sesizarea trebuie admisă integral, deci inclusiv în ce privește această chestiune cu retroactivitatea. Altfel spus, să declare că e neconstituțional. Dar mai știu ceva, mai știu că nu avea majoritate pentru acest punct de vedere. Erau opt judecători, iar dumneaei nu avea nici înainte de acea întâlnire această majoritate.”, menționează Neacșu. De ce s-au întâlnit Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, conform lui Toni Neacșu? Avocatul menționează că intenția CCR era să amâne decizia în cazul ANI. Acesta argumentează că principalul motiv al întâlnirii Bolojan-Tănăsescu a fost această amânare. Tănăsescu ar fi vrut să amâne decizia în cazul ANI până pe 29 august, când erau toți judecătorii CCR prezenți. Fostul membru CSM susține că președinta CCR voia să se protejeze de o anumită parte politică. Pentru a nu se repeta scandalul cu magistrații CCR din partea PSD, Tănăsescu voia sprijinul lui Bolojan. Astfel, precizează Neacșu, nu ar fi fost acuzată că se pierd bani europeni din cauza amânării făcute. „Intenția Curții Constituționale înainte de întâlnire, repet, respectiv a președintelui care dispune într-o astfel de situație, era aceea de a amâna decizia pe această lege pentru o dată când se întruneau toți cei nouă judecători. Data cea mai apropiată era 29 august, adică foarte foarte aproape de 1 septembrie. Și cred, cel puțin convingerea mea, că asta era principalul motiv pentru pe care îl avea, să spunem, doamna președinte, de a se întâlni cu domnul Bolojan, de a-i explica că, domnule, va trebui să amânăm. Din acest motiv era bine să nu existe în spațiu public, cel puțin dintr-o anumită parte politică, o presiune pe Curtea Constituțională, ca amână nejustificat cauze, astfel încât pune în pericol pierderea unor bani europeni.”, afirmă fostul membru CSM. În urmă cu câteva luni, CCR a decis să taie pensiile magistraților după ce a amânat de 5 ori decizia. Una dintre amânările făcute a fost pe motiv că judecătorul constituțional Stan își luase concediu paternal. Curtea Constituțională a României a luat o decizie pe legea pensiilor magistraților, pe care Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe 12 februarie. Pe 11 februarie a avut loc ultima ședință pe reformă, unde judecătorii au amânat pentru a cincea oară decizia. Decizia a fost luată cu o majoritate de 6 la 3, după ce în ultimul moment judecătorul Mihai Busuioc și-a schimbat votul. Împotriva proiectului au votat judecătorii Stan, Licu și Deliorga, judecători numiți la propunerea PSD.
Prima reacţie a lui Nicuşor Dan, după decizia CCR, care a inflamat USR. Ce anunță președintele
Nicuşor Dan aşteaptă motivarea Curţii Constituţionale a României ca să afle care sunt motivele care au stat la baza deciziilor pe marginea amendamentelor la Legea ANI. Acesta scrie marţi, pe X, că „mi s-a mai întâmplat să îmi mențin opinia chiar și după publicarea motivării Curții Constituționale în cazul altor sesizări de neconstituționalitate care au fost respinse”. Fațǎ de decizia de ieri a Curții Constituționale pe legea integrității. Consider cǎ argumentele din sesizarea mea de neconstituționalitate erau foarte solide. Aștept totuși motivarea Curții pentru a vedea punctul de vedere contrar. S-a întâmplat sǎ îmi mențin opinia și dupǎ… — Nicușor Dan (@NicusorDanRO) August 18, 2026 Preşedintele a fost unul dintre aceia care a formulat una dintre sesizările de neconstituţionalitate pe amendamentul care priveşte declaraţiile de avere ale demnitarilor şi persoanelor cu care aceştia se află „în relaţii asemănătoare cu acelea dintre soţi”. Consider că argumentele din sesizarea mea de neconstituționalitate au fost foarte solide. Aștept în continuare motivarea Curții pentru a vedea punctul de vedere contrar. Mi s-a mai întâmplat să îmi mențin opinia chiar și după publicarea motivării Curții Constituționale în cazul altor sesizări de neconstituționalitate care au fost respinse. După motivare, legea va ajunge în dezbatere în Parlament și abia apoi la mine. Sper să putem finaliza parcursul legislativ până la 31 august, termenul-limită stabilit prin PNRR. Acesta mai scrie, pe X, că „mi s-a mai întâmplat să îmi mențin opinia chiar și după publicarea motivării Curții Constituționale în cazul altor sesizări de neconstituționalitate care au fost respinse”.
Dragoș Pîslaru îi apără pe Ilie Bolojan și Dominic Fritz
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, critică dur deciziile recente ale instanțelor și susține că Ilie Bolojan și Dominic Fritz au devenit „incomozi”. Dragoș Pîslaru îl apără pe premierul Ilie Bolojan și pe liderul USR Dominic Fritz, în contextul controverselor juridice și politice din ultimele zile. Într-o postare publicată pe rețelele sociale, ministrul susține că cei doi politicieni sunt vizați tocmai pentru că promovează schimbarea și eliminarea privilegiilor din administrația publică. ”Ilie Bolojan este foarte incomod. Pentru că agenda lui Bolojan nu este îmbogățirea bogaților și a politicienilor corupți, ci tocmai eliminarea privilegiilor și sinecurilor și reformarea din temelie a statului român. Așa că instanțele au hotărât, în timp record pentru justiția din România, împotriva deciziilor adoptate democratic de Congresul PNL. Dominic Fritz este, la rândul său, foarte incomod, pentru că împărtășește aceeași viziune reformatoare pentru România. Așa că instanțele au decis că legea nu mai dispune doar pentru viitor, ci și pentru trecut. Practic, pentru a elimina un oponent politic, se inventează principii juridice care frizează absurdul.”, a scris Pîslaru pe pagina sa de Facebook. ”În aceste bătălii se joacă tocmai viitorul României” Dragoș Pîslaru susține însă că disputele nu trebuie privite doar prin prisma situației personale a celor doi politicieni. În opinia sa, miza este una mult mai amplă și privește direcția politică și administrativă a României. ”Însă aceste bătălii nu sunt bătăliile personale ale lui Ilie Bolojan sau ale lui Dominic Fritz. În aceste bătălii se joacă tocmai viitorul României: un viitor care fie ne va păstra pe drumul spre modernizare, fie ne va arunca înapoi spre hoție și minciună. Pentru viitorul României ne luptăm astăzi, alături de toți oamenii de bună credință, care încă mai dau țării noastre o șansă. Pentru o țară în care cei plecați peste hotare să vrea să se întoarcă și din care cei rămași acasă să nu se mai gândească vreodată să plece. Împreună vom învinge.”, a încheiat Pîslaru.