Bilanțul controverselor din ultimele zile de mandat ale lui Fritz
A rămas mai puțin de o săptămână până când Dominic Fritz va fi nevoit să își depună mandatul de primar al municipiului Timișoara, drept urmare a adoptării noii legi ANI și a promulgării acesteia de către președintele Nicușor Dan la data de 28 august. Plecarea liderului USR de la conducerea orașului în fruntea căruia s-a instalat în urmă cu aproape șase ani, pe 27 septembrie 2020, nu a fost lipsită de controverse. În ultimele 30 de zile de mandat – „perioada de grație” acordată după intrarea în vigoare a legii integrității – edilul Timișoarei a solicitat un împrumut de 30 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a demarat procedurile pentru schimbarea conducerii mai multor companii locale și s-a lăudat cu reducerea aparatului administrativ al Primăriei, în ciuda faptului că instanțele au anulat definitiv trei dintre organigramele pe care acesta le-a propus. Loading … Împrumut de 30 de milioane de euro solictat de Dominic Fritz la BERD, în ultimele 30 de zile de mandat Reprezentanții Primăriei Timișoara au anunțat luni, 21 septembrie, încheierea unui nou acord de finanțare rambursabilă cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Valoarea acestuia se ridică la 30 de milioane de euro, iar perioada de rambursare se întinde până la 15 ani. Banii au fost obținuți cu scopul de a susține patru componente de investiții publice, după cum urmează: 11 milioane de euro: Construirea unui pod auto și a unui pod pietonal peste râul Bega, respectiv amenajarea unui bulevard; 11 milioane de euro: Modernizarea a aproape 3 kilometri din proiectul „Magistrala verde” – iluminat public, trotuare, piste pentru biciclete și benzi de autobuz; 8 milioane de euro: Acoperirea cheltuielilor neeligibile din proiectul de regenerare urbană în zona Pieței Traian, program finanțat prin Programul Regional Vest 2021-2027 + Acoperirea cheltuielilor neeligibile din proiectul de reabilitare a 27 de kilometri din rețeaua principală de termoficare, program finanțat prin Ministerul Energiei. Dominic Fritz, acuzat de netransparență față de banii pe care trebuie să îi returneze Primăria pentru creditele anterioare La scurt timp după anunțul făcut de reprezentanții Primăriei, presa timișoreană îl acuza pe Dominic Fritz de lipsă de transparență față de sumele de bani pe care municipalitatea le are de rambursat din creditele anterioare. Din documentele analizate de jurnaliștii publicației renasterea.ro, reiese că, în perioada 2026-2040 proiecția datoriei ajunge la aproximativ 630 de milioane de lei, dintre care 500 de milioane de lei reprezintă rambursări de principal, în vreme ce restul de 130 de milioane de lei sunt dobânzi. Proiecția a fost calculată înainte ca Primăria să hotărască solicitarea noului împrumut. De aceea, liderul USR a fost acuzat că, deși au fost relatate toate detaliile împrumutului de 30 de milioane de euro în comunicatul Primăriei, nu au fost explicate, „într-un tabel banal și obligatoriu”, sumele contractate, sumele atrase, sumele deja returnate, soldul, dobânda curentă și scadența. Pe ultima sută de metri, Dominic Fritz a decis numirea unor noi membri în conducerea celei mai bănoase companii locale din Timișoara Cu o săptămână înainte să înceapă povestea cu finanțarea primită de la BERD, același Dominic Fritz pregătea schimbări importante la nivelul conducerii companiilor aflate în subordinea Consiliului Local Timișoara. Concret, administrația Fritz a hotărât numirea unor noi membri în consiliul de administrație al companiei Drumuri Municipale Timișoara S.A. Este vorba de firma care are exclusivitate pe cele mai importante contracte de infrastructură ale orașului bănățean. În timpul alianței locale dintre USR și PNL, funcțiile de conducere s-au împărțit între cele două partide. Totuși, după ce USR și-a instalat doi viceprimari cu ajutorul votului PSD, partidul lui Fritz a preluat șefia tuturor companiilor din subordinea Consiliului Local Timișoara. Dominic Fritz s-a lăudat cu reducerea aparatului administrativ din Primăria Timișoara, deși instanțele i-au anulat trei organigrame propuse În dimineața zilei în care Primăria solicita Consiliului Local aprobarea împrumutului de 30 de milioane de euro, Dominic Fritz publica, pe pagina personală de Facebook, un mesaj în care se lăuda că, în timpul mandatului său, numărul de posturi din Primărie a coborât, de la 644, la 423 și că numărul de „șefi” a scăzut cu 46%. Totodată, Fritz acuza reprezentanții Sindicatului Liber al Salariaților din Primăria Municipiului Timișoara că au atacat în instanță toate hotărârile de consiliu care implicau modificarea organigramei Primăriei și că aceștia ar fi încheiat un „acord de colaborare” cu fostul primar, Nicolae Robu. „Au ținut cu dinții de fiecare job călduț din primărie și de fiecare șefuleț care tăia și spânzura. Cea mai crâncenă rezistență a fost la reorganizarea primăriei. Toate hotărârile de consiliu de modificare a organigramei Primăriei au fost atacate în instanță de un sindicat care a încheiat un „acord de colaborare și susținere” cu fostul primar. Procesele au început încă din primul an. 6 reorganizări și 2 înființări de noi structuri, inclusiv cea de educație și sănătate s-au transformat în ani de procese. De blocat nu au reușit să ne blocheze activitatea. Când am preluat mandatul în 2020, Primăria avea 644 de posturi. Acum are 423. Iar numărul de șefi a scăzut cu 46%”, a transmis Dominic Fritz în postarea publicată pe Facebook. Pe de altă parte, președintele sindicatului, Tiberiu Negrei, a precizat că nu mai puțin de trei organigrame au fost anulate definitiv de instanțele de judecată, în vreme ce altele încă se află în diverse stadii de judecată, scrie ziarultimisoara.ro. Ce se întâmplă după ce Dominic Fritz își depune mandatul / Cum se ajunge la alegeri locale parțiale Odată promulgată de Nicușor Dan, noua lege ANI l-a obligat pe Dominic Fritz să își predea, în maximum 30 de zile, mandatul de primar al Timișoarei. Ulterior, interimatul va fi preluat de unul dintre viceprimari, desemnat, prin vot secret, de către Consiliul Local. Totodată, prefectul județului Timiș trebuie să emită un ordin prin care ia act de încetarea mandatului primarului. Ulterior, Guvernul României are obligația legală de a stabili, în termen de maximum 90 de zile de la emiterea ordinului prefectului, data la care vor fi organizate alegeri locale parțiale.
Dominic Fritz pregătește schimbări importante înainte să plece de la Primăria Timișoara
Finalul mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara vine cu o serie de schimbări pregătite la nivelul companiilor aflate în subordinea Consiliului Local. Potrivit sumarului proiectelor aferente convocării Consiliului Local Timișoara, administrația condusă de Dominic Fritz pregătește mai multe modificări în structurile de conducere ale societăților municipale. Mai exact, administrația Fritz vrea să numească membri noi în consiliul de administrație al societății care se ocupă de drumurile din Timișoara și care trebuie spus că are exclusivitate pe contractele din acest domeniu și în consiliul societății de transport public. În timpul alianței cu PNL funcțiile de conducere s-au împărțit între cele două partide, însă după ce USR și-a instalat doi viceprimari cu votul PSD, USR a preluat șefia tuturor companiilor din subordinea Consiliului Local Timișoara, notează stiripesurse.ro. Decizia ÎCCJ prin care Dominic Fritz și-a pierdut mandatul Dominic Fritz și-a pierdut mandatul de primar după ce a fost găsit în conflict de interese. Curtea Constituțională a anunțat în luna august că a respins obiecția de neconstituționalitate privind aplicarea de sancțiuni demnitarilor găsiți în trecut incompatibili sau în confilict de interese, ceea ce înseamnă că așa numitul „Amendament Fritz” trece de CCR și va produce efecte după promulgarea legii. Noua prevedere legislativă introduce o consecință care poate afecta mandatul unui ales local aflat într-o asemenea situație. Dominic Fritz spune că anticipatele reprezintă soluția la criza politică Dominic Fritz spune că alegerile anticipate nu trebuie excluse ca soluție pentru criza politică. Liderul USR consideră că, dacă partidele responsabile de actuala situație nu ajung la un acord, atunci aceasta ar putea fi o opțiune. Totodată, Fritz critică ignorarea constantă a acestei variante și respinge o soluție politică alături de un partid pe care îl consideră „compromis” în fața alegătorilor români. ”Dacă nu există cu cei responsabili pentru această criză o soluție, atunci soluția sunt alegeri anticipate. Nu înțeleg de ce această soluție este constant ignorată și ne prefacem că trebuie să găsim o soluție amorală, cu un partid care s-a compromis complet în fața românilor”, a mai spus Fritz.
Ceartă între europarlamentarii români. Victor Negrescu îi răspunde unui fost lider USR: Probabil că peste câteva luni vor uita și de Dominic Fritz
Victor Negrescu, europarlamentar PSD, îi răspunde lui Dan Barna, după ce acesta a criticat social-democrații români că au făcut alianță cu AUR. De fapt, cearta nu este la primul episod, ci a început chiar de la Legea Integrității. „Dan Barna, în calitate de președinte al USR, a depus o moțiune împreună cu AUR împotriva guvernului PNL-USR. A fost pentru prima dată când s-a încălcat cordonul sanitar împotriva extremismului. Acesta este un fapt. Dan Barna este cel care a girat AUR, iar acest lucru merită reamintit atunci când vorbește ipocrit despre delimitarea față de extremism și apropierea de Putin”, a răspuns Victor Negrescu, într-o postare pe Facebook. Scandalul dintre partide pe Legea Integrității, mutat la nivel european Social-democrații au acuzat anterior USR că au votat o rezoluție, într-o comisie din Parlamentul European, care ar fi pus în pericol valorile statului de drept din România. Grupul Renew Europe, din care europarlamentarii USR fac parte, nu a avut câștig de cauză. USR ar fi vrut să-l susțină prin acest vot, de fapt, pe Dominic Fritz, președintele partidului. „Dan Barna, ca șef al delegației USR în Renew, a susținut demersul pentru o rezoluție critică la adresa României. Noi ne-am opus politizării unei dezbateri europene care risca să transforme disputele interne într-un nou atac la adresa țării noastre. […] Dan Barna face parte din conducerea politică a unui partid care și-a schimbat succesiv liderii și direcțiile politice. […] Probabil că peste câteva luni vor uita și de Dominic Fritz”, mai spune europarlamentarul PSD. „Războiul cănilor” din Parlamentul European Dan Barna, fost lider al USR și în prezent europarlamentar, l-a acuzat pe Negrescu pentru că a împărțit căni nominale unor membri ai Parlamentului European. „E frumos că ai trimis căni nominale prin Parlamentul European, dar hai să nu pretindem acum că tescovina e agheasmă”, a spus Barna, într-o postare pe Facebook. Victor Negrescu, în reacție, a declarat că este mândru de acțiune și că a făcut-o ca să promoveze valorile românești. „Cât despre căni, mă bucur că au rămas memorabile Sunt produse în județul Alba și voi promova întotdeauna cu plăcere lucrurile bune făcute în România. Aici chiar nu avem de ce să ne certăm”, a răspuns social-democratul. Legea Integrității a intrat în vigoare, iar, în următoarele săptămâni, Dominic Fritz, liderul USR, urmează să își piardă mandatul de primar al Timișoarei, după ce a fost condamnat pentru conflict de interese. Un amendament din lege, propus de social-democrați și declarat constituțional de CCR, are acest efect asupra demnitarilor condamnați definitiv.
Dragoș Pîslaru, despre legea integrității și banii din PNRR: Legea bifează pe fond celelalte repere ale reformei
În ceea ce privește legea integrității, Pîslaru a explicat că proiectul a generat o dezbatere publică amplă, în special în jurul amendamentului referitor la aplicarea retroactivă a unor principii. Ministrul a precizat că, din perspectiva Comisiei Europene, legea îndeplinește condițiile prevăzute în cadrul reformei, însă există în continuare o problemă legată de decizia Curții Constituționale. „Avem o observație a Curții Constituționale și, evident, legea trebuie să fie constituțională ca să poată să fie promulgată”, a declarat Dragoș Pîslaru la Digi24. El a subliniat că, în cazul în care actul normativ va trece de procedura legislativă și va putea fi promulgat, acesta va îndeplini, pe fond, celelalte jaloane prevăzute în cadrul reformei din PNRR. „În condițiile în care legea trece și se poate promulga, ea bifează pe fond celelalte repere pe care le aveam în reformă”, a spus ministrul. România a modificat condițiile pentru finalizarea proiectelor din PNRR Pîslaru a vorbit și despre una dintre principalele condiții pentru accesarea integrală a fondurilor din PNRR: finalizarea proiectelor până la termenul-limită. Ministrul a explicat că, în urma renegocierii PNRR, România a reușit să obțină condiții mai flexibile în ceea ce privește modul în care sunt considerate finalizate anumite investiții. „La renegociere am făcut niște lucruri despre care am vorbit puțin, pentru ca să nu creăm invidia altor state membre ale Uniunii Europene. Practic, am schimbat din finalizarea și recepționarea finală la recepție parțială, la finalizarea unor procente din execuții și lucruri de genul acesta”, a afirmat Pîslaru. Potrivit ministrului, modificările au fost importante pentru ca România să poată utiliza cât mai mult din fondurile disponibile. „Ca să ne putem lua absolut toți banii pe care îi cheltuim până la 31”, a explicat el. România a redus semnificativ împrumuturile prin PNRR Dragoș Pîslaru a vorbit și despre componenta de împrumuturi a PNRR, precizând că România și-a redus considerabil nivelul acestora față de forma inițială a planului. „România și-a redus față de versiunea inițială semnificativ zona de împrumuturi. Acum suntem la circa 6,8 miliarde pe zona de împrumuturi”, a declarat ministrul. El a precizat că, în total, România are în prezent un PNRR de puțin peste 20 de miliarde de euro, față de aproximativ 28 de miliarde de euro, cât era planul la un moment dat în forma inițială. Pîslaru a explicat că reducerea componentei de împrumuturi trebuie privită și prin prisma impactului asupra deficitului bugetar. „Pe partea de împrumuturi, având în vedere faptul că ceea ce se pune pe împrumut de fapt se duce în deficit bugetar și că la SAFE am luat un împrumut cel puțin la fel de avantajos, dar care se duce pe mult mai mult timp și cu perioada de grație, practic nu aveam cum să ne îndatorăm mai mult decât e cazul”, a spus el. Ministrul a respins astfel ideea că reducerea împrumuturilor din PNRR ar fi fost determinată exclusiv de faptul că România nu ar fi reușit să finalizeze anumite proiecte. „Nu a fost vorba numai că am renunțat, că n-am terminat proiectele și asta a fost un caz. Au fost proiecte care au fost mutate pe coeziune”, a explicat Pîslaru. Spitalele și unele proiecte de autostrăzi, mutate pe fonduri de coeziune Printre investițiile transferate din PNRR către alte surse de finanțare se numără proiecte importante din infrastructura sanitară și rutieră. „Spitalele le-am mutat pe coeziune, anumite lucrări de autostrăzi unde au fost probleme de achiziții publice au fost mutate pe politica de coeziune și de aici, cumva, aceste diferențe”, a declarat Dragoș Pîslaru. Ministrul a explicat astfel de ce valoarea actuală a PNRR este mai mică decât cea stabilită inițial și de ce componenta de împrumuturi a fost redusă.
Parlamentul se reunește luni în sesiune extraordinară. Aleșii dau votul decisiv pentru legile PNRR. Ce propuneri are pe masă legislativul
Parlamentul se reunește săptămâna viitoare, între 24 și 26 august, în cea de-a patra sesiune extraordinară din această vară. Atât senatorii, cât și deputații, își vor da votul pentru legi importante de care depind banii europeni. Legea Integrității, din nou pe masa Parlamentului În ultimele sesiuni extraordinare, aleșii au reușit să treacă Legea Integrității, după multe discuții și amendamente controversate. Ea a fost contestată la CCR, iar magistrații Curții au retrimis-o în Parlament, după ce au declarat unul din amendamente neconstituțional. Este vorba despre amendamentul sesizat de Nicușor Dan, care ar fi obligat-o pe partenera lui de viață, Mirabela Grădinaru, să își facă publică declarația de avere. Președintele a publicat însă documentul, chiar înainte de a face sesizarea de neconstituționalitate. Ce a decis CCR despre publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor Judecătorii Curții Constituționale au considerat că modificarea propusă de AUR și susținută de PSD nu se supune Legii Fundamentale, problema fiind în sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”. Astfel, parlamentarii vor trebui să regândească paragrafele din lege care au ca obiect publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor. Luni, deputații vor supune din nou Legea Integrității la vot. Vot „de miliarde” pe Legea Hidrogenului Legea Hidrogenului se află acum pe masa Senatului. Reducerea folosirii carbonului în industrii face un pas înainte, dacă această propunere va trece, căci hidrogenul ar urma să îl înlocuiască. Și în sectorul transporturilor ar urma să fie folosită energia verde. Aleșii își doresc să elimine combustibilii poluanți, conform noilor reglementări europene. Dubla variantă la legea care i-ar salva pe elevii de clasa a VIII-a de la dublul examen La Camera Deputaților au fost înregistrate două propuneri de lege, ambele vizând aceeași problemă: dublul examen de la finalul studiilor gimnaziale. Deputații PSD au propus amânarea acestei măsuri din legea învățământului preuniversitar cu doi ani. În același timp, doi liberali și un social-democrat vor același lucru, dar cu o prorogare de patru ani. Dintre legile de care depind banii europeni, mai intră la votul parlamentarilor în această săptămână și Legea biodiversității. Dacă aceste legi nu vor trece de testul Parlamentului, România riscă să piardă miliarde de euro, bani din PNRR.
Toni Neacșu critică motivarea CCR pe amendamentul Fritz
Judecătorii Curții Constituționale (CCR) au publicat un document de 65 de pagini care conține motivarea deciziei cu privire la așa-numitul „amendament Fritz” din noua Lege a integrității. Argumentul principal al majorității este că „legea nu ar aplica retroactiv o sancțiune persoanei, ci ar pune capăt unei funcții sau unui „mandat viciat” de o încălcare definitiv constatată a regimului de integritate”. Avocatul Toni Neacșu, fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a scris, pe pagina personală de Facebook, că „motivarea este mult mai neconvingătoare și stângace decât se aștepta”. Documentul integral al motivării CCR poate fi citit AICI. De ce consideră judecătorii CCR că nu este vorba de o retroactivitate în cazul noii Legi Curtea pornește de la distincția dintre o situație juridică încheiată, asupra căreia o nouă lege nu mai poate interveni, și efectele viitoare ale unei situații generate anterior, însă care nu s-au epuizat. Judecătorii CCR consideră că o constatare definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese continuă să afecteze integritatea funcției atât timp cât interdicția de trei ani nu s-a încheiat. În această interpretare, legea nouă nu modifică sancțiunea aplicată în trecut, ci reglementează efectul produs în prezent asupra funcției ocupate. Argumentul principal al motivării: Nu este sancționată persoana, ci încetează „mandatul viciat” Majoritatea judecătorilor Curții Constituționale susțin că norma tranzitorie nu introduce o nouă sancțiune personală pentru o faptă trecută, ci încheie o funcție sau un mandat a cărui integritate a fost afectată. „Norma intertemporală nu reglementează o sancțiune personală aplicabilă titularului funcției, demnității sau mandatului, ci întrerupe ori încetează de drept funcția, demnitatea sau mandatul care a fost viciat prin fapta titularului său”, reiese din motivarea CCR. Toni Neacșu, dezamăgit de motivarea publicată de judecătorii CCR / „Enormă gafă” „Motivarea Curţii Constituționale pe amendamentul Dominic Fritz e mult mai neconvingătoare și stângace decât mă așteptam. Practic, pentru a înlătura retroactivitatea noii sancțiuni, care era cam evidentă, CCR afirmă că legiuitorul poate reglementa oricând cauze noi de încetare a mandatelor aleșilor (primari, consilieri, deputați, senatori), chiar dacă acestea nu existau la momentul alegerii sale. Enormă gafă”, spune Toni Neacșu.
Toni Neacșu: Decizia CCR pe legea ANI nu e retroactivă
Toni Neacșu explică cum ar putea motiva CCR decizia privind legea integrității. Acesta susține că legea ANI a fost aplicată greșit mulți ani, deci nu se poate discuta despre o problemă de retroactivitate. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „Nu e prima oară când o decizie a Curții Constituționale ne ia prin surprindere” Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că în decizia CCR legată de legea ANI lucrurile sunt simple. Acesta menționează că nu este prima dată când o decizie a Curții Constituționale ne ia prin surprindere. Avocatul susține că CCR va veni cu un raționament care să dovedească faptul că nu este nicio „retroactivitate nepermisă”. Fostul membru CSM spune că judecătorii constituționali pot susține că legea ANI veche a fost aplicată prost ani de zile, iar noile reglementări nu sunt caz de retroactivitate. „Pe chestia aceasta cu integritatea, lucrurile sunt simple. Eu cred că trebuie să așteptăm liniștiți cu toții, inclusiv noi, specialiștii, motivarea Curții Constituționale. Nu e prima oară când o decizie a Curții Constituționale ne ia prin surprindere, dar e cumva și normal să fie așa. E foarte posibil ca Curtea Constituțională să fi făcut un raționament care, de vineri încolo sau când vom avea motivarea, să ne dovedească dincolo de orice îndoială că nu e nicio retroactivitate nepermisă acolo. Și pe legea veche, așa cum era ea, prevedea încetarea de drept a mandatelor celor care erau constatați în conflict de interese. S-ar putea ca Curtea Constituțională să vină acum să spună că legea s-a aplicat prost ani de zile. Că CCR, până la urmă, nu poate să compare decât legile, nu practicile care nu erau corecte. Și atunci să nu avem, de fapt, nicio problemă de retroactivitate.”, susține avocatul. „Foarte puțini și-au pierdut efectiv mandatul sau funcția” Fostul membru CSM susține că și legea veche ANI spunea că în caz de incompatibilitate, respectivului trebuie să îi fie încheiat mandatul sau funcția. Acesta menționează că, în practică, lucrurile nu au stat așa. Mulți politicieni sau funcționari publici, adaugă avocatul, deși erau în incompatibilitate cu funcția nu au fost demiși, ci doar au primit sancțiuni. Acesta susține că inclusiv Înalta Curte a vorbit despre cum legea nu era validată corespunzător în practică. „Eu am tot spus că practica de până la această lege, deci pe legea veche, practica administrativă, adică ce făceau prefecții pe românește, era aceea de a aplica doar niște sancțiuni și am dovedit chestia asta. Adică foarte puțini și-au pierdut efectiv mandatul sau funcția, că nu se aplică numai primarilor, se aplică, din păcate, și funcționarilor publici. Ei bine, tot pe legea veche, fie specialiști, fie anumite instanțe de judecată, inclusiv cea de la Timișoara, dar chiar și Înalta Curte spuneau altceva. Nu, domnule, și pe această lege pentru conflict de interese îți pierzi funcția. Că asta nu era validat în practică, e partea a doua.”, menționează Neacșu. „Curtea nu are cum să nu vadă că acea definiție nu e clară, nu se înțelege pe cine obligă și, ca atare, cine o să declare averea” Avocatul susține că în dosarul ANI s-a aflat și chestiunea cu declarațiile de avere ale concubinelor politicienilor. Acesta menționează că CCR nu a putut să nu observe că definiția „relații asemănătoare cu cele dintre soți” este una prea variată. Neacșu afirmă că formula „relații ca cele dintre soți” poate însemna și o relație de afectivitate. Acesta precizează că aceste relații trebuiau mai clar definite pentru a fi luate în considerare de Curtea Constituțională. „Curtea Constituțională m-a surprins și pe mine puțin. M-a surprins în aceeași măsură în care, de exemplu, eram absolut sigur că pe cealaltă chestiune, cu declarațiile, mă rog, amantelor, concubinelor sau cine erau persoanele alea, că nimeni nu știe… Curtea nu are cum să nu vadă că acea definiție nu e clară, nu se înțelege pe cine obligă și, ca atare, cine o să declare averea. Plus că era prea largă pălărie. Adică oricine se putea simți vizat de acea sintagmă. În societatea noastră din prezent, din păcate, foarte multă lume întreține cu altă lume relații asemănătoare cu cele dintre soți. De ce? Pentru că relațiile stabilite între soți sunt de o varietate, adică pe lângă cele sexuale, mai sunt și cele de afectivitate, cele de conviețuire. Sunt foarte multe. Dacă tu nu specifici acolo că persoanele trebuie să conviețuiască, adică să locuiască împreună, să aibă o gospodărie împreună, care e chestia specifică?”, afirmă fostul membru CSM. Cu voturile AUR, UPR și SOS, PSD a adoptat un amendament la legea privind reforma ANI. Acesta prevede că persoanele declarate definitiv incompatibile sau aflate în conflict de interese își vor pierde automat mandatul în termen de 30 de zile. Acest amendament se aplică chiar dacă faptele au fost constatate înainte de adoptarea acesteia. Liderul USR este vizat direct de amendamentul introdus de social-democrați și riscă să rămână fără funcția de primar al Timișoarei. Ilie Bolojan a contestat acest nou amendament la Curtea Constituțională. Și Nicușor Dan a luat o poziție în raport cu această nouă lege și a dublat contestarea la judecătorii constituționali. Cu toate acestea, luni, CCR a luat decizia că amendamentul este constituțional și legea poate intra în vigoare.
Sondaj Gândul: Diana Buzoianu, favorită să preia USR
Soarta lui Dominic Fritz ca lider de partid se decide astăzi, 19 august, în Comitetul Politic al USR. Membrii formațiunii politice se întrunesc de la ora 19:00, în format online, pentru a reconfirma poziția actualului primar al Timișoarei în fruntea partidului. Gândul a anlizat scenariul în care Fritz își va pierde statutul de lider și i-a întrebat pe cititori cine consideră că ar fi cel mai bun înlocuitor la șefia USR, dintre cei doi favoriți la preluarea mandatului: ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, sau ministrul interimar al Transporturilor și, în același timp, al Apărării, Radu Miruță. Loading … Sursa foto: Mediafax Diana Buzoianu, favorită la preluarea șefiei USR în fața lui Radu Miruță. Câte voturi a adunat Peste 2.200 de români au răspuns la sondajul publicat de Gândul care i-a pus față în față pe cei doi favoriți la preluarea mandatului lui Fritz. Diana Buzoianu a adunat peste 1.250 de voturi, adică o pondere de 56% din total, în vreme ce Radu Miruță doar s-a apropiat de borna de 1.000 de voturi, 44% din total. Rezulate sondaj Gândul: Buzoianu sau Miruță la șefia USR Scenariul în care ministrul interimar al Mediului din Guvernul demis al lui Bolojan, Diana Buzoianu, va prelua conducerea USR a fost validat și de publicistul Ion Cristoiu, în emisiunea Ai Aflat! cu Ionuț Cristache. În opinia sa, poziția lui Dominic Fritz este deja periclitată de complotul „mai multor persoane”, iar o eventuală cădere a acestuia din vârful USR este și în interesul președintelui Nicușor Dan – omul de care, practic, depinde soarta sa ca primar al Timișoarei. Comitetul USR decide soarta liderului Dominic Fritz / „PSD încearcă să ne dezbine” Întâlnirea USR de astăzi, 19 august, are loc în contextul validării așa-numitului „amendament Fritz” de către judecătorii Curții Constituționale. Acesta presupune că, în cazul în care noua Lege a integrității va fi validată de președintele Nicușor Dan, Dominic Fritz va fi nevoit să renunțe la funcția de edil al municipiului bănățean în maximum 30 de zile. „Prin convocarea Comitetului Politic, conducerea USR transmite un mesaj de unitate și solidaritate în jurul președintelui partidului, Dominic Fritz. Conducerea USR este decisă de membrii partidului, prin mecanismele democratice interne, nu de PSD, de jocuri de culise sau de presiuni din afara partidului”, au transmis reprezentanții USR printr-un comunicat de presă. Sursa foto: Mediafax Susținătorii lui Fritz ies miercuri pe străzile din Timișoara / „Protest împotriva moștenitorilor partidului comunist și ai securității” Tot astăzi, susținătorii lui Domnic Fritz se mobilizează pe străzile din Timișoara. Reprezentanții Federației Inițiativa Timișoara și Alternativa Civică Timișoara organizează, de la ora 19:00, un miting de susținere pentru actualul primar al municipiului bănățean. „Moștenitorii burgheziei roșii a Partidului Comunist și a Securității și-au luat statul român pe proprietate privată. Împotriva Timișoarei au o ură organică pentru că întotdeauna a fost altfel. Niciodată nu li s-a supus, niciodată nu a acceptat să fie condusă de ei. Va trebui să le demonstrăm că nu au nicio șansă!”, au transmis organizatorii protestului.
Scandal Marinescu – Tismăneanu pe amendamentul Fritz
Un scandal de proporții a izbucnit pe rețelele sociale între fostul ministru PSD al Justiției, Radu Marinescu, și istoricul și politologul Vladimir Tismăneanu. Disputa a pornit de la o postare a lui Tismăneanu în care a spus că Marinescu este „omul tandemului Olguța-Manda” și autorul amendamentului „anti-Fritz”. În replică, fostul ministru l-a atacat dur pe Tismăneanu și i-a reproșat inclusiv faptul că este fiul unor lideri comuniști. Loading … Vladimir Tismăneanu: „Răul are chip. Avocat de primării rurale. Se numește Radu Marinescu” Vladimir Tismăneanu a reacționat pe rețelele sociale după decizia CCR și l-a indicat pe Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, drept omul din spatele amendamentului care îl vizează direct pe Dominic Fritz. Acesta a subliniat că răul nu este anonim și că are chipul lui Radu Marinescu, autorul amendamentului „anti-Fritz”. „Răul nu e anonim. Răul are chip. Autorul amendamentului «anti-Fritz» este acest individ”, a scris Vladimir Tismăneanu pe Facebook. Atacul nu s-a oprit însă la amendamentul PSD. Istoricul l-a prezentat pe Radu Marinescu drept „omul tandemului Olguța-Manda”. Tismăneanu a reamintit că fostul ministru a apărat-o pe Olguța Vasilescu în dosarul DNA și că l-a reprezentat și pe Claudiu Manda în procesul de la Înalta Curte de Casație și Justiție în care a scăpat de acuzațiile de corupție ca urmare a prescripției. „Omul tandemului Olguța-Manda. Avocat de primării rurale, a apărat-o pe Olguța Vasilescu în arestul DNA. Azi a iesit impertinent la atac. Priviți-l atent. E inscris pe mutra sa intregul tupeism pesedist. Se numeste Radu Marinescu. Ipochimenul l-a reprezentat și pe Claudiu Manda, soțul Olguței Vasilescu, în procesul de la Înalta Curte de Casație și Justiție privind acuzații de corupție, de care a scăpat prin prescripție”. Radu Marinescu: „Mă jignește pentru că am «îndrăznit» să susțin niște amendamente ale legii integrității” La rândul său, Radu Marinescu a reacționat dur la postarea lui Vladimir Tismăneanu și susține că atacul acestuia vine ca urmare a poziției pe care a avut-o în Parlament în cazul amendamentelor la Legea integrității. Fostul ministru spune că le-a susținut din partea PSD, în Comisia juridică a Camerei Deputaților, și invocă faptul că prevederile au fost declarate constituționale. „Fiul unor lideri comuniști notorii, numit Tismăneanu, mă jignește într-o postare pentru că am «îndrăznit» să susțin din partea PSD, în comisia juridică din Camera Deputaților, niște amendamente ale legii integrității, recent constatate constituționale”, a scris Radu Marinescu pe pagina sa de Facebook. „Progenitura are acum tupeul să insulte profesia de avocat” Fostul ministru al Justiției spune că prin susținerea amendamentelor nu a făcut decât să urmeze procedurile parlamentare și principiile statului de drept. În replică la acuzațiile lui Tismăneanu, Marinescu introduce în conflict tema comunismului și a trecutului familiei istoricului. „Adică pentru că am urmat căile statului de drept, nu cele ale «raiului» comunist, cu care ne-au blagoslovit pentru jumătate de secol genitorii săi și acoliții lor”. Radu Marinescu susține că Vladimir Tismăneanu nu contestă doar poziția sa politică ci ajunge să insulte profesia de avocat și să pună sub semnul întrebării procedurile parlamentare pentru că rezultatul acestora nu corespunde propriilor sale convingeri. „Și progenitura acestora are acum tupeul să insulte profesia de avocat, căreia îi aparțin, precum și procedurile parlamentare pentru că exercițiul său, respectiv rezultatul lor, nu corespund viziunii sale totalitare despre adevăr și bine”. „Singura diferență față de genealogia comunistă e de formă, nu de fond” În continuarea atacului, Marinescu face o comparație directă între poziția actuală a lui Tismăneanu și trecutul politic al familiei acestuia. Fostul ministru al Justiției susține că membrii familiei istoricului ar fi practicat, în trecut, „denunțarea publică a dușmanilor poporului”. „Dle Tismăneanu, prin această atitudine arătați că singura diferență față de ilustra dvs. genealogie comunistă e de formă, nu de fond. Și antecesorii dumitale practicau denunțarea publică a dușmanilor poporului, etichetați depreciativ și batjocoritor pentru crima de a gândi diferit”. În finalul mesajului, Radu Marinescu face încă o trimitere la trecutul familial al lui Tismăneanu, sugerând că acesta ar fi păstrat aceeași linie ideologică. În contrapondere, fostul ministru invocă membri ai propriei familii care ar fi luptat în rezistența anticomunistă din Apuseni și afirmă că nu acceptă „lecții” de la „descendenții nomenclaturii comuniste”. „Așchia dumitale ideologică nu a sărit departe de trunchi. Aș mai adăuga ca în familia mea sunt eroi ai rezistenței anticomuniste, care au luptat și murit demn în Apuseni, așa ca nu primesc lecții de la descendenții nomenclaturii comuniste”. Scandalul a pornit de la amendamentul care îl vizează pe Dominic Fritz În centrul disputei dintre Radu Marinescu și Vladimir Tismăneanu se află „amendamentul Fritz” din noua Lege a integrității. Prevederea, susținută de PSD și inițiată de Radu Marinescu, stabilește că aleșii locali pentru care există o hotărâre judecătorească definitivă privind incompatibilitatea sau conflictul de interese intră mai devreme în interdicția de a ocupa funcții publice. Curtea Constituțională a României a declarat constituțional amendamentul conform căruia persoanele declarate în stare de conflict de interese care dețin o funcție publică își pierd mandatul. Amendamentul îl vizează direct pe Dominic Fritz, care are deja o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a fost menținut raportul Agenției Naționale de Integritate ce constată existența unui conflict de interese administrativ. În aceste condiții, dacă președintele României Nicușor Dan va promulga legea, din momentul intrării în vigoare Fritz are la dispoziție 30 de zile să își predea mandatul de primar al Timișoarei.
Înalta Curte, mesaj dur după întâlnirea șefei CCR cu Ilie Bolojan: Situația nu poate rămâne fără consecințe instituționale
Înalta Curte de Casație și Justiție a intervenit luni în controversa provocată de întâlnirea dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan, susținând că explicațiile oferite până acum nu clarifică pe deplin circumstanțele întrevederii și nu înlătură îngrijorările apărute în sistemul judiciar. Instanța supremă vorbește despre o situație de o „gravitate instituțională aparte” și invocă direct faptul că Ilie Bolojan este parte într-o cauză aflată pe rolul Curții Constituționale. „Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător”, arată ÎCCJ. ÎCCJ: Arbitrul constituțional trebuie să fie în afara oricărei aparențe de influență Înalta Curte susține că problema nu este numai existența unei eventuale influențe, ci și aparența pe care o asemenea întâlnire o poate crea. „Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți”, transmite instanța supremă. ÎCCJ critică și condițiile în care a avut loc întrevederea, arătând că, potrivit informațiilor disponibile public, aceasta nu s-a desfășurat la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi și nu fusese anunțată anterior. Instanța supremă consideră că această conduită poate afecta încrederea publică în imparțialitatea viitoarelor soluții ale CCR. Finlul comunicatului este formulat în termeni deosebit de duri. Înalta Curte afirmă că situația „nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale” și susține că responsabilitatea funcției presupune „asumarea consecințelor necesare” atunci când apar îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate. Comunicatul nu cere explicit demisia Simonei Tănăsescu, însă formularea referitoare la „consecințe instituționale” și la „asumarea consecințelor necesare” ridică presiunea asupra conducerii Curții Constituționale. De ce întâlnirea Tănăsescu-Bolojan a provocat controverse Controversa a izbucnit după apariția informațiilor potrivit cărora Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan s-au întâlnit vineri, 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Întâlnirea nu fusese anunțată public și a avut loc cu numai câteva zile înainte ca CCR să reia dezbaterile asupra unor dosare cu miză politică și instituțională, inclusiv Legea integrității. CCR a răspuns criticilor susținând că întâlnirile președintei Curții cu reprezentanții Executivului au ca obiect exclusiv chestiuni privind „buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției”. Curtea a mai precizat că nicio cauză aflată pe rol nu poate fi discutată în afara cadrului procedural și legal. Explicațiile nu au stins însă controversa. Consiliul Superior al Magistraturii a cerut la rândul său clarificări despre împrejurările întâlnirii, motivele pentru care aceasta a avut loc în biroul președintelui Senatului și subiectele discutate. CSM a amintit inclusiv precedentul din 2018, când Simina Tănăsescu, pe atunci consilier prezidențial, și-a dat demisia în urma controverselor provocate de o întâlnire cu un judecător al CCR. Conflictul de miliarde dintre Guvern și Înalta Curte, aflat chiar pe masa CCR Un element central al intervenției ÎCCJ este faptul că instituția este ea însăși parte într-un conflict constituțional cu Guvernul, conflict declanșat prin sesizarea făcută de Ilie Bolojan. Disputa privește plata restanțelor salariale ale magistraților. Înalta Curte a cerut obligarea Guvernului la plata unor drepturi restante de aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar Curtea de Apel București a admis în primă instanță acțiunea. Guvernul a susținut că o instanță nu poate obliga Executivul să redistribuie bani din buget și că puterea judecătorească s-ar fi substituit astfel puterii executive și legislative. CCR a dezbătut conflictul în luna iulie, dar a amânat pronunțarea pentru 23 septembrie. În aceste condiții, ÎCCJ consideră că întâlnirea dintre persoana care a declanșat conflictul constituțional și președinta instituției care trebuie să îl arbitreze necesită un standard de transparență și imparțialitate deosebit de ridicat. Noua poziție a Înaltei Curți amplifică astfel disputa instituțională începută la finalul săptămânii trecute: după CSM și conducerile instanțelor din țară, chiar una dintre părțile conflictului aflat pe masa CCR reclamă acum riscul ca asupra viitoarei decizii să planeze o „suspiciune rezonabilă” de influență sau lipsă de imparțialitate.