(DOCUMENT) Soțul consilierei lui Ilie Bolojan critică legea salarizării a lui Bolojan: Proiectul este inacceptabil
Judecătorul Alin Bodnar, soțul consilierei lui Ilie Bolojan, Bianca-Teodora Firezar, scrie că „orice reducere a remumerației magistraților poate fi făcută doar în contextul unor reduceri generale a salariilor funcționarilor publici, ceea ce nu este cazul în noua lege a salarizării, conform căruia multe salarii sunt majorate substanțial. Magistratul spune că, potrivit CJUE, nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, în contextul socio-economic, pentru a le oferi magistraților independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului de eventuale intervenții sau presiuni exterioare care le-ar putea dăuna neutralității deciziilor pe care trebuie să le ia. Judecător la Tribunalul București, Alin Bodnar susține că un magistrat cu grad de tribunal 12 ani vechime va ajunge la un total de 23.567 brut și un net de 13.787 lei, mai mic față de cel de 15.554 lei net de acum. „Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit prin Hotărârea din 7 februarie 2019, Escribano Vindel, C 49/18, punctele 70, 71 și 73, că nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, având în vedere contextul socio-economic al statului membru în cauză, pentru a le conferi acestora o independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului ca eventuale intervenții sau presiuni exterioare să poată dăuna neutralității deciziilor pe care trebuie să le ia. Exemplu grad de tribunal 12 ani vechime. 4.85*4100=19.885 lei. Care se majorează cu 7.5% la gradația 1, cu 5% la gradația 2 și cu încă 5% la gradația 3. Iese un total de 23.567 lei brut și un net de 13.787 lei fata de 15.554 lei net acum”, scrie judecătorul Bodnar. Judecătorul Alin Bodnar este căsătorit cu Bianca-Teodora Firezar, consiliera lui Ilie Bolojan de la Palatul Cotroceni, adusă de la Oradea, când acesta era președinte interimar. Judecătorul Alin Bodnar de la Tribunalul București, secretarul general al Forumului Judecătorilor din România a fost și printre cei 800 de foști si actuali magistrați care au semnat lista de susținere după reportajul Recorder (link Gândul)
Dragos Pîslaru, conferință de dragul spectacolului
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, prezintă detalii din proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice. Proiectul, cu grilele de salarizare și calendarul de implementare, a fost lansat luni în consultare publică și „urmează să fie înaintat Parlamentului pentru inițierea procesului legislativ”. Dragoș Pîslaru spune că, în actuala formă, proiectul prevede eliminarea a 87 dintre cele 151 de sporuri care există în administrația din România. „Sunt necesare două lucruri” „Suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea cum putem îndeplini această reformă importantă”, a declarat ministrul interimar al Muncii. Potrivit lui Pîslaru, procesul de reformă depinde de două elemente esențiale: sustenabilitatea financiară și existența unui acord politic asupra principiilor de salarizare. „Sunt necesare două lucruri esențiale. Este nevoie să vedem ce ne permitem și, al doilea, acest acord politic referitor la principii. Noi astăzi încercăm să reparăm o legislație de salarizare care a fost adoptată în 2017, care în esență nu era rea ca lege”, a afirmat ministrul. El a precizat că reforma urmărește simplificarea și reducerea numărului de beneficii suplimentare, în condițiile în care „zona de sporuri a devenit un sport național în România”. În prezent, în administrația publică există 151 de tipuri de sporuri, iar planul autorităților este eliminarea a 87 dintre acestea. ȘTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE!
Petre Florin Manole (PSD): Nici un venit nu scade prin legea salarizării
Potrivit acordului, documentul trebuie adoptat până la finalul lunii iunie. Legea e jalon în PNRR, iar dacă nu set adoptată la timp România riscă să piardă fonduri europene. „Până la urmă, ne vom întinde cât ne e plapuma, nu putem să cheltuim mai mulți bani decât avem și vom respecta acest principiu”, a declarat Petre Florin Manole la RFI. Fostul ministru PSD al Muncii spune că toate opiniile vor fi luate în calcul în legea salarizării. „Există un draft, cel pe care l-am lăsat în Ministerul Muncii, vom vedea care sunt eventualele modificări, dar există un draft care are câteva repere esențiale. În primul rând, nici un venit nu scade, este un principiu agreat și prin protocolul cu Președinția. În al doilea rând, foarte multe sporuri dispar și anvelopa generală, că până la urmă mai puțin important este numele sporurilor, este important că anvelopa sporurilor scade, de la 30% la 20% pe ordonator de credite”, a spus Petre Florin Manole. Anvelopa este de 8 miliarde de lei Deputatul PSD precizează că „diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public scade și ea de la 1-12, cât este astăzi în legea în vigoare, la 1-8. Adică cel mai mare salariu, al președintelui, va fi de opt ori mai mare decât cel mai mic salariu din sistemul public”. El mai spune că anvelopa agreată și cu Ministerul de Finanțe și cu Comisia Europeană respectă și angajamentele României referitoare la deficit și la ponderea cheltuielilor publice cu salariile din totalul cheltuielilor publice: „Anvelopa este de opt miliarde, o anvelopă destul de modestă, dar e atât cât și poate permite statul român în acest moment”. Fostul ministru PSD al Muncii Petre Florin Manole declară că se va ține cont de toate opiniile exprimate pe legea salarizării. În opinia sa, „este și sarcina actualului ministru și sarcina Guvernului în următoarele zile, poate săptămâni de dezbateri, să găsească niște soluții pentru a integra acele dintre amendamente care se cuvin integrate, dar cu maximă prudență în legătură cu bugetul disponibil, pe care nu avem cum să-l depășim”. PSD, PNL, USR și UDMR au semnat, în urma unui proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială, un acord pentru adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare.
Nazare, avertisment despre legea salarizării: Să nu repetăm lecţia pe care România a primit-o în momentul în care a adoptat legea pensiilor
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost întrebat luni seara, la briefingul de presă de după ședința de Guvern, câţi bani îşi permite România să aloce anul viitor pentru o majorare a salariilor bugetarilor, în contextul viitoarei legi a salarizării unitare în sectorul public. Acesta a punctat că România nu trebuie să repete, cu legea salarizării, ceea ce a făcut atunci când a adoptat legea prin care pensiile au fost majorate. „Este, într-adevăr, o reformă foarte importantă. Ceea ce trebuie să facem în privinţa legii salarizării este să nu repetăm lecţia pe care România a primit-o în momentul în care a adoptat legea pensiilor, când a adoptat o lege a pensiilor care nu era sustenabilă, cu creşteri care nu puteau fi suportate de bugetul de stat şi care s-au materializat într-o creştere a deficitului care ne-a adus în situaţia de anul trecut”, a explicat Alexandru Nazare luni seara, după ședința de Guvern. Ministrul a punctat faptul că anul 2027 va fi unul plin de provocări din acest punct de vedere. ”Ca atare, volumul de finanţare care poate fi suportat pentru anul viitor este prins în strategia fiscal-bugetară pentru 2027 şi suntem, în momentul de faţă, împreună cu ministerul de resort, în discuţii pentru a stabili până unde, care să fie nivelul suportabil, predictibil, care să nu inducă riscuri pentru anul 2027, luând în calcul faptul că anul 2027 este un an în care nu vom mai avea granturile din PNRR şi în care volumul de finanţare pe fonduri europene nu va mai fi acelaşi. Ca atare, sunt provocări importante legate de cum va fi articulat bugetul pentru anul 2027, în condiţiile în care deficitul trebuie să scadă spre 5,1% în 2027”, a conchis ministrul Finanţelor.
Pîslaru, despre legea salarizării bugetarilor: Proiectul va fi făcut pe grile şi coeficienţi care vin strict din ierarhizarea funcţiilor în administraţia publică
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat luni seara, în briefingul de presă de la finalul ședinței de Guvern, că adoptarea legii salarizării bugetarilor întârzie pentru că statul trebuie să vadă care este impactul acestei legi, dar și să fie sigur asupra faptului că vor avea spațiu fiscal pentru adoptarea ei. „Legea salarizării, lucrurile sunt foarte clare. (…) Prima parte este de a vedea cât ne permitem. Avem în spate o analiză a Băncii Mondiale care propune nişte scenarii, există un scenariu de lucru, în acest moment, care va putea intra în consultări cu sindicatele, cu familiile ocupaţionale. După ce avem confirmarea de la Ministerul de Finanţe pe ce anvelopă financiară putem sta. Dar altfel, cu voinţă politică şi cu aşezarea în spatele acestei reforme, nu există vreo problemă să nu o putem adopta până în termenul de 31 august”, a afirmat Dragoş Pîslaru luni seară. „Nu vom ieşi în spaţiul public, cum s-au scurs proiecte, fără să avem siguranţa că ne permitem aceste lucruri. Principiile de lucru sunt pregătite, odată ce avem plafonul vom ieşi în spaţiul public cu o propunere. Şi nu vom ieşi înainte de moţiunea de cenzură”, a completat ministrul. Pîslaru: Proiectul nu va avea nimic subiectiv sau arbitrar în el Acesta a subliniat faptul că, prin adoptarea legii, „nu scad veniturile din zona publică”. Totodată, Pîslaru a mai adăugat că proiectul privind legea salarizării bugetarilor va fi făcut pe grile şi coeficienţi „care vin strict din ierarhizarea funcţiilor în administraţia publică”. „Proiectul nu va avea nimic subiectiv sau arbitrar în el, ci va fi un proiect făcut pe grile şi coeficienţi care vin strict din ierarhizarea funcţiilor în administraţia publică. Nu va exista în proiectul pe care îl voi prezenta vreo ingerinţă politică în modul în care se vor face grilele. Dacă grilele demnitarilor trebuie să scadă, pentru că aşa stau coeficienţii, vor scădea. Dacă grilele demnitarilor, în acest moment, nu reflectă ierarhia şi trebuie să crească, vor fi ajustate la nivelul la care trebuie să fie. Nu există, în acest moment, chestiunea că vrem să creştem salariul cuiva într-un fel şi altcuiva în alt fel. Aplicăm niște principii exact ca la carte, în mod complet tehnocratic”, a conchis ministrul interimar al Muncii.
Florin Manole, despre noua grilă de salarizare: O grilă de salarizare unitară înseamnă una, nu două
„În primul rând, eu aș vrea să spun că nu am contestat, ca ministru al Muncii, ideea esențială, aceea de a reduce cheltuielile statului. Cred însă că există moduri în care se poate face și moduri în care mai bine să nu faci, sau poate să fie chiar o idee greșită să o faci”, a afirmat ministrul Muncii, Florin Manole, miercuri, la B1TV. El a explicat că a avut această discuție inclusiv cu premierul și a subliniat că legea salarizării unitare nu poate fi „unitară” dacă prevede două grile pentru aceeași familie ocupațională. „Unitar înseamnă că vine de la numărul unu, de la o singură grilă de salarizare, în cazul acesta, nu două”, a completat ministrul. Referindu-se la dezechilibrele dintre administrațiile locale, Manole a precizat: „Este o repercusiune, o măsură care vine în urmă. Lipsa reformei administrației publice locale, până acum, a dus la situația asta de dezechilibre, de nedreptate, de injustiție”. „Până la urmă, treaba mea de ministru al Muncii este să păzesc acea parte care se referă, să am grijă de acea parte care se referă la Ministerul Muncii, nu la administrația locală”, a mai spus ministrul. Din perspectiva ministerului pe care îl conduce, principala problemă este legată de angajamentele asumate prin Comisia Europeană în cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență. „Din perspectiva asta, în principal, critica noastră și durerea noastră este aceea că nu credem că o astfel de grilă separată este compatibilă cu îndeplinirea jalonului din PNRR, care costă 770 de milioane de euro, pe care trebuie să îl îndeplinim până la începutul acestei ierni, până la sfârșitul primei sesiuni parlamentare. Deci o grilă de salarizare unitară înseamnă una, nu două”, a afirmat Manole. Întrebat dacă există riscul ca Bruxelles-ul să respingă o astfel de abordare, ministrul a răspuns: „Mă tem că da”.