Parlamentul se reunește luni în sesiune extraordinară. Aleșii dau votul decisiv pentru legile PNRR. Ce propuneri are pe masă legislativul
Parlamentul se reunește săptămâna viitoare, între 24 și 26 august, în cea de-a patra sesiune extraordinară din această vară. Atât senatorii, cât și deputații, își vor da votul pentru legi importante de care depind banii europeni. Legea Integrității, din nou pe masa Parlamentului În ultimele sesiuni extraordinare, aleșii au reușit să treacă Legea Integrității, după multe discuții și amendamente controversate. Ea a fost contestată la CCR, iar magistrații Curții au retrimis-o în Parlament, după ce au declarat unul din amendamente neconstituțional. Este vorba despre amendamentul sesizat de Nicușor Dan, care ar fi obligat-o pe partenera lui de viață, Mirabela Grădinaru, să își facă publică declarația de avere. Președintele a publicat însă documentul, chiar înainte de a face sesizarea de neconstituționalitate. Ce a decis CCR despre publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor Judecătorii Curții Constituționale au considerat că modificarea propusă de AUR și susținută de PSD nu se supune Legii Fundamentale, problema fiind în sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”. Astfel, parlamentarii vor trebui să regândească paragrafele din lege care au ca obiect publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor. Luni, deputații vor supune din nou Legea Integrității la vot. Vot „de miliarde” pe Legea Hidrogenului Legea Hidrogenului se află acum pe masa Senatului. Reducerea folosirii carbonului în industrii face un pas înainte, dacă această propunere va trece, căci hidrogenul ar urma să îl înlocuiască. Și în sectorul transporturilor ar urma să fie folosită energia verde. Aleșii își doresc să elimine combustibilii poluanți, conform noilor reglementări europene. Dubla variantă la legea care i-ar salva pe elevii de clasa a VIII-a de la dublul examen La Camera Deputaților au fost înregistrate două propuneri de lege, ambele vizând aceeași problemă: dublul examen de la finalul studiilor gimnaziale. Deputații PSD au propus amânarea acestei măsuri din legea învățământului preuniversitar cu doi ani. În același timp, doi liberali și un social-democrat vor același lucru, dar cu o prorogare de patru ani. Dintre legile de care depind banii europeni, mai intră la votul parlamentarilor în această săptămână și Legea biodiversității. Dacă aceste legi nu vor trece de testul Parlamentului, România riscă să piardă miliarde de euro, bani din PNRR.
Toni Neacșu critică motivarea CCR pe amendamentul Fritz
Judecătorii Curții Constituționale (CCR) au publicat un document de 65 de pagini care conține motivarea deciziei cu privire la așa-numitul „amendament Fritz” din noua Lege a integrității. Argumentul principal al majorității este că „legea nu ar aplica retroactiv o sancțiune persoanei, ci ar pune capăt unei funcții sau unui „mandat viciat” de o încălcare definitiv constatată a regimului de integritate”. Avocatul Toni Neacșu, fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a scris, pe pagina personală de Facebook, că „motivarea este mult mai neconvingătoare și stângace decât se aștepta”. Documentul integral al motivării CCR poate fi citit AICI. De ce consideră judecătorii CCR că nu este vorba de o retroactivitate în cazul noii Legi Curtea pornește de la distincția dintre o situație juridică încheiată, asupra căreia o nouă lege nu mai poate interveni, și efectele viitoare ale unei situații generate anterior, însă care nu s-au epuizat. Judecătorii CCR consideră că o constatare definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese continuă să afecteze integritatea funcției atât timp cât interdicția de trei ani nu s-a încheiat. În această interpretare, legea nouă nu modifică sancțiunea aplicată în trecut, ci reglementează efectul produs în prezent asupra funcției ocupate. Argumentul principal al motivării: Nu este sancționată persoana, ci încetează „mandatul viciat” Majoritatea judecătorilor Curții Constituționale susțin că norma tranzitorie nu introduce o nouă sancțiune personală pentru o faptă trecută, ci încheie o funcție sau un mandat a cărui integritate a fost afectată. „Norma intertemporală nu reglementează o sancțiune personală aplicabilă titularului funcției, demnității sau mandatului, ci întrerupe ori încetează de drept funcția, demnitatea sau mandatul care a fost viciat prin fapta titularului său”, reiese din motivarea CCR. Toni Neacșu, dezamăgit de motivarea publicată de judecătorii CCR / „Enormă gafă” „Motivarea Curţii Constituționale pe amendamentul Dominic Fritz e mult mai neconvingătoare și stângace decât mă așteptam. Practic, pentru a înlătura retroactivitatea noii sancțiuni, care era cam evidentă, CCR afirmă că legiuitorul poate reglementa oricând cauze noi de încetare a mandatelor aleșilor (primari, consilieri, deputați, senatori), chiar dacă acestea nu existau la momentul alegerii sale. Enormă gafă”, spune Toni Neacșu.
Toni Neacșu: Decizia CCR pe legea ANI nu e retroactivă
Toni Neacșu explică cum ar putea motiva CCR decizia privind legea integrității. Acesta susține că legea ANI a fost aplicată greșit mulți ani, deci nu se poate discuta despre o problemă de retroactivitate. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „Nu e prima oară când o decizie a Curții Constituționale ne ia prin surprindere” Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că în decizia CCR legată de legea ANI lucrurile sunt simple. Acesta menționează că nu este prima dată când o decizie a Curții Constituționale ne ia prin surprindere. Avocatul susține că CCR va veni cu un raționament care să dovedească faptul că nu este nicio „retroactivitate nepermisă”. Fostul membru CSM spune că judecătorii constituționali pot susține că legea ANI veche a fost aplicată prost ani de zile, iar noile reglementări nu sunt caz de retroactivitate. „Pe chestia aceasta cu integritatea, lucrurile sunt simple. Eu cred că trebuie să așteptăm liniștiți cu toții, inclusiv noi, specialiștii, motivarea Curții Constituționale. Nu e prima oară când o decizie a Curții Constituționale ne ia prin surprindere, dar e cumva și normal să fie așa. E foarte posibil ca Curtea Constituțională să fi făcut un raționament care, de vineri încolo sau când vom avea motivarea, să ne dovedească dincolo de orice îndoială că nu e nicio retroactivitate nepermisă acolo. Și pe legea veche, așa cum era ea, prevedea încetarea de drept a mandatelor celor care erau constatați în conflict de interese. S-ar putea ca Curtea Constituțională să vină acum să spună că legea s-a aplicat prost ani de zile. Că CCR, până la urmă, nu poate să compare decât legile, nu practicile care nu erau corecte. Și atunci să nu avem, de fapt, nicio problemă de retroactivitate.”, susține avocatul. „Foarte puțini și-au pierdut efectiv mandatul sau funcția” Fostul membru CSM susține că și legea veche ANI spunea că în caz de incompatibilitate, respectivului trebuie să îi fie încheiat mandatul sau funcția. Acesta menționează că, în practică, lucrurile nu au stat așa. Mulți politicieni sau funcționari publici, adaugă avocatul, deși erau în incompatibilitate cu funcția nu au fost demiși, ci doar au primit sancțiuni. Acesta susține că inclusiv Înalta Curte a vorbit despre cum legea nu era validată corespunzător în practică. „Eu am tot spus că practica de până la această lege, deci pe legea veche, practica administrativă, adică ce făceau prefecții pe românește, era aceea de a aplica doar niște sancțiuni și am dovedit chestia asta. Adică foarte puțini și-au pierdut efectiv mandatul sau funcția, că nu se aplică numai primarilor, se aplică, din păcate, și funcționarilor publici. Ei bine, tot pe legea veche, fie specialiști, fie anumite instanțe de judecată, inclusiv cea de la Timișoara, dar chiar și Înalta Curte spuneau altceva. Nu, domnule, și pe această lege pentru conflict de interese îți pierzi funcția. Că asta nu era validat în practică, e partea a doua.”, menționează Neacșu. „Curtea nu are cum să nu vadă că acea definiție nu e clară, nu se înțelege pe cine obligă și, ca atare, cine o să declare averea” Avocatul susține că în dosarul ANI s-a aflat și chestiunea cu declarațiile de avere ale concubinelor politicienilor. Acesta menționează că CCR nu a putut să nu observe că definiția „relații asemănătoare cu cele dintre soți” este una prea variată. Neacșu afirmă că formula „relații ca cele dintre soți” poate însemna și o relație de afectivitate. Acesta precizează că aceste relații trebuiau mai clar definite pentru a fi luate în considerare de Curtea Constituțională. „Curtea Constituțională m-a surprins și pe mine puțin. M-a surprins în aceeași măsură în care, de exemplu, eram absolut sigur că pe cealaltă chestiune, cu declarațiile, mă rog, amantelor, concubinelor sau cine erau persoanele alea, că nimeni nu știe… Curtea nu are cum să nu vadă că acea definiție nu e clară, nu se înțelege pe cine obligă și, ca atare, cine o să declare averea. Plus că era prea largă pălărie. Adică oricine se putea simți vizat de acea sintagmă. În societatea noastră din prezent, din păcate, foarte multă lume întreține cu altă lume relații asemănătoare cu cele dintre soți. De ce? Pentru că relațiile stabilite între soți sunt de o varietate, adică pe lângă cele sexuale, mai sunt și cele de afectivitate, cele de conviețuire. Sunt foarte multe. Dacă tu nu specifici acolo că persoanele trebuie să conviețuiască, adică să locuiască împreună, să aibă o gospodărie împreună, care e chestia specifică?”, afirmă fostul membru CSM. Cu voturile AUR, UPR și SOS, PSD a adoptat un amendament la legea privind reforma ANI. Acesta prevede că persoanele declarate definitiv incompatibile sau aflate în conflict de interese își vor pierde automat mandatul în termen de 30 de zile. Acest amendament se aplică chiar dacă faptele au fost constatate înainte de adoptarea acesteia. Liderul USR este vizat direct de amendamentul introdus de social-democrați și riscă să rămână fără funcția de primar al Timișoarei. Ilie Bolojan a contestat acest nou amendament la Curtea Constituțională. Și Nicușor Dan a luat o poziție în raport cu această nouă lege și a dublat contestarea la judecătorii constituționali. Cu toate acestea, luni, CCR a luat decizia că amendamentul este constituțional și legea poate intra în vigoare.
Sondaj Gândul: Diana Buzoianu, favorită să preia USR
Soarta lui Dominic Fritz ca lider de partid se decide astăzi, 19 august, în Comitetul Politic al USR. Membrii formațiunii politice se întrunesc de la ora 19:00, în format online, pentru a reconfirma poziția actualului primar al Timișoarei în fruntea partidului. Gândul a anlizat scenariul în care Fritz își va pierde statutul de lider și i-a întrebat pe cititori cine consideră că ar fi cel mai bun înlocuitor la șefia USR, dintre cei doi favoriți la preluarea mandatului: ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, sau ministrul interimar al Transporturilor și, în același timp, al Apărării, Radu Miruță. Loading … Sursa foto: Mediafax Diana Buzoianu, favorită la preluarea șefiei USR în fața lui Radu Miruță. Câte voturi a adunat Peste 2.200 de români au răspuns la sondajul publicat de Gândul care i-a pus față în față pe cei doi favoriți la preluarea mandatului lui Fritz. Diana Buzoianu a adunat peste 1.250 de voturi, adică o pondere de 56% din total, în vreme ce Radu Miruță doar s-a apropiat de borna de 1.000 de voturi, 44% din total. Rezulate sondaj Gândul: Buzoianu sau Miruță la șefia USR Scenariul în care ministrul interimar al Mediului din Guvernul demis al lui Bolojan, Diana Buzoianu, va prelua conducerea USR a fost validat și de publicistul Ion Cristoiu, în emisiunea Ai Aflat! cu Ionuț Cristache. În opinia sa, poziția lui Dominic Fritz este deja periclitată de complotul „mai multor persoane”, iar o eventuală cădere a acestuia din vârful USR este și în interesul președintelui Nicușor Dan – omul de care, practic, depinde soarta sa ca primar al Timișoarei. Comitetul USR decide soarta liderului Dominic Fritz / „PSD încearcă să ne dezbine” Întâlnirea USR de astăzi, 19 august, are loc în contextul validării așa-numitului „amendament Fritz” de către judecătorii Curții Constituționale. Acesta presupune că, în cazul în care noua Lege a integrității va fi validată de președintele Nicușor Dan, Dominic Fritz va fi nevoit să renunțe la funcția de edil al municipiului bănățean în maximum 30 de zile. „Prin convocarea Comitetului Politic, conducerea USR transmite un mesaj de unitate și solidaritate în jurul președintelui partidului, Dominic Fritz. Conducerea USR este decisă de membrii partidului, prin mecanismele democratice interne, nu de PSD, de jocuri de culise sau de presiuni din afara partidului”, au transmis reprezentanții USR printr-un comunicat de presă. Sursa foto: Mediafax Susținătorii lui Fritz ies miercuri pe străzile din Timișoara / „Protest împotriva moștenitorilor partidului comunist și ai securității” Tot astăzi, susținătorii lui Domnic Fritz se mobilizează pe străzile din Timișoara. Reprezentanții Federației Inițiativa Timișoara și Alternativa Civică Timișoara organizează, de la ora 19:00, un miting de susținere pentru actualul primar al municipiului bănățean. „Moștenitorii burgheziei roșii a Partidului Comunist și a Securității și-au luat statul român pe proprietate privată. Împotriva Timișoarei au o ură organică pentru că întotdeauna a fost altfel. Niciodată nu li s-a supus, niciodată nu a acceptat să fie condusă de ei. Va trebui să le demonstrăm că nu au nicio șansă!”, au transmis organizatorii protestului.
Scandal Marinescu – Tismăneanu pe amendamentul Fritz
Un scandal de proporții a izbucnit pe rețelele sociale între fostul ministru PSD al Justiției, Radu Marinescu, și istoricul și politologul Vladimir Tismăneanu. Disputa a pornit de la o postare a lui Tismăneanu în care a spus că Marinescu este „omul tandemului Olguța-Manda” și autorul amendamentului „anti-Fritz”. În replică, fostul ministru l-a atacat dur pe Tismăneanu și i-a reproșat inclusiv faptul că este fiul unor lideri comuniști. Loading … Vladimir Tismăneanu: „Răul are chip. Avocat de primării rurale. Se numește Radu Marinescu” Vladimir Tismăneanu a reacționat pe rețelele sociale după decizia CCR și l-a indicat pe Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, drept omul din spatele amendamentului care îl vizează direct pe Dominic Fritz. Acesta a subliniat că răul nu este anonim și că are chipul lui Radu Marinescu, autorul amendamentului „anti-Fritz”. „Răul nu e anonim. Răul are chip. Autorul amendamentului «anti-Fritz» este acest individ”, a scris Vladimir Tismăneanu pe Facebook. Atacul nu s-a oprit însă la amendamentul PSD. Istoricul l-a prezentat pe Radu Marinescu drept „omul tandemului Olguța-Manda”. Tismăneanu a reamintit că fostul ministru a apărat-o pe Olguța Vasilescu în dosarul DNA și că l-a reprezentat și pe Claudiu Manda în procesul de la Înalta Curte de Casație și Justiție în care a scăpat de acuzațiile de corupție ca urmare a prescripției. „Omul tandemului Olguța-Manda. Avocat de primării rurale, a apărat-o pe Olguța Vasilescu în arestul DNA. Azi a iesit impertinent la atac. Priviți-l atent. E inscris pe mutra sa intregul tupeism pesedist. Se numeste Radu Marinescu. Ipochimenul l-a reprezentat și pe Claudiu Manda, soțul Olguței Vasilescu, în procesul de la Înalta Curte de Casație și Justiție privind acuzații de corupție, de care a scăpat prin prescripție”. Radu Marinescu: „Mă jignește pentru că am «îndrăznit» să susțin niște amendamente ale legii integrității” La rândul său, Radu Marinescu a reacționat dur la postarea lui Vladimir Tismăneanu și susține că atacul acestuia vine ca urmare a poziției pe care a avut-o în Parlament în cazul amendamentelor la Legea integrității. Fostul ministru spune că le-a susținut din partea PSD, în Comisia juridică a Camerei Deputaților, și invocă faptul că prevederile au fost declarate constituționale. „Fiul unor lideri comuniști notorii, numit Tismăneanu, mă jignește într-o postare pentru că am «îndrăznit» să susțin din partea PSD, în comisia juridică din Camera Deputaților, niște amendamente ale legii integrității, recent constatate constituționale”, a scris Radu Marinescu pe pagina sa de Facebook. „Progenitura are acum tupeul să insulte profesia de avocat” Fostul ministru al Justiției spune că prin susținerea amendamentelor nu a făcut decât să urmeze procedurile parlamentare și principiile statului de drept. În replică la acuzațiile lui Tismăneanu, Marinescu introduce în conflict tema comunismului și a trecutului familiei istoricului. „Adică pentru că am urmat căile statului de drept, nu cele ale «raiului» comunist, cu care ne-au blagoslovit pentru jumătate de secol genitorii săi și acoliții lor”. Radu Marinescu susține că Vladimir Tismăneanu nu contestă doar poziția sa politică ci ajunge să insulte profesia de avocat și să pună sub semnul întrebării procedurile parlamentare pentru că rezultatul acestora nu corespunde propriilor sale convingeri. „Și progenitura acestora are acum tupeul să insulte profesia de avocat, căreia îi aparțin, precum și procedurile parlamentare pentru că exercițiul său, respectiv rezultatul lor, nu corespund viziunii sale totalitare despre adevăr și bine”. „Singura diferență față de genealogia comunistă e de formă, nu de fond” În continuarea atacului, Marinescu face o comparație directă între poziția actuală a lui Tismăneanu și trecutul politic al familiei acestuia. Fostul ministru al Justiției susține că membrii familiei istoricului ar fi practicat, în trecut, „denunțarea publică a dușmanilor poporului”. „Dle Tismăneanu, prin această atitudine arătați că singura diferență față de ilustra dvs. genealogie comunistă e de formă, nu de fond. Și antecesorii dumitale practicau denunțarea publică a dușmanilor poporului, etichetați depreciativ și batjocoritor pentru crima de a gândi diferit”. În finalul mesajului, Radu Marinescu face încă o trimitere la trecutul familial al lui Tismăneanu, sugerând că acesta ar fi păstrat aceeași linie ideologică. În contrapondere, fostul ministru invocă membri ai propriei familii care ar fi luptat în rezistența anticomunistă din Apuseni și afirmă că nu acceptă „lecții” de la „descendenții nomenclaturii comuniste”. „Așchia dumitale ideologică nu a sărit departe de trunchi. Aș mai adăuga ca în familia mea sunt eroi ai rezistenței anticomuniste, care au luptat și murit demn în Apuseni, așa ca nu primesc lecții de la descendenții nomenclaturii comuniste”. Scandalul a pornit de la amendamentul care îl vizează pe Dominic Fritz În centrul disputei dintre Radu Marinescu și Vladimir Tismăneanu se află „amendamentul Fritz” din noua Lege a integrității. Prevederea, susținută de PSD și inițiată de Radu Marinescu, stabilește că aleșii locali pentru care există o hotărâre judecătorească definitivă privind incompatibilitatea sau conflictul de interese intră mai devreme în interdicția de a ocupa funcții publice. Curtea Constituțională a României a declarat constituțional amendamentul conform căruia persoanele declarate în stare de conflict de interese care dețin o funcție publică își pierd mandatul. Amendamentul îl vizează direct pe Dominic Fritz, care are deja o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a fost menținut raportul Agenției Naționale de Integritate ce constată existența unui conflict de interese administrativ. În aceste condiții, dacă președintele României Nicușor Dan va promulga legea, din momentul intrării în vigoare Fritz are la dispoziție 30 de zile să își predea mandatul de primar al Timișoarei.
Înalta Curte, mesaj dur după întâlnirea șefei CCR cu Ilie Bolojan: Situația nu poate rămâne fără consecințe instituționale
Înalta Curte de Casație și Justiție a intervenit luni în controversa provocată de întâlnirea dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan, susținând că explicațiile oferite până acum nu clarifică pe deplin circumstanțele întrevederii și nu înlătură îngrijorările apărute în sistemul judiciar. Instanța supremă vorbește despre o situație de o „gravitate instituțională aparte” și invocă direct faptul că Ilie Bolojan este parte într-o cauză aflată pe rolul Curții Constituționale. „Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător”, arată ÎCCJ. ÎCCJ: Arbitrul constituțional trebuie să fie în afara oricărei aparențe de influență Înalta Curte susține că problema nu este numai existența unei eventuale influențe, ci și aparența pe care o asemenea întâlnire o poate crea. „Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți”, transmite instanța supremă. ÎCCJ critică și condițiile în care a avut loc întrevederea, arătând că, potrivit informațiilor disponibile public, aceasta nu s-a desfășurat la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi și nu fusese anunțată anterior. Instanța supremă consideră că această conduită poate afecta încrederea publică în imparțialitatea viitoarelor soluții ale CCR. Finlul comunicatului este formulat în termeni deosebit de duri. Înalta Curte afirmă că situația „nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale” și susține că responsabilitatea funcției presupune „asumarea consecințelor necesare” atunci când apar îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate. Comunicatul nu cere explicit demisia Simonei Tănăsescu, însă formularea referitoare la „consecințe instituționale” și la „asumarea consecințelor necesare” ridică presiunea asupra conducerii Curții Constituționale. De ce întâlnirea Tănăsescu-Bolojan a provocat controverse Controversa a izbucnit după apariția informațiilor potrivit cărora Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan s-au întâlnit vineri, 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Întâlnirea nu fusese anunțată public și a avut loc cu numai câteva zile înainte ca CCR să reia dezbaterile asupra unor dosare cu miză politică și instituțională, inclusiv Legea integrității. CCR a răspuns criticilor susținând că întâlnirile președintei Curții cu reprezentanții Executivului au ca obiect exclusiv chestiuni privind „buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției”. Curtea a mai precizat că nicio cauză aflată pe rol nu poate fi discutată în afara cadrului procedural și legal. Explicațiile nu au stins însă controversa. Consiliul Superior al Magistraturii a cerut la rândul său clarificări despre împrejurările întâlnirii, motivele pentru care aceasta a avut loc în biroul președintelui Senatului și subiectele discutate. CSM a amintit inclusiv precedentul din 2018, când Simina Tănăsescu, pe atunci consilier prezidențial, și-a dat demisia în urma controverselor provocate de o întâlnire cu un judecător al CCR. Conflictul de miliarde dintre Guvern și Înalta Curte, aflat chiar pe masa CCR Un element central al intervenției ÎCCJ este faptul că instituția este ea însăși parte într-un conflict constituțional cu Guvernul, conflict declanșat prin sesizarea făcută de Ilie Bolojan. Disputa privește plata restanțelor salariale ale magistraților. Înalta Curte a cerut obligarea Guvernului la plata unor drepturi restante de aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar Curtea de Apel București a admis în primă instanță acțiunea. Guvernul a susținut că o instanță nu poate obliga Executivul să redistribuie bani din buget și că puterea judecătorească s-ar fi substituit astfel puterii executive și legislative. CCR a dezbătut conflictul în luna iulie, dar a amânat pronunțarea pentru 23 septembrie. În aceste condiții, ÎCCJ consideră că întâlnirea dintre persoana care a declanșat conflictul constituțional și președinta instituției care trebuie să îl arbitreze necesită un standard de transparență și imparțialitate deosebit de ridicat. Noua poziție a Înaltei Curți amplifică astfel disputa instituțională începută la finalul săptămânii trecute: după CSM și conducerile instanțelor din țară, chiar una dintre părțile conflictului aflat pe masa CCR reclamă acum riscul ca asupra viitoarei decizii să planeze o „suspiciune rezonabilă” de influență sau lipsă de imparțialitate.
PACE – Întâi România cere comisie de anchetă și demisia șefei CCR după întâlnirea cu Bolojan
Într-un comunicat transmis vineri, grupul parlamentar acuză o posibilă ingerință a puterii executive în activitatea Curții Constituționale și susține că întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Elena Simina Tănăsescu, desfășurată în biroul președintelui Senatului, ridică semne de întrebare cu privire la independența și imparțialitatea CCR. PACE – Întâi România susține că întâlnirea a avut loc cu doar trei zile înainte ca judecătorii constituționali să se pronunțe asupra unor acte normative cu impact financiar major, inclusiv asupra noii Legi a integrității și a legii privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității, despre care formațiunea afirmă că sunt legate de jaloane din PNRR. Grupul parlamentar califică întâlnirea drept o posibilă „tentativă clară de trafic de influență la cel mai înalt nivel în stat” și solicită organelor de cercetare penală să se autosesizeze. Solicitările PACE – Întâi România Formațiunea politică cere demisia de urgență a președintei CCR, Elena Simina Tănăsescu, și a președintelui Senatului, Mircea Abrudean. De asemenea, parlamentarii solicită explicații publice din partea premierului interimar Ilie Bolojan și a lui Mircea Abrudean privind scopul și conținutul întâlnirii. PACE – Întâi România cere și o anchetă parlamentară la nivelul comisiilor de specialitate, pentru verificarea modului în care logistica Senatului ar fi fost utilizată pentru întâlniri care ar putea avea legătură cu decizii ale Curții Constituționale. Totodată, grupul solicită verificări în cadrul Comisiei pentru Constituționalitate din Senat privind activitatea CCR în dosarele referitoare la excepțiile sesizate de PNL și USR. Grupul parlamentar susține că demersurile sunt necesare pentru protejarea independenței instituțiilor fundamentale și a statului de drept. Întâlnirea nu a fost anunțată public și a avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.
CCR dezbate astăzi sesizările la noua lege ANI. Nicușor Dan, PNL și USR au contestat-o
CCR se reunește miercuri, la ora 12:00, pentru a analiza sesizările de neconstituționalitate formulate față de legea privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii. USR și PNL au atacat la CCR Legea Integrității Actul normativ a fost atacat la Curte printr-o acțiune comună a senatorilor USR și a opt senatori PNL. Sesizarea vizează cele două amendamente care au ridicat, încă din timpul dezbaterilor în comisiile parlamentare, serioase suspiciuni că ar încălca Legea fundamentală. „Am atacat la CCR, împreună cu PNL, articolele neconstituționale introduse de PSD și AUR împotriva lui Dominic Fritz și Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan. Într-o democrație nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive. Dacă excepția de neconstituționalitate va fi admisă în următoarele săptămâni de CCR, avem șansa să salvăm Legea ANI și jalonul PNRR. Nici nu mai știi când e PSD mai rău: când era pe cai mari, cu procente aproape majoritare, sau acum, când se apropie fundul sacului cu voturi și se agață disperat de putere”, a afirmat Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR, potrivit unui comunicat de presă emis de formațiune. PSD atacă USR și PNL după sesizarea CCR: „Au pus în pericol 771 de milioane de euro pentru a-l salva pe Dominic Fritz” Ulterior, PSD a acuzat USR și PNL că au pus în pericol 771 de milioane de euro din fondurile europene alocate României, prin contestarea la Curtea Constituțională a Legii Integrității. Social-democrații susțin că demersul celor două partide urmărește să îl protejeze pe liderul USR, Dominic Fritz, de sancțiunile generate de constatarea definitivă a unui conflict de interese. „PSD denunță acțiunea comună a USR și PNL de a suspenda 771 de milioane de euro din fondurile destinate României. Totul în tentativa de a salva un președinte de partid de sancțiunile legale”, se arată într-un comunicat transmis joi de social-democrați. Și președintele Nicușor Dan a atacat legea În paralel, și șeful statului, Nicușor Dan, a sesizat CCR în privința modificărilor aduse noii legi ANI, contestând mai multe prevederi referitoare la declarațiile de avere și de interese. Potrivit sesizării, actualizarea legislației privind integritatea este necesară și reprezintă inclusiv un angajament al României prin PNRR, însă forma adoptată de Parlament este arbitrară și contravine Constituției. Una dintre principalele modificări contestate extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu președintele României, parlamentari, premierul, membri ai Guvernului și alte categorii de demnitari și oficiali. Președinția reclamă în special lipsa unei definiții clare pentru relațiile „asemănătoare acelora dintre soți”. În sesizarea adresată CCR se arată că legea nu stabilește criterii obiective precum durata relației, conviețuirea, interdependența economică sau asumarea publică a acesteia. Șeful statului a invocat, în sesizare, și dreptul la viață privată, argumentând că persoanele respective nu ocupă o funcție publică și nu exercită prerogative de autoritate. Nicușor Dan a contestat și pierderea automată a mandatului În plus, Nicușor Dan a contestat și sancțiunile aplicabile persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o incompatibilitate sau un conflict de interese. Potrivit sesizării, noua lege transformă interdicția de până la trei ani de a ocupa o funcție publică, care producea efecte pentru viitor, într-un mecanism care poate conduce la încetarea unei funcții sau a unui mandat aflat deja în exercitare. Președinția susține că o asemenea soluție încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii. Sesizarea argumentează că unei situații juridice stabilite definitiv sub vechea legislație i-ar fi atașată, prin noua lege, o consecință care nu exista anterior. Legea integrității, jalon din PNRR Legea integrităţii reprezintă un jalon important din PNRR şi trebuie promulgată până la 31 august. Ea a fost adoptată săptămâna trecută de Senat, Cameră decizională. Au fost 105 de voturi pentru, 8 împotrivă și 7 abțineri, iar doi senatori nu au votat. Legea, care modifică mai multe acte normative referitoare la ANI, incompatibilități, conflicte de interese și declarațiile de avere și de interese, fusese transmisă președintelui pentru promulgare pe 7 august.
90 de zile de când România nu are Guvern plin, 50 de zile de când nu a mai fost desemnat un premier
90 de zile de la demiterea lui Ilie Bolojan: 7 miniștri cu mandate expirate de 54 de zile, hotărâri și Legi – suspendate de instanțe, mutarea adoptării la Parlament Foto: Guvernul României, cabinet interimar Demiterea prin moțiunea de cenzură PSD – AUR a Guvernului condus de Ilie Bolojan, pe 5 mai 2026, a generat efecte în cascadă: Efect: Mandatele celor șapte miniștri interimari ai Guvernului Bolojan sunt expirate de 54 de zile. Este vorba de ministerul Muncii, ministerul Agriculturii, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor, ministerul Energiei, ministerul Sănătății, vicepremier și Secretariatul General al Guvernului. Cauză: Termenul maxim de 45 de zile prevăzut de Constituția României pentru exercitarea unui interimat portofoliu s-a împlinit pe 10 iunie 2026. Efect: 6 Hotărâri de Guvern și Legea salarizării – suspendate. Curtea de Apel București a decis suspendarea executării a 6 Hotărâri de Guvern (HG), adoptate de cabinetul demis Bolojan, în timp ce proiectul noii Legi a salarizării a fost blocat și el de instanță în urma contestării de către Federația Sanitas. Cauză: Ambele decizii au fost pronunțate pe fondul pe fondul contestării legalității actelor emise de un guvern cu miniștri interimari al căror mandat de 45 de zile a expirat. Efect: Guvernul demis Ilie Bolojan a fost nevoit să mute adoptarea unor măsuri din Hotărâri de Guvern în Parlament sub formă de proiecte de lege, cea mai importantă fiind Strategia privind conservarea biodiversității (fonduri de circa 1 miliard de euro din PNRR), alături de alte pachete legislative și jaloane-cheie din PNRR însumând aproape 4 miliarde de euro. Cauză: Potrivit Codului Administrativ, Guvernul demis/ interimar nu poate decât să emită acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice. Guvernul interimar nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Foto: Palatul Cotroceni Președintele Nicușor Dan nu a mai desemnat un candidat pentru funcția de prim-ministru de 50 de zile. Pe 4 iunie 2026, șeful statului l-a desemnat inițial pe Eugen Tomac, însă acesta și-a depus mandatul câteva zile mai târziu, nereușind să formeze o majoritate care să-i sprijine un eventual Guvern. Pe 14 iunie, la retragerea lui Eugen Tomac, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL) să formeze un nou Guvern. Executivul propus de acesta a căzut la votul de învestitură pe 22 iunie. Ultimele consultări formale ale președintelui Nicușor Dan pentru o nouă desemnare au avut loc pe 23 iunie, acum 42 de zile. Runda de negocieri s-a încheiat fără un consens, partidele politice (PSD, PNL, USR și minoritățile naționale) nereușind să îi prezinte președintelui variantă fezabilă pentru o majoritate solidă. Ulterior, Nicușor Dan a declarat că nu desemnează un premier, pentru că niciun nume nu este capabil să strângă o majoritate parlamentară, iar el nu vrea să facă un „exercițiu gratuit”. Asta deși, la începutul crizei, președintele României promitea că țara va avea un nou Guvern „într-un termen rezonabil” . Agenția Fitch vorbește de costurile economice ale incertitudinii politice continue. Efecte: de la pierderea de fonduri PNRR, până la deficit și întârzierea reformelor Evaluarea Agenției Fitch subliniază că incertitudinea politică de la București complică și mai mult situația economică dificilă prin care trece România: „Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii Guvernului, în timp ce calea către o rezolvare rămâne neclară. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul PNRR, ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri. Sunt riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare a măsurilor de consolidare fiscală, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028. Fitch susține că reducerea deficitului va fi mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Previziunea Fitch este că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025 Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025 Deficitele mari ale României o fac să depindă în mare măsură de finanțarea externă, fiind expusă schimbărilor de percepție a pieței. Economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Fitch se așteaptă ca creșterea PIB-ului real să se redreseze către potențialul său de 2,3% în 2028. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie au contribuit la presiunile inflaționiste generate de creșterea cotei TVA și de expirarea plafonării prețului energiei electrice în a doua jumătate a anului 2025, împingând IAPC-ul general la 9,7% față de anul precedent în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025. Fitch estimează că inflația va fi în medie de 7,6% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028. „Eșecul implementării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar duce la stabilizarea datoriei publice/PIB-ului pe termen mediu, de exemplu, din cauza unui blocaj politic prelungit care împiedică implementarea politicilor”. Agenția Fitch a anunțat că menținerea pentru România a ratingului suveran BBB minus (BBB-), cu perspectivă negativă și evitarea „junk-ului” s-a făcut în urma unui apel făcut de București, care „a furnizat informații suplimentare”, „ceea ce a dus la o acțiune
USR a depus un denunț penal pentru introducerea pe sub mână a unui amendament la legea integrității
Diana Stoica, lidera deputaților USR, a anunțat că a depus vineri un denunț penal la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru fals intelectual. Ea a acuzat că un amendament inclus în raportul Comisiei juridice a Camerei Deputaților privind legea ANI a fost introdus fără să fie depus, dezbătut sau votat de membrii comisiei. Potrivit unui comunicat de presă emis de USR, în raport, textul apare la secțiunea „amendamente admise”, și figurează ca fiind propus de Comisia juridică, deși nu ar fi fost niciodată supus procedurii de adoptare. „Un articol a fost introdus pe sub mână, într-un document oficial al Camerei Deputaților, semnat în numele unei comisii care nu l-a văzut niciodată și în mod cert nu l-a votat. Am depus plângere penală ca să aflăm cine l-a pus acolo. Nu cred în articole care se scriu singure”, a spus lidera deputaților USR, Diana Stoica. Totodată, într-o declarație susținută la Parlament, Diana Stoica a venit cu detalii în acest caz. „Membrii Comisiei Juridice nu au văzut, nu au inițiat, nu au dezbătut și nu au votat acest amendament. Pe românește, una s-a dezbătut și s-a votat în Comisie și alta a ajuns la plenul Camerei Deputaților într-un document oficial al statului român. Procurorii au la dispoziție foarte multe dovezi, stenogramele de la această Comisie, filmările. (…) Cred că se poate afla foarte ușor cine a făcut această infracțiune și persoanele care au săvârșit-o trebuie să plătească”, a spus Stoica. USR a solicitat o anchetă pentru identificarea persoanei responsabile În aceste condiții, în plângerea transmisă procurorilor, USR solicită începerea urmăririi penale in rem şi administrarea de urgenţă a probelor susceptibile de alterare sau pierdere: exemplarul oficial al raportului şi versiunile lui anterioare, registrul amendamentelor, documentele transmise membrilor Comisiei, procesele-verbale, stenogramele, înregistrările audio-video, listele de prezenţă şi evidenţele votului din şedinţele din 27, 28 şi 29 iulie. Legea integrității, redepusă în Parlament Vineri, proiectul de modificare a Legii ANI a fost redepus în Parlament de PNL și USR, fără amendamentul contestat. „Într-o democraţie, adversarii politici nu se scot din mandat prin schimbarea legii. Am redepus legea ANI, alături de partenerii din PNL, fără amendamentul neconstituţional, dat cu dedicaţie pentru eliminarea lui Dominic Fritz”, a afirmat Diana Stoica. Joi, legea integrității a picat la vot în Senat. Au fost 112 senatori prezenți la ședință, iar 55 dintre aceștia au votat pentru, 29 nu au votat, iar alți 28 s-au abținut de la vot. Senatorul PSD Daniel Zamfir și premierul interimar Ilie Bolojan au avut o dispută în timpul dezbaterilor asupra amendamentului depus de PSD la legea integrității, care prevede încetarea mandatului pentru fapte de integritate aplicate retroactiv și care l-ar viza și pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Zamfir a acuzat Guvernul că „sacrifică 770 de milioane de euro pentru a-l salva pe Dominic Fritz”, în timp ce Bolojan a susținut că modificarea propusă este „profund neconstituțională”.