GALERIE FOTO: Cum să prepari cel mai bun sandviș cu ton. Ce trebuie să adaugi, de fapt
Cum să prepari cel mai bun sandviș cu ton. Poți adăuga un ingredient care, de multe ori, este ignorat în cazul acestui preparat ușor și delicios, scrie express.co.uk. Un sandviș cu ton este una din cele mai sănătoase gustări, la prânz, dar un singur ingredient îl poate transforma într-un preparat cu adevărat gourmet. Sandvișurile cu ton se prepară rapid, ușor și îți oferă energia necesară până la următoarea masă a zilei. Chiar dacă rețeta clasică este greu de „învins”, bucătarii spun că un ingredient poate face diferența și este chiar sănătos. Expertul culinar Alyssa Brantley de la site-ul Everyday Maven spune: „O să-ți placă la nebunie cât de simplu poți amesteca totul. Poți alege chiar acum ingredientele, deoarece sunt sigură că ți-e poftă de un asemenea sandviș. Mie mi-e poftă chiar acum”. Ce trebuie să adaugi neapărat la sandvișul cu ton Legumele sunt ingredientele care fac diferența. Morcovi, salată, ceapă, toate transformă sandvișul cu ton și maioneză într-o minune culinară, crocantă și gustoasă. „Prepar rețeta asta de ani de zile și este unul din cele mai populare produse din lista firmei mele de catering, mai ales la școli”, spune Alyssa. Îți trebuie maximum 30 de minute să prepari sandvișurile cu ton pentru opt persoane. De asemenea, poți înlocui pâinea cu frunze de salată sau chiar felii de avocado. Rețeta-minune de sandviș cu ton Ingrediente – Patru conserve de ton – 1/2 cană de morcovi tocați – 1/2 cană de țelină tocată – 1/2 cană de pătrunjel tocat – 1/3 cană de ceapă roșie tocată – Patru ceape verzi medii tocate – Un cățel de usturoi – 10 linguri de maioneză – O linguriță de sare – 1/4 linguriță de piper negru proaspăt măcinat Mod de preparare Deschide conservele de ton și scurge (foarte bine!) apa. Pune tonul într-un bol mare. Folosește mixerul pentru a tăia morcovul, salata, pătrunjelul, ceapa etc. Asigură-te că măsori fiecare ingredient, pentru a te asigura că ai cantitatea dorită, raportat la numărul de persoane care vor servi deliciosul sandviș cu ton. Dacă nu ai mixer, poți tăia ingredientele cu un cuțit sau le poți da printr-un feliator de brânzeturi. Următorul pas este să adaugi ingredientele într-un castron cu ton, alături de puțin usturoi mărunțit. Apoi adaugi maioneza, sarea și piperul. Folosește o furculiță pentru a amesteca totul în bol. Adaugă și alte condimente, dacă dorești neapărat. Sursa foto: Envato (caracter ilustrativ)
GALERIE FOTO: Dieta mediteraneană pentru toată săptămâna. Ce trebuie să mănânci pentru a trăi (cel puțin) 100 de ani
Dieta mediteraneană pentru toată săptămâna. Ce trebuie să mănânci pentru a trăi 100 de ani. Aceste rețete sunt sățioase și ușor de preparat, mai ales când ai o săptămână aglomerată, scrie eatingwell.com. Planul săptămânal de sănătate include alimente din bucătăria mediteraneană. Rețetele nu iau mai mult de 30 de minute din timpul tău. Satifacția este pe măsură: o dietă echilibrată formată din legume, proteine, grăsimi, grâne. Planul tău săptămânal Luni: Salată de năut, varză și castraveți Marți: Salată de varză cu somon, ghimbir și susan Miercuri: Curry thailandez cu pulpe de pui galbene Joi: Sandviș cu castraveți, avocado, roșii și brânză de capră Vineri: Creveți la tigaie cu orez și mazăre Sâmbătă: Salată cu ardei copți, roșii, brânză, usturoi și fasole boabe sau năut, linte Duminică: Caserolă cu pui cu brânză, roșii și broccoli Luni: Salată de năut, varză și castraveți O rețetă cu năut, varză crocantă și castraveți pentru o masă echilibrată și bogată în fibre. Ingrediente ¼ cană ulei de măsline extravirgin 3 linguri de mărar proaspăt tocat, plus mai mult pentru garnitură 1 linguriță de coajă rasă de lămâie 2 linguri de suc proaspăt de lămâie 1 linguriță de muștar Dijon 1 linguriță de miere ½ linguriță de piper măcinat ½ linguriță de sare 2 căni de varză verde tocată mărunt 1 conservă (425 g) de năut fără sare adăugată, clătit 3 castraveți persani medii, tocați 1 cană de roșii cherry tăiate în sferturi ⅓ cană de brânză feta sfărâmată 1 șalotă medie, tocată mărunt Într-un bol mare, amestecați ¼ cană de ulei, 3 linguri de mărar, 1 linguriță de coajă de lămâie, 2 linguri de suc de lămâie, 1 linguriță de muștar, 1 linguriță de miere, ½ linguriță de piper măcinat și ½ linguriță de sare. Adăugați 2 căni de varză, năutul spălat, castraveții tocați, 1 cană de roșii, ⅓ cană de brânză feta și șalota tocată; amestecați până la distribuirea uniformă. Decorați cu mărar suplimentar, dacă doriți. Marți: Salată de varză cu somon, ghimbir și susan Somonul este un pește absolut delicios și sănătos, cu grăsimi acide Omega3. Ingrediente ¼ cană ulei vegetal, împărțit 3 linguri tamari 1 lime, coaja și sucul răzuit 1 lingură sos de ardei iute 1 bucată de ghimbir proaspăt (7,5 cm), curățat și ras 4 fileuri de somon (170 g fiecare) ½ cană oțet de orez sau oțet de mere ¼ cană miere 2 lingurițe ulei de susan prăjit 1 varză mică sau ½ varză mare, mărunțită (aproximativ 1,25 căni) ½ legătură de arpagic tăiat (aproximativ ¼ cană) 3 linguri semințe de susan prăjite ¼ linguriță sare ⅛ linguriță piper măcinat Preîncălziți un grătar sau o tigaie la foc mediu-mare. Într-un vas puțin adânc, amestecați 2 linguri de ulei vegetal, tamari, suc și coaja de lime, sos de ardei iute și ghimbir. Adăugați somonul și marinați-l, întorcându-l ocazional, timp de 15-20 de minute. Într-un bol, amestecați oțetul, mierea, uleiul de susan și restul de 2 linguri de ulei vegetal. Adăugați varza și amestecați pentru a o acoperi uniform. Adăugați chives-ul și semințele de susan; condimentați cu sare și piper. Gătiți somonul la grătar timp de 3 minute pe fiecare parte pentru o preparare mediu-rare, 4 minute pe fiecare parte pentru o preparare completă. Serviți peste salata de varză. Miercuri: Curry thailandez cu pulpe de pui galbene Acest curry ușor prezintă pui bogat în proteine și legume bogate în antioxidanți, fierte la foc mic într-un sos cremos de cocos. Pasta de curry galben aduce o aromă caldă și aromată, în timp ce sosul de pește, lime-ul și coriandru proaspăt adaugă strălucire și profunzime. Servită peste orez pufos și finisată cu arahide crocante, această cină demnă de un restaurant este un exemplu excelent al modului în care principiile dietei mediteraneene pot funcționa cu arome din tot felul de bucătării. Ingrediente 2 căni de apă 1 cană de orez basmati sau jasmine 2 linguri de pastă de curry galben thailandez 2 linguri de ulei de arahide 450 g pulpe de pui dezosate și fără piele, tăiate în bucăți de 2,5 cm 1,25 căni de fasole verde, curățată și tăiată în jumătate (aproximativ 340 g) 1 ceapă galbenă medie, tăiată în bucăți de 2,5 cm 1 ardei gras roșu mediu, tăiat în bucăți de 2,5 cm 1 conservă (425 g) de lapte de cocos neîndulcit 1 lingură de sos de pește ¼ cană de coriandru proaspăt tocat ¼ cană de arahide prăjite uscat, nesărate și tocate 1 lime, tăiată în sferturi Într-o cratiță mare, aduceți apa la fierbere. Adăugați orezul, acoperiți și reduceți focul la mic. Gătiți până când apa este absorbită, aproximativ 20 de minute. Între timp, amestecați pasta de curry și uleiul într-o oală mare. Gătiți la foc mediu-mare, amestecând, până sfârâie, 1-2 minute. Adăugați puiul și gătiți, amestecând ocazional, până începe să se rumenească, 3-5 minute. Adăugați fasolea verde, ceapa, ardeiul gras, laptele de cocos și sosul de pește. Acoperiți și aduceți la fierbere. Reduceți focul la foc mic și gătiți, acoperit, până când puiul este gătit complet și legumele sunt fragede, 8-10 minute. Serviți curry-ul peste orez, acoperit cu coriandru, arahide și felii de lime. Joi: Sandviș cu castraveți, avocado, roșii și brânză de capră Acest sandviș este o cină ușoară, fără gătit, cu arome proaspete. Avocado cremos și brânza de capră acrișoară completează castravetele crocant și roșia suculentă, creând un fel principal satisfăcător, fără carne. 115 g brânză de capră, sfărâmată (aproximativ 1 cană) ½ cană iaurt simplu din lapte integral, strecurat, cum ar fi cel grecesc 2 linguri de mărar proaspăt tocat 1 lingură de ulei de măsline extravirgin 1½ lingurițe de suc de lămâie 1 cățel de usturoi mediu, ras ½ linguriță de piper măcinat ¼ linguriță de sare 8 felii de pâine integrală, prăjită 1 castravete mic, feliat subțire 1 avocado mediu, feliat subțire 1 roșie medie tip friptură de vită, feliată subțire Combinați brânza de capră sfărâmată, ½ cană de iaurt, 2 linguri de mărar, 1 lingură de ulei, 1½ lingurițe de suc de lămâie, usturoiul ras, ½ linguriță de piper și ¼ linguriță
Lista fructelor și legumelor cu cele mai multe pesticide
Factorii care determină cantitatea de reziduuri dintr-un aliment sunt coaja subțire, textura poroasă și metodele agricole. Merele, de exemplu, sunt stropite cu substanțe chimice după recoltare. Piersicile rețin pesticide prin coaja lor delicată și pufoasă. Cartofii le absorb direct din sol, conform realsimple.com. Scopul listei nu este să descurajeze consumul acestor alimente. Fructele și legumele oferă în continuare mult mai multe beneficii decât riscuri. Scopul este conștientizarea. Spanacul Spanacul crud conține mai multe reziduuri de pesticide pe unitate de greutate decât orice alt aliment testat. Varianta congelată este o alternativă accesibilă, cu expunere mai redusă și valoare nutritivă egală. Dacă cumperi spanac convențional, clătește-l bine. Excepție: spanacul pre-spălat nu trebuie spălat din nou, pentru a evita introducerea de bacterii. Kale, varza crețată și frunzele de muștar Peste 50% din probele de kale testate conțineau un pesticid posibil cancerigen. Varza crețată și frunzele de muștar se află în același grup de risc. Îndepărtează frunzele exterioare și spală-le bine. O alternativă eficientă este rotația cu legume din lista „Clean Fifteen”, precum varza albă. Căpșunile Americanul mediu consumă aproximativ opt livre de căpșuni proaspete pe an, crescând astfel expunerea la diverse pesticide. Varianta ecologică congelată este mai ieftină și la fel de nutritivă. Spală fructele de pădure proaspete chiar înainte de utilizare și alternează-le cu fructe cu reziduuri mai mici, precum bananele sau kiwi. Strugurii Coaja subțire și ciorchinii fac strugurii greu de curățat temeinic. Clătește-i bine și alternează-i cu fructe cu reziduuri mai mici. Produsele organice de marcă proprie de la retailerii economici sunt adesea o alegere bună. Nectarinele și piersicile Ambele fructe cu sâmburi rețin pesticide prin coaja delicată. Clătirea temeinică este minimul recomandat. Înmuierea în apă cu bicarbonat de sodiu sau oțet poate fi mai eficientă decât simpla clătire, deși nicio metodă nu elimină 100% din reziduuri. Cireșele Fierberea, opărirea și prăjirea rapidă pot reduce pesticidele, dar reduc și o parte din nutrienți. Dacă le folosești oricum la gătit, transformă-le într-un compot. Dacă le consumi proaspete, clătește-le bine sub jet de apă. Merele Merele sunt stropite cu substanțe chimice după recoltare. Curățarea cojii reduce semnificativ conținutul de pesticide, dar elimină și fibre, vitamine și antioxidanți. În cazul în care consumi mărul cu coajă, înmoaie-l în bicarbonat de sodiu sau oțet și freacă-l ușor. Murele Murele sunt poroase și rețin constant reziduuri multiple de pesticide. O înmuiere rapidă în bicarbonat de sodiu și apă, aproximativ o linguriță la o cană de apă, descompune o parte din reziduurile de la suprafață mai eficient decât apa singură. Perele Reziduurile de pesticide se concentrează pe coaja perelor. Curățarea este cea mai simplă metodă de reducere a expunerii, mai ales când le folosești pentru coacere sau sosuri. Pentru consumul crud, clătirea cu bicarbonat de sodiu sau o perie pentru fructe este mai eficientă decât simpla clătire. Cartofii Cartofii absorb pesticide atât din sol, cât și din tratamentele post-recoltare. Dacă îi prepari fără coajă, înmoaie-i mai întâi în bicarbonat de sodiu, apoi decojește-i. Expunerea la suprafață se reduce semnificativ. Afinele Stratul ceros natural al afinelor poate reține reziduurile de la suprafață. Un raport recent a identificat 17 pesticide PFAS diferite în 40 de tipuri de produse din California, inclusiv fructe de pădure. Afinele sălbatice congelate ecologice sunt o alternativă mai rentabilă față de cele proaspete și permit consumul eșalonat fără risipă.
Dieta copiilor centenarilor. Ce mănâncă familiile cu longevitate ridicată, potrivit unui nou studiu
Cercetarea oferă o perspectivă asupra legăturii dintre alimentație și longevitate, analizând ce consumă membrii familiilor cu speranță de viață ridicată, scrie Euronews. Studiul a inclus 457 de adulți înscriși în cadrul New England Centenarian Study, una dintre cele mai ample cercetări dedicate familiilor cu membri centenari. Majoritatea participanților erau copii ai persoanelor care au depășit vârsta de 100 de ani. Participanții aveau vârste cuprinse între 40 și peste 90 de ani, media fiind în jurul vârstei de 70 de ani la momentul completării chestionarelor alimentare, în anul 2005. Dieta copiilor centenarilor include mai multe fructe și legume Rezultatele arată că dieta copiilor centenarilor are o calitate moderată spre bună, depășind scorurile obținute de alte grupuri similare de vârstnici din Statele Unite. Cercetătorii au evaluat alimentația prin patru indici nutriționali recunoscuți, asociați cu prevenirea bolilor cronice, sănătatea creierului și sustenabilitatea alimentară. Printre cele mai bine punctate categorii alimentare s-au numărat fructele, legumele, verdețurile, fasolea și fructele de mare. De asemenea, participanții au avut scoruri bune în ceea ce privește reducerea consumului de sare, zahăr adăugat și cereale rafinate. Specialiștii consideră că aceste obiceiuri alimentare pot contribui la reducerea riscului de boli cardiovasculare, afecțiuni care apar mai rar în rândul copiilor centenarilor comparativ cu populația generală. Dieta copiilor centenarilor rămâne deficitară la anumite categorii alimentare Chiar dacă dieta copiilor centenarilor este considerată mai sănătoasă decât media, cercetătorii au identificat și lipsuri importante. Participanții nu au atins nivelurile recomandate pentru consumul de cereale integrale, leguminoase, produse pe bază de soia și nuci. Aceste alimente sunt recomandate de organizații internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății, deoarece contribuie la reducerea riscului de boli cronice și susțin sănătatea metabolică. Potrivit autorilor studiului, aceste rezultate sugerează că inclusiv persoanele provenite din familii longevive pot beneficia de îmbunătățiri în alimentație. Dieta copiilor centenarilor nu explică singură longevitatea Cercetătorii atrag atenția că studiul nu demonstrează o relație directă de cauzalitate între alimentație și longevitate. Analiza este una observațională și se bazează pe răspunsuri oferite într-un singur moment în timp. În plus, majoritatea participanților aveau un nivel ridicat de educație și proveneau dintr-un grup demografic relativ omogen, ceea ce limitează aplicabilitatea concluziilor la nivel general. Totuși, nivelul educațional s-a dovedit a fi unul dintre factorii cei mai importanți în ceea ce privește calitatea alimentației. Persoanele cu studii superioare au obținut scoruri mai bune la toate categoriile analizate. Specialiștii susțin că rezultatele evidențiază nevoia unor programe mai eficiente de educație nutrițională pentru persoanele în vârstă. Acestea ar trebui să includă informații despre citirea etichetelor alimentare, gătitul sănătos și alegerea produselor nutritive. În același timp, cercetătorii recomandă autorităților să sprijine accesul la alimente sănătoase, precum cerealele integrale și leguminoasele, prin măsuri care să le facă mai accesibile ca preț și disponibilitate. În Europa, speranța de viață medie a ajuns la 81,7 ani, conform datelor din 2024. Cele mai ridicate valori au fost înregistrate în Italia și Suedia, cu 84,1 ani, urmate de Spania, cu 84 de ani. La polul opus, Bulgaria, România și Letonia se află printre țările cu cea mai redusă speranță de viață din Uniunea Europeană.
Paradox. De ce tocmai fructele și legumele pot crește riscul de cancer pulmonar la nefumători
Concluzia aparține unui studiu al USC Norris Comprehensive Cancer Center, prezentat la reuniunea anuală a Asociației Americane pentru Cercetarea Cancerului. Recomandarea de a consuma cât mai multe fructe, legume și cereale integrale este un pilon al nutriției sănătoase. Un nou studiu american o pune însă sub semnul întrebării, cel puțin pentru un anumit grup de populație, conform news.keckmedicine.org. Cercetătorii de la USC Norris Comprehensive Cancer Center au descoperit că tinerii nefumători sub 50 de ani care mănâncă mai sănătos decât media sunt mai predispuși să dezvolte cancer pulmonar. O descoperire contraintuitivă „Persoanele tinere nefumătoare care consumă mai multe alimente sănătoase sunt mai predispuse să dezvolte cancer pulmonar”, a declarat dr. Jorge Nieva, oncolog și cercetător principal al studiului. Descoperirea a ridicat imediat o întrebare: ce anume din aceste alimente ar putea crește riscul? Răspunsul suspectat de cercetători: pesticidele. Fructele, legumele și cerealele integrale neecologice sunt mai susceptibile să conțină reziduuri de pesticide decât carnea, lactatele sau alimentele procesate. Un argument suplimentar vine din statistici. Lucrătorii agricoli expuși cronic la pesticide au rate mai ridicate de cancer pulmonar. Cine este cel mai afectat Studiul a analizat 187 de pacienți diagnosticați cu cancer pulmonar înainte de 50 de ani. Majoritatea nu fumaseră niciodată. Cercetătorii au folosit Indicele de Alimentație Sănătoasă pentru a compara dieta pacienților cu media națională americană. Tinerii bolnavi au obținut un scor mediu de 65 din 100, față de media națională de 57. Femeile tinere sunt cel mai afectat grup. Ele au atât scoruri alimentare mai ridicate, cât și o incidență mai mare a cancerului pulmonar față de bărbații de aceeași vârstă. O nouă tendință îngrijorătoare Cancerul pulmonar afectează în mod tradițional persoanele în vârstă, fumătorii și bărbații. Vârsta medie de debut este de 71 de ani. Rata de fumat a scăzut constant din anii 1980. Numărul cazurilor de cancer pulmonar a scăzut și el, cu o singură excepție. Nefumătorii sub 50 de ani, în special femeile, înregistrează o creștere a incidenței. Ce urmează Cercetătorii nu au testat direct pesticidele din alimente. Au estimat expunerea pe baza datelor publice despre nivelurile medii de pesticide pe categorii de produse. Următorul pas este măsurarea directă a pesticidelor în sânge și urină. Scopul este identificarea substanțelor care cresc cel mai mult riscul. „Speranța noastră este ca aceste informații să ghideze recomandările de sănătate publică”, a spus dr. Nieva.
România importă fructe și legume de miliarde de euro. Comerciații dau vina și pe cumpărătorii care preferă aspectul în detrimentul calității
România a cumpărat în 2025 fructe și legume de aproape două miliarde de euro. În afara faptului că nu producem suficient, mai există o problemă: mulţi clienţi preferă aspectul în locul gustului, aşa că magazinele se reorientează în cazul furnizorilor. Cartofii din România sunt tot mai puţini pe tarabe. Importăm în jur de 55% din cât consumăm. Roşiile vin din Turcia, cartofii din Franţa, merele din Polonia şi strugurii din Italia sau America de Sud, în funcție de anotimp. Numai în ultimii ani, valoarea importurilor de legume a crescut cu peste 60%, iar la fructe vorbim de o creştere de 30 de procente. În 2025 am importat fructe şi legume de aprox 2 miliarde de euro, publică Observator. Roşiile, cartofii, ceapa, ardeii şi morcovii, în topul importurilor Aşa a evoluat valoarea importurilor de legume şi fructe, din 2021 şi până la final de 2025. La legume, am început cu importuri de 530 de milioane de euro şi le-am dublat. La fructe, de la 766 de milioane de euro, am depăşit un miliard. Cât despre cantitate, pentru legume avem o creştere de peste 15%, în ultimii ani. La fructe, cifra a rămas constantă, adică aproape un milion de tone pe an. „Deficitul în balanţa comercială nu vine neapărat pe cantitatea de produse. Vine din preţul cu care sunt importate aceste produse”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii. La fructe exotice, topul e dominat de banane și citrice. La cele care le producem și noi clasamentul este condus de mere, struguri şi pepeni. „Anul acesta am fost afectaţi de îngheţ destul de mult. Ni s-a spus la supermarket să asigurăm o cantitate necesară, până în luna mai. Producţia noastră nu ne permite să ducem mărul până în mai”, a declarat Andrei Ionică, producător de fructe. „Din Grecia, Franţa, Italia. În perioada asta nu se pot găsi fructe şi legume. Dar în perioada verii susţinem producătorii locali, atât cât putem”, a declarat Tudorel Neagu, proprietar aprozar. În plus, mulţi clienţi cumpără în funcţie de aspect. Aşa că magazinele se adaptează. „O parte din merele de Voineşti sunt afânate în interior. Le preferă pe alea care sunt crunchy la interior. Vinem ceea ce se cere pe piaţă pentru a putea supravieţui”, a declarat Tudorel Neagu. Recomandarea autorului: Paradoxul agriculturii României în 2026: suntem cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, dar 60% din legumele din farfurie vin din import. Care sunt explicațiile, ce arată prognozele internaționale și care sunt vulnerabilitățile
Obiceiul zilnic de 7 minute care poate prelungi viața cu un an. Ce spun experții în sănătate
Un obicei zilnic de 7 minute poate prelungi viața cu un an, conform unui studiu bazat pe date de la UK Biobank, care a urmărit aproape 60.000 de adulți cu vârsta peste 65 de ani pentru o durată de 8,1 ani. Cercetătorii au analizat trei piloni majori ai îmbătrânirii: somnul, activitatea fizică și calitatea dietei, utilizând o abordare inovatoare. Ei au căutat să identifice pragurile precise la care aceste comportamente, atunci când sunt combinate, încep să producă câștiguri măsurabile, nu doar în ceea ce privește speranța de viață, ci și în anii trăiți fără boli cronice, potrivit Le Figaro. Prima constatare frapantă este că beneficiile apar foarte devreme, iar autorii arată că se poate câștiga un an de viață cu schimbări minime. O jumătate de porție de legume pe zi Acest lucru necesită somn cu aproximativ cinci minute mai mult pe noapte, două minute suplimentare de activitate fizică moderată zilnic și adăugarea echivalentului a jumătate de porție de legume pe zi, în dietă. Acest lucru are efect numai dacă aceste trei lucruri sunt combinate. „Chiar și atunci când faci foarte puțin, câștigi ceva. Și cu cât combini mai multe abordări diferite, cu atât beneficiul este mai mare”, rezumă profesorul Eric Boulanger, specialist în biologia îmbătrânirii la Spitalul Universitar și la Universitatea din Lille. Așadar, nu este vorba despre a spune „fă totul perfect sau nimic”, ci despre a-i încuraja pe oameni să facă întotdeauna puțin mai mult. „După cum spune un doctor de la Harvard, dacă nu faci nicio activitate fizică, fă puțin. Și dacă deja faci puțin, fă puțin mai mult”, confirmă Antoine Flahault, profesor la Universitatea Paris Cité. Persoanele active, risc mai mic de mortalitate În combinația dintre somn, dietă și activitate fizică, aceasta din urmă rămâne pilonul central, iar cei mai activi participanți au avut un risc semnificativ mai mic de mortalitate decât cei sedentari. „Când cineva este activ, mănâncă mai bine, doarme mai bine, fumează mai puțin, bea mai puțin și menține legături sociale mai puternice. Un tren de mare viteză al cărui motor este activitatea fizică, urmată de nutriție și apoi somnul”, explică profesorul Boulanger, care rezumă astfel îmbătrânirea sănătoasă. În ceea ce privește somnul, studiul arată că longevitatea optimă se obține cu o durată de somn de aproximativ 7 până la 8 ore pe noapte. „Un somn puțin mai lung crește probabilitatea unui somn profund, care este esențial pentru detoxifierea creierului și reglarea dispoziției”, explică profesorul Boulanger. În timpul acestui somn profund, creierul activează un sistem numit „sistem glimfatic”, care ajută la eliminarea deșeurilor și a toxinelor acumulate în creier pe parcursul zilei. Sursă foto – Caracter ilustrativ: colaj Shutterstock Cercetătorii mai arată că, deși îmbunătățirile modeste pot crește speranța de viață, menținerea unei vieți fără boli cronice (cardiovasculare, metabolice, respiratorii sau neurodegenerative) pentru mai mult timp necesită schimbări mai substanțiale și mai durabile. Pentru a obține patru ani de viață sănătoasă, studiul identifică o „doză minimă” care combină trei factori cheie: dormitul cu 24 de minute în plus, efectuarea a aproximativ 4 minute suplimentare de activitate fizică moderată până la intensă și îmbunătățirea semnificativă a calității dietei. De exemplu, această îmbunătățire nutrițională înseamnă adăugarea de legume și cereale integrale în farfurie în fiecare zi și consumul de pește de două ori pe săptămână. Cele mai favorabile profiluri, asociate cu peste nouă ani câștigați, au combinat o activitate fizică zilnică de aproximativ 45 de minute, o dietă mediteraneană de bună calitate și un somn regulat de aproximativ șapte până la opt ore. „Faimosul «10.000 de pași pe zi» (mai mult de o oră și jumătate de mers pe jos) este benefic, dar nerealist pentru multe persoane de peste 65 de ani. Pe de altă parte, obiectivul de 45 de minute de activitate fizică zilnică, aproximativ șapte ore de somn și o dietă mediteraneană pare atât realizabil, cât și extrem de eficient. Acesta este un mesaj de sănătate publică deosebit de puternic”, precizează rofesorul Flahault. Autorul mai recomandă: Adio, dietă forțată! Suedia rescrie regulile: obezitatea, tratată oficial ca o boală a creierului în 2026 „Zonele albastre”, adevăr sau mit global? Unde trăiesc oamenii mai mult, de fapt
Legumele din solarii, afectate de ger. Fermierii anticipează că prețurile vor exploda
Culturile de legume din solarii sunt afectate de îngheț și de temperaturile scăzute. Anul acesta legumele românești vor fi mai scumpe și vor ajunge cu întârziere pe rafturile din magazine și în piețe. Fermierii care cultivă roșii, salată și alte legume se confruntă cu pierderi semnificative. Roșiile și salata au fost afectate de ger și nu s-au dezvoltat corespunzător. Salata nu are gramajul care trebuie pentru a putea fi vândută astfel că fermierii rămân cu ea în solarii. În comuna Cilieni din județul Olt, Nicu Gheralia, fermier are un solar cu salată pe care a încercat să o vândă. Nu a reușit însă, deoarece cumpărătorul l-a refuzat în momentul în care a tăiat din salată și a văzut că nu se ridică la cerințele pieței. Fermierul spune că va porni tunurile de căldură ca salata să se mai dezvolte, dar având în vedere că se anunță temperaturi scăzute și în perioada următoare nu știe dacă mai poate salva cultura. Spune că va fi nevoit să o toace. Pagubele se ridică la mii de euro Și cei care au plantat roșiile și încălzesc serele cu centrale pe cărbuni sunt într-o situație critică. Din cauza condițiilor meteo nefavorabile, ceață, lipsa luminii din cauza zăpezii de pe solare, plantele nu s-au mai dezvoltat. Mulți fermieri au renunțat să mai cultive așa devreme din cauza costurilor ridicate cu încălzirea serelor și din cauza pierderilor pe care le-au suferit în anii trecuți. Din cauza producției reduse și a costurilor cu încălzirea serelor, legumele vor ajunge mai târziu pe piață și vor fi vândute la prețuri mult mai mari, chiar duble sau triple față de anii precedenți. Nicu Gheralia din comuna Cilieni spune ca din cauza gerului are deja 30 de zile intarziere la recoltare. Sursa foto: Envato AUTORUL RECOMANDĂ: Medic din Târgu Mureș, afacere de succes cu kombucha, o băutură din ceai verde fermentat. A obținut deja și o medalie internațională Salariul uriaș primit de această româncă în Spania, la cules de fistic. Câți euro ia Andreea pe oră Un cuplu din Alba a dat lovitura după 17 ani de muncă în afară. Au dezvoltat o cultură la ghiveci ce le aduce venituri substanțiale
O legumă foarte consumată în România a ajuns să fie importată, pe fondul recoltei slabe din țara noastră. E mai ieftin, dar au gunoaie!
Seceta, preţurile mari şi concurenţa importurilor îi determină pe fermierii români să cultive tot mai puţini cartofi. Anul trecut am avut cea mai slabă recoltă din ultimii 15 ani și nici pentru 2026 nu sunt prea mari speranțe. De altfel, producţia este în declin de ani de zile şi ajunge să acopere acum 50% din necesar. În 2024, fermierii au recoltat sub 1,5 milioane de tone de cartofi de toamnă , ceea ce înseamnă jumătate din cantitatea de acum opt ani. FOTO – Caracter ilustrativ: Shutterstock „Toate sunt scumpe – de la arat, la discuit, la semănat. Nu mai pune nici lumea mult aşa cum punea înainte! Şi supermarketurile au numai putregai, nu sunt buni de nimic ăia de la market! E mai ieftin, dar au gunoaie!”, a precizat un producător. România depinde tot mai mult de importuri „Completarea pieţei interne cu marfă din import este de aşteptat pentru că au fost excedente de producţie în Franţa şi în Germania la cartof. România astăzi nu are decât vreo 20.000 şi ceva de hectare de cartof, dintre care vreo 16.000 sunt cartofi de sămânţă. Noi nu avem o autosuficienţă asigurată ca popor”, a explicat Vlad Gheorghe, preşedintele Asociaţiei Legumelor şi Fructelor. Cauzele sunt multiple, de la schimbări climatice până la creşterea costurilor de producţie, potrivit observatornews.ro. „Lipsă acută de apă în zona în care culturile de cartofi se pretează, pentru că precipitaţiile au fost scăzute, au fost situaţii când oamenii au irigat terenurile. Au rămas cantităţi foarte mari de cartofi în pământ din cauză că pământul a fost foarte tare. Existând o cantitate mică, accesul în marile magazine este din ce în ce mai greu”, a declarat Dragoş Frumosu, preşedinte Sindalimenta. Românii mănâncă mai mulți cartofi, deși producția e în scădere O ofertă mai mică ridică automat preţurile. Dacă acum doi ani găseai cartofi în piaţă şi cu doi lei kilogramul, preţul este dublu acum. „Asta vă pot spune, că nu e bine! Totul! Şi sămânţa şi totul e scump! Nu suntem mulţumiţi de nimic!”, a spus un producător. „Foarte greu! Şi vânzările de sărbători foarte proaste, acum lumea nu este venită din concediu, foarte prost, piaţa e goală şi să faci reducere, n-ai cui să-i dai!”, a adăugat altul. Consumul anual de cartofi la noi în ţară este de aproximativ două milioane de tone de cartofi. Autorul mai recomandă: Fermierii francezi încearcă să oprească acordul Mercosur. Tractoare pe Champs Elysees și lângă Turnul Eiffel, copaci tăiați ca să blocheze drumurile Imagini din Piața Obor, kilometrul zero al comerțului agroalimentar românesc. Oamenii stau cu zecile de minute la cozi, cu geamantane pe care să le umple cu carne și brânzeturi. Totul pe acordurile colindătorilor Cât costă produsele alimentare de bază în România și cât ar costa în lei, în străinătate | Tabel prețuri comparative
Țara noastră are un potențial agricol uriaș, dar românii mănâncă cele mai puține fructe și legume din UE. În schimb, fac coadă la măcelării
Un paradox în ceea ce privește țara noastră este acela că, deși avem un potențial agricol uriaș, mâncăm cele mai puține fructe și legume din toată Uniunea Europeană (UE). Conform Eurostat, în trei sferturi din farfuriile noastre nu prea vezi morcovi sau ardei, iar de vină pentru acest fapt ar fi prețurile, reclama și cumpărătorii. Datele Eurostat arată că aproape 75% dintre români nu mănâncă nici măcar o porție de legume sau de fructe pe zi, în vreme ce media Uniunii Europene este de 33%. Multe legume și fructe vin din alte țări, pentru că ale noastre nu s-au prea făcut. De sărbători, clienții le ocolesc tarabele legumele și fructele, căutând în primul rând carne. Astfel, la măcelării cozile se întind până afară. FOTO – Caracter ilustrativ Consumul de fructe și legume în România: 73,6% – 0 porții pe zi; 24% – între 1 și 4 porții pe zi; 2,4% – 5 porții pe zi, potrivit Eurostat. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ne recomandă să mâncăm zilnic cel puțin 400 de grame de fructe și legume, echivalentul a cinci porții, însă doar 2,4% dintre români ating această țintă, procent care ne plasează la coada clasamentului european. Porții de legume și fructe pe zi: Irlanda – 33%; Țările de Jos – 29%; Danemarca – 23%; Media UE – 12,4%; Slovenia – 5,3%; Bulgaria – 5%; România – 2,4%. „Lipsa consumului de fructe și legume adecvat pe termen scurt duce la probleme digestive, pentru că lipsesc fibrele. Ne scade imunitatea. Probleme asupra sistemului cardiovascular, bineînțeles, în special apariția colesterolului, trigliceridele crescute și așa mai departe”, a precizat nutriționista Larisa Rusu pentru Știrile Pro TV. Mai mult, deși deținem 8% din terenul agricol al Uniunii, recolta noastră de legume reprezintă doar 2% din total. „Aceste condiții climatice, care înseamnă secetă, îngheț târziu, adică primăvara, și călduri intense, mai ales arșița, reduc foarte mult culturile de legume și fructe. Nu avem capacități de depozitare, de procesare”, a declarat Ion Cioroianu, de la Asociația Fermierilor din România. Din acest motiv, suntem dependenți de importuri, care stabilesc și prețurile de pe piață, de multe ori inaccesibile.