Legumele din solarii, afectate de ger. Fermierii anticipează că prețurile vor exploda
Culturile de legume din solarii sunt afectate de îngheț și de temperaturile scăzute. Anul acesta legumele românești vor fi mai scumpe și vor ajunge cu întârziere pe rafturile din magazine și în piețe. Fermierii care cultivă roșii, salată și alte legume se confruntă cu pierderi semnificative. Roșiile și salata au fost afectate de ger și nu s-au dezvoltat corespunzător. Salata nu are gramajul care trebuie pentru a putea fi vândută astfel că fermierii rămân cu ea în solarii. În comuna Cilieni din județul Olt, Nicu Gheralia, fermier are un solar cu salată pe care a încercat să o vândă. Nu a reușit însă, deoarece cumpărătorul l-a refuzat în momentul în care a tăiat din salată și a văzut că nu se ridică la cerințele pieței. Fermierul spune că va porni tunurile de căldură ca salata să se mai dezvolte, dar având în vedere că se anunță temperaturi scăzute și în perioada următoare nu știe dacă mai poate salva cultura. Spune că va fi nevoit să o toace. Pagubele se ridică la mii de euro Și cei care au plantat roșiile și încălzesc serele cu centrale pe cărbuni sunt într-o situație critică. Din cauza condițiilor meteo nefavorabile, ceață, lipsa luminii din cauza zăpezii de pe solare, plantele nu s-au mai dezvoltat. Mulți fermieri au renunțat să mai cultive așa devreme din cauza costurilor ridicate cu încălzirea serelor și din cauza pierderilor pe care le-au suferit în anii trecuți. Din cauza producției reduse și a costurilor cu încălzirea serelor, legumele vor ajunge mai târziu pe piață și vor fi vândute la prețuri mult mai mari, chiar duble sau triple față de anii precedenți. Nicu Gheralia din comuna Cilieni spune ca din cauza gerului are deja 30 de zile intarziere la recoltare. Sursa foto: Envato AUTORUL RECOMANDĂ: Medic din Târgu Mureș, afacere de succes cu kombucha, o băutură din ceai verde fermentat. A obținut deja și o medalie internațională Salariul uriaș primit de această româncă în Spania, la cules de fistic. Câți euro ia Andreea pe oră Un cuplu din Alba a dat lovitura după 17 ani de muncă în afară. Au dezvoltat o cultură la ghiveci ce le aduce venituri substanțiale
O legumă foarte consumată în România a ajuns să fie importată, pe fondul recoltei slabe din țara noastră. E mai ieftin, dar au gunoaie!
Seceta, preţurile mari şi concurenţa importurilor îi determină pe fermierii români să cultive tot mai puţini cartofi. Anul trecut am avut cea mai slabă recoltă din ultimii 15 ani și nici pentru 2026 nu sunt prea mari speranțe. De altfel, producţia este în declin de ani de zile şi ajunge să acopere acum 50% din necesar. În 2024, fermierii au recoltat sub 1,5 milioane de tone de cartofi de toamnă , ceea ce înseamnă jumătate din cantitatea de acum opt ani. FOTO – Caracter ilustrativ: Shutterstock „Toate sunt scumpe – de la arat, la discuit, la semănat. Nu mai pune nici lumea mult aşa cum punea înainte! Şi supermarketurile au numai putregai, nu sunt buni de nimic ăia de la market! E mai ieftin, dar au gunoaie!”, a precizat un producător. România depinde tot mai mult de importuri „Completarea pieţei interne cu marfă din import este de aşteptat pentru că au fost excedente de producţie în Franţa şi în Germania la cartof. România astăzi nu are decât vreo 20.000 şi ceva de hectare de cartof, dintre care vreo 16.000 sunt cartofi de sămânţă. Noi nu avem o autosuficienţă asigurată ca popor”, a explicat Vlad Gheorghe, preşedintele Asociaţiei Legumelor şi Fructelor. Cauzele sunt multiple, de la schimbări climatice până la creşterea costurilor de producţie, potrivit observatornews.ro. „Lipsă acută de apă în zona în care culturile de cartofi se pretează, pentru că precipitaţiile au fost scăzute, au fost situaţii când oamenii au irigat terenurile. Au rămas cantităţi foarte mari de cartofi în pământ din cauză că pământul a fost foarte tare. Existând o cantitate mică, accesul în marile magazine este din ce în ce mai greu”, a declarat Dragoş Frumosu, preşedinte Sindalimenta. Românii mănâncă mai mulți cartofi, deși producția e în scădere O ofertă mai mică ridică automat preţurile. Dacă acum doi ani găseai cartofi în piaţă şi cu doi lei kilogramul, preţul este dublu acum. „Asta vă pot spune, că nu e bine! Totul! Şi sămânţa şi totul e scump! Nu suntem mulţumiţi de nimic!”, a spus un producător. „Foarte greu! Şi vânzările de sărbători foarte proaste, acum lumea nu este venită din concediu, foarte prost, piaţa e goală şi să faci reducere, n-ai cui să-i dai!”, a adăugat altul. Consumul anual de cartofi la noi în ţară este de aproximativ două milioane de tone de cartofi. Autorul mai recomandă: Fermierii francezi încearcă să oprească acordul Mercosur. Tractoare pe Champs Elysees și lângă Turnul Eiffel, copaci tăiați ca să blocheze drumurile Imagini din Piața Obor, kilometrul zero al comerțului agroalimentar românesc. Oamenii stau cu zecile de minute la cozi, cu geamantane pe care să le umple cu carne și brânzeturi. Totul pe acordurile colindătorilor Cât costă produsele alimentare de bază în România și cât ar costa în lei, în străinătate | Tabel prețuri comparative
Țara noastră are un potențial agricol uriaș, dar românii mănâncă cele mai puține fructe și legume din UE. În schimb, fac coadă la măcelării
Un paradox în ceea ce privește țara noastră este acela că, deși avem un potențial agricol uriaș, mâncăm cele mai puține fructe și legume din toată Uniunea Europeană (UE). Conform Eurostat, în trei sferturi din farfuriile noastre nu prea vezi morcovi sau ardei, iar de vină pentru acest fapt ar fi prețurile, reclama și cumpărătorii. Datele Eurostat arată că aproape 75% dintre români nu mănâncă nici măcar o porție de legume sau de fructe pe zi, în vreme ce media Uniunii Europene este de 33%. Multe legume și fructe vin din alte țări, pentru că ale noastre nu s-au prea făcut. De sărbători, clienții le ocolesc tarabele legumele și fructele, căutând în primul rând carne. Astfel, la măcelării cozile se întind până afară. FOTO – Caracter ilustrativ Consumul de fructe și legume în România: 73,6% – 0 porții pe zi; 24% – între 1 și 4 porții pe zi; 2,4% – 5 porții pe zi, potrivit Eurostat. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ne recomandă să mâncăm zilnic cel puțin 400 de grame de fructe și legume, echivalentul a cinci porții, însă doar 2,4% dintre români ating această țintă, procent care ne plasează la coada clasamentului european. Porții de legume și fructe pe zi: Irlanda – 33%; Țările de Jos – 29%; Danemarca – 23%; Media UE – 12,4%; Slovenia – 5,3%; Bulgaria – 5%; România – 2,4%. „Lipsa consumului de fructe și legume adecvat pe termen scurt duce la probleme digestive, pentru că lipsesc fibrele. Ne scade imunitatea. Probleme asupra sistemului cardiovascular, bineînțeles, în special apariția colesterolului, trigliceridele crescute și așa mai departe”, a precizat nutriționista Larisa Rusu pentru Știrile Pro TV. Mai mult, deși deținem 8% din terenul agricol al Uniunii, recolta noastră de legume reprezintă doar 2% din total. „Aceste condiții climatice, care înseamnă secetă, îngheț târziu, adică primăvara, și călduri intense, mai ales arșița, reduc foarte mult culturile de legume și fructe. Nu avem capacități de depozitare, de procesare”, a declarat Ion Cioroianu, de la Asociația Fermierilor din România. Din acest motiv, suntem dependenți de importuri, care stabilesc și prețurile de pe piață, de multe ori inaccesibile.
Bucătarul-șef angajat de Simona Halep în hotelul din Poiana Brașov, mesaj pentru clienți după discuțiile legate de prețuri
După ce mai multe voci au ironizat prețurile piperate cerute de Simona Halep la hotelul ei din Poiana Brașov, campioana tenisului și-a adăugat la Instastory un videoclip în care angajații săi laudă serviciile oferite în cadrul unității de patru stele. De această dată, reprezentanții hotelului Simonei Halep din stațiunea montană au subliniat faptul că mâncarea servită este preparată din ingrediente proaspete. De asemenea, bucătarul-șef angajat de Simona Halep a transmis un scurt mesaj, iar unul dintre managerii hotelului a explicat de unde sunt procurate fructele și legumele. Bucătarul-șef al hotelului Simonei Halep din Poiana Brașov a ținut să le transmită un mesaj clienților La scurt timp după ironiile apărute pe seama prețurilor cerute de Simona Halep, pentru sejurul de Revelion, care variază între 2.860 de euro și 4.060 de euro per cuplu, reprezentanții hotelului din Poiana Brașov au realizat un nou clip de promovare. Cu acest prilej, bucătarul-șef Victor Mănăilă a ținut să le transmită un mesaj clienților hotelului, subliniind că aceștia ar trebui să aprecieze calitatea fructelor și legumelor folosite. „Sunt chef Mănăilă Victor, iar ceea ce aprciez cel mai mult și cred că ar trebui să apreciez și clientul: prospețimea de care dau dovadă legumele. Vă așteptăm cu drag mereu și vă dorim poftă bună!”, a transmis bucătarul-șef al Simonei Halep. „Hotelul Simona Halep din Poiana Brașov este un hotel nou, deschis de către campioana noastră. Cu un restaurant cosy (n.r. – confortabil), cu o capacitat de 80 de locuri, unde avem un meniu specific de Poiana Brașov. Un meniu de munte, un meniu în care îmbinăm și preparate internaționale, Franța, Italia, dar și preparate românești, reinterpretate sau pur tradiționale. Și, bineînțeles, se bazează pe legume și fructe pe car le luăm de la AST, cei care ne livrează acest produse ca să ajungă proaspete la oaspeții noștri în farfurie. Iar șeful nostru bucătar să aibă la îndemână cele mai proaspete fructe și legume”, a precizat și celălalt reprezentant al hotelului care apare în clip. Reprezentanții hotelului Simonei Halep din Poiana Brașov nu au definitivat încă meniul pentru Revelion Cu toate că au rămas mai puțin de trei săptămâni până de Anul Nou, hotelul Simonei Halep din Poiana Brașov nu a finalizat încă meniul pentru cina festivă de Revelion. Sursele ProSport au dezvăluit răspunsul reprezentanților hotelului deținut de Halep: „Suntem în procesul de finalizare a meniului de preparate și a celui de băuturi, ultimele detalii fiind în curs de ajustare. Dorim să subliniem că ambele vor avea un caracter Premium și o calitate superioară”. Pachetul pentru care un cuplu trebuie să plătească între 2.860 de euro și 4.060 de euro include open bar premiun, dar și „4 nopți de cazare în camere moderne, condiții premium, cu mic dejun inclus; brunch special în prima zi a anului 2026; program artistic de excepție cu DJ invitați speciali la SiHA Restaurant & Lounge, atmosferă vibrantă 3 nopți la rând și recital deosebit cu Mrs. Sax”.
Studiu: Microplasticele pătrund în legumele pe care le consumăm zilnic
Studiul revoluționar, publicat în revista Environmental Research și citat în The Independent, a demonstrat că nanoplasticele cu diametrul de doar o milionime de centimetru pot pătrunde prin rădăcinile plantelor și se pot răspândi în părțile comestibile ale culturilor în timpul procesului de creștere. În cadrul cercetării, experții au cultivat ridichii într-un laborator, cu rădăcinile scufundate într-o soluție care conținea particule de plastic. După cinci zile, rezultatele au fost îngrijorătoare: aproape 5% din particulele aflate inițial în soluție au fost reținute de sistemul radicular, ceea ce înseamnă că milioane de nanoplastice au pătruns în cultură. Dintre aceste particule, aproximativ un sfert au ajuns în rădăcinile comestibile, în timp ce 10% s-au acumulat în frunze. Lectorul de fiziologie Dr. Nathaniel Clark a explicat: „Plantele au un strat în rădăcini numit bandă Caspariană, care ar trebui să acționeze ca un filtru împotriva particulelor, multe dintre ele putând fi dăunătoare”. Însă particulele de nanoplastice sunt atât de mici încât reușesc să treacă de această barieră și pot fi transmise oamenilor atunci când legumele sunt consumate. Expertul a avertizat că „nu există niciun motiv să credem că acest lucru este specific doar acestei legume”, existând posibilitatea clară ca nanoplastice să fie absorbite în diferite tipuri de produse cultivate în întreaga lume. Care sunt principalele surse de poluare cu microplastice Cercetări anterioare au demonstrat prezența nanoparticulelor și în moluște și pești, sugerând că aceste particule se pot deplasa și acumula de-a lungul lanțului trofic. Oamenii de știință de la universitățile Sussex și Exeter au găsit microplastice în melci, gândaci, limacși și râme. Principalele surse de poluare cu microplastice includ uzura anvelopelor, ciclul de spălare a rufelor, vopseaua exfoliată și degradarea obiectelor din plastic din mediu. Cercetătorii bănuiesc că fibrele de plastic provin și din nămolul uman uscat, folosit ca îngrășământ de fermieri. Profesorul Richard Thompson, directorul Institutului Marin, a declarat că „acest studiu oferă dovezi clare că particulele din mediu se pot acumula nu numai în fructele de mare, ci și în legume”, transformând poluarea cu plastic într-o problemă care a contaminat întregul lanț trofic și a devenit aproape imposibil de evitat.
Fructele și legumele au ajuns adevărate produse de lux pentru unii români. Sunt considerate deja delicatese, din cauza prețurilor ridicate
Mersul la piață a devenit pentru mulți români o experiență asemănătoare cu o vizită într-un magazin de lux, însă în loc de vitrine strălucitoare, tarabele sunt pline cu fructe și legume cu prețuri tot mai piperate. Clienții pleacă adesea cu sacoșele goale, iar producătorii dau vina pe secetă și scumpirile generalizate care au dus la creșterea galopantă a costurilor. Prețuri sunt duble față de anul trecut. Fructele și legumele s-au scumpit considerabil în ultimele luni. Roșiile, de exemplu, se vând acum între 7 și 20 de lei pe kilogram, față de maximum 10 lei cât era kilogramul vara trecută, informează Știrile Kanal D. Castraveții au ajuns la 10 lei pe kilogram, cu 4 lei mai mult decât în 2024, iar ceapa costă 6 lei pe kilogram. Hreanul a atins un preț de 50 de lei pe kilogram. Fructele sunt și mai scumpe: prunele se vând cu 10 lei pe kilogram, dublu față de anul trecut, iar caisele, nectarinele și piersicile au prețuri de aproximativ 20 de lei pe kilogram. Pepenele verde a înregistrat și el o dublare a prețului față de vara trecută. Astfel că pentru mulți, în special pentru pensionari, aceste prețuri ridicate fac dificilă cumpărarea fructelor și legumelor. Unii cumpărători recunosc că pot cumpăra doar ocazional câte un kilogram pentru a-și satisface pofta, în timp ce alții sunt nevoiți să renunțe la cantitățile mai mari pe care le cumpărau anterior Producătorii agricoli explică aceste scumpiri prin condițiile meteorologice nefavorabile, în special seceta prelungită și temperaturile ridicate din ultimele luni, care au afectat recoltele. Lipsa precipitațiilor în ultimele două luni a dus la creșterea costurilor de producție cu aproximativ 7%. Așadar, din cauza prețurilor ridicate din piețe, tot mai mulți consumatori se orientează către supermarketuri, unde fructele și legumele sunt adesea la jumătate de preț. De exemplu, kilogramul de prune costă doar 4 lei, pepenele verde 1,5 lei, iar ceapa 2,5 lei. Roșiile, usturoiul și ardeiul capia sunt, de asemenea, mai accesibile în supermarketuri decât la piață. Din cauza scumpirilor, datele recente arată că românii se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de fructe și legume, o situație care ar putea fi agravată de prețurile tot mai mari și de accesibilitatea redusă la aceste produse. Creșterea prețurilor la fructe și legume și impactul asupra consumatorilor reprezintă o problemă serioasă pentru sănătatea publică și pentru economia locală, iar autoritățile și producătorii trebuie să găsească soluții pentru a sprijini atât producția, cât și accesul populației la alimente proaspete și sănătoase. FOTO – Captură video: Știrile Kanal D
Ministerul Finanțelor pregătește o nouă schimbare pentru a reduce EVAZIUNEA: Taxarea inversă a TVA la legume și fructe
Executivul vrea să introducă taxarea inversă pentru vânzarea de fructe și legume începând cu 2026. Mecanismul este negociat cu Comisia Europeană și ar putea fi extins și în alte domenii cu risc ridicat de evaziune fiscală, a precizat pentru Profit.ro ministrul de resort, Alexandru Nazare. România poate primi derogarea CE pentru a utiliza de anul următor și la legume – fructe acest mecanism, pe care îl aplică deja în câteva domenii cu risc mare de evaziune la TVA. Mai mult, România are cea mai mare rată de neîncasare la TVA din UE. De asemenea, se pregătește taxarea inversă și în alte domenii, a precizat Nazare. Taxarea inversă este procedura aplicată de beneficiarul unei livrări de bunuri/prestări de servicii care, conform legii, devine persoană obligată la plata TVA pentru achizitia de bunuri/servicii efectuată, prin excepție de la regula generală conform căreia persoana obligată la plata TVA este furnizorul bunurilor/prestatorul serviciilor. Taxarea inversă este considerată de unii specialiști în fiscalitate ca o modalitate eficientă de a combate evaziunea la TVA. În timp ce taxarea inversă aplicată doar în domeniile cu risc fiscal ridicat, cum sunt cele la care România aplică deja și cel pregătit acum de Finanțe, are mai mulți susținători, taxarea inversă generalizată este considerată eficientă de unii consultanți, dar contestată de mulți alții. Având în vedere că din 2030 intră în vigoare noile reguli referitoare la TVA în UE iar obținerea unei derogări pentru taxare inversă generalizată poate dura ani, aceasta nu pare să mai fie o opțiune, în timp ce varianta sectorială ar putea aduce beneficii în anii următori. „Avem în pregătire câteva domenii, de exemplu legume – fructe, pentru taxare inversă. La legume – fructe am trimis Comisiei și avem discuții în septembrie. Ceea ce pregătim acum, am putea avea aprobat anul următor. În ce privește taxarea inversă generalizată, a fost pierdută fereastra de oportunitate”, a declarat Nazare. România, lider în UE în ce privește pierderile la colectarea TVA Pentru 2022, Comisia Europeană estimează, în cel mai recent raport, un decalaj de 30,6% între TVA care poate fi potențial încasată (dacă s-ar încasa toată TVA posibilă) și TVA încasată efectiv, adică 41,8 miliarde lei, în scădere de la 34,8% în 2021. Conform datelor preliminare pentru 2023, creșterea neîncasării la TVA a ajuns la 33,7%, o înrăutățire față de 2022, dar totuși sub nivelul din 2021. Procentajul de neîncasare de 33,7% ar fi echivalent cu 54 miliarde lei. Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX RECOMANDAREA AUTORULUI: ȘEDINȚĂ la PSD / Social-democrații îi încurcă socotelile lui Bolojan? / Ce se întâmplă cu angajarea răspunderii pe pachetul 2 Grindeanu vrea să revină la masa discuțiilor, în coaliție / Ce clarificări cere PSD de la miniștrii lui Bolojan
Ce LEGUME pot fi plantate în septembrie. Sfaturi practice pentru a avea o grădină roditoare
Sfârșitul verii aduce cu el și pregătirile pentru un nou sezon de grădinărit. Pe măsură ce zilele devin mai scurte, iar temperaturile încep să scadă, luna septembrie este perioada perfectă pentru a planta în pământ câteva legume care se dezvoltă bine în condiții mai răcoroase. Iată câteva sfaturi practice pentru a avea o grădină roditoare. Usturoiul verde și ceapa verde Cei care stau la curte și au o grădină știu că în perioada asta pot profita din plin de vremea potrivită, care le permite să cultive și să îngrijească noile răsaduri. Printre primele alegeri pentru începutul toamnei se numără ceapa verde și usturoiul verde. De obicei, aceste legume se pun în rânduri apropiate, la circa cinci centimetri distanță, în șanțuri nu foarte late, dar suficient de adânci încât să le protejeze de frig. Dacă sunt îngrijite corespunzîtor, ceapa și usturoiul rezistă ușor temperaturilor scăzute de peste iarnă. Tot în septembrie este momentul perfect pentru a planta ridichi, dar țineți cont că acestea au nevoie de un sol afânat, bine aerat și cu un conținut mai scăzut de azot, însă suficient de bogat în potasiu. Ridichile au un mare avantaj: se dezvoltă repede, iar în doar patru săptămâni de când au fost plantate deja pot fi recoltate. Și prazul poate fi plantat în această perioadă, de preferat în soluri mai reci. Totuși, grădinarii cu experiență recomandă să nu fie cultivat pe terenurile unde au fost cartofi sau varză, pentru a evita epuizarea solului. Prazul este o legumă care se dezvoltă frumos în lunile de toamnă. Dacă vă doriți o recoltă de frunze fragede, salata este ideală pentru începutul de toamnă. Aceasta are nevoie de fertilizanți pe bază de fosfor și potasiu pentru a se dezvolta uniform și sănătos. Alte opțiuni de luat în calcul Tot în luna septembrie se poate planta și hreanul, o cultură rezistentă și practică. De asemenea, sparanghelul este de avut în seamă. În concluzie, luna septembrie nu înseamnă finalul grădinăritului, ci doar începutul unei noi etape a lucrului în curte. Cu puțină atenție și o bună organizare, legumele plantate în această perioadă vor aduce o recoltă gustoasă și sănătoasă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Care sunt fructele și legumele de toamnă, considerate adevărate „medicamente”. Specialiștii le recomandă pentru întărirea imunității Cât va costa zacusca, la toamnă. Ar putea deveni un produs de lux, după ce multe legume s-au scumpit deja
Cu cât s-au scumpit, de fapt, legumele și fructele în 2025, față de 2024. Realitatea din Piața Obor
Rata anuală a inflației în luna iunie 2025 a fost de 5,7%, comparativ cu aceeași lună a anului 2024. Fructele au înregistrat o creștere de peste 33% față de anul precedent. În același timp, unele legume, precum cartofii sau castraveții au înregistrat creșteri de peste 10%. Prețurile diferă, de multe ori, de la o piață la alta, de la un oraș la altul. Totodată, analiza comparativă a prețurilor relevă atât tendințe de scumpire, cât și corecții de preț în anumite sectoare. Prețul final al legumelor și fructelor diferă ușor în funcție de locația de achiziție. În 2025, mai multe tipuri de legume au înregistrat creșteri față de aceeași perioadă a anului trecut. Reporterii Gândul au fost în Piața Obor pentru a compara prețurile de anul acesta cu cele de anul trecut. Spre exemplu, găsim acum roșii pe care le putem cumpăra cu prețuri cuprinse între 8 și 12 lei, în funcție de soi sau dimensiune, față de 8 – 10 lei, în urmă cu un an. Pentru un kilogram de castraveți plătim mai mult în 2025, prețul fiind cuprins între 7 și 9 lei. La preț dublu față de aceeași perioadă a anului trecut găsim usturoiul. Prețurile legumelor în piață Fructele, mai scumpe în 2025 Fructele au înregistrat o creștere de peste 33% față de anul precedent. Astfel că, în Obor, pentru un kilogram de prune plătim aproape dublu față de aceeași perioadă a anului 2024. În piață, găsim cireșe la 30 de lei kilogramul, căpșuni la 20 de lei kilogramul, prețurile fiind în ușoară creștere. Pe de altă parte, prețul fructelor de pădure precum zmeura și afinele s-a dublat. Un kilogram de zmeură se vinde acum cu 50 de lei față de 30 de lei, anul trecut. Afinele costă tot 50 de lei, iar anul trecut prețurile porneau de la 22 de lei. Prețurile fructelor în piață Rata inflației de la începutul anului (iunie 2025 față de decembrie 2024) a fost de 3,1%. Totodată, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,45% în iunie 2025 față de mai 2025. RECOMANDAREA AUTORULUI: Val de scumpiri de la 1 august 2025. Cât va ajunge să coste factura de energie. Cu cât se vor majora prețurile alimentelor Banalul măr românesc a ajuns să coste mai mult în magazine decât fructele exotice. Cu cât se vinde kilogramul de căpșuni sau zmeură Cât va ajunge să coste un apartament de la 1 august 2025, după noile taxe, potrivit lui Dumitru Dragomir: „Ilie Bolojan este om de sacrificiu”
Ce producție la hectar au obținut deținuții de la Mioveni. Surplusul de legume, vândut la preț de producător
Deținuții de la Mioveni își cultivă singuri legumele și grâul pentru pâine, pe terenul GAZ-ului( Gospodăria Agro-Zootehnică) de la Micești, Argeș. Astăzi, au și recoltat grâul. Luni, persoanele aflate în detenție în Penitenciarul Mioveni au treierat grâul și au obținut o recoltă destul de bună, spune, pentru Gândul directorul Penitenciarului Mioveni, Patric Ghebaru. „Am avut cultivat grâu pe 17,5 hectare, iar primele estimări sunt extrem de optimiste. Anticipăm un excedent de aproximativ 2 tone pe hectar, față de planul inițial de producție. Cu alte cuvinte, 7 tone de grâu pe hectar, înmulțit cu 17,5 hectare, înseamnă o producție de 125,5 tone de grâu. În funcție de cum apreciază fiecare, poate părea mult sau puțin. Însă, noi știm că pentru unitatea noastră e mult și alegem ca diferența ce depășește consumul unității să o transformăm în venit la bugetul de stat.” Dar munca în agricultură nu se termină aici, pentru deținuții și angajații de la Mioveni. Au câteva solarii pline cu roșii, dar și ardei, vinete, dovlecei etc. „Avem înființată o cultură de tomate pe 400 de metri pătrați, cu o obligație asumată în plan de 1.250 de kilograme. Dar, la cum arată producția actuală, anul acesta vom depăși planul asumat și, cu puțin noroc, poate reușim să punem și în vânzare către populație. După cum vă amintiți, anul trecut am reușit să vindem dovlecelul la doar 50 de bani kilogramul și am reușit să transformăm o tonă în venit la bugetul de stat, după asigurarea stocului necesar consumului nostru. Dacă totul va merge bine și nu se va compromite nicio cultură, estimăm să producem: tomata la 4,28 lei, castraveții la 1,23 lei, ardeiul kapia la 5,63 lei, vinetele la 4,62 lei, dovlecelul la 0,69 leițkg (ceva mai scump decât anul trecut), varza la 0,86 lei și cartofii la 2,23 lei.” Directorul unității de detenție a mai spus, pentru Gândul, că oricine poate cumpăra legume de la penitenciar, în baza unei cereri trimise pe adresa de mail, care să aibă o copie de buletin și să specifice ce cantitate de legume dorește. Produsele au prețul de producție, fără niciun fel de adaos comercial. „Aflată printre puținele gospodării agrozootehnice funcționale, ne propunem ca, după recepționarea construcției din vecinătate, să dăm și mai multă viață pământului, întrucât ne dorim să fim un exemplu că se poate”, a mai spus Patric Ghebaru. RECOMANDAREA AUTORULUI: Mesajul ferm al ministrului Mediului în scandalul de la Lungulețu: Agricultorii să intre în legalitate, să plătescă Florin Barbu RESPINGE proiectul de buget al UE /„Nu sunt de acord să amestecăm mâncarea din România cu jaloane și ținte”