Șefa Curții Supreme, Lia Savonea, îl pune la zid pe Ilie Bolojan: două teme în care a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției
Șefa ÎCCJ a acuzat Executivul Bolojan că a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției, pe două mari teme. Prima temă de atac a fost pensiile magistraților: „Toată lumea este de acord că a fost un an cu o presiune fără precedent asupra justiției. Ați vorbit de critică, ați vorbit de interes pentru justiție manifestat de anumite zone. Sunt absolut normale – chiar ne ajută să ne îmbunătățim activitatea, să facem acele reglaje necesare. Ceea ce însă este deosebit de toxic este manipularea. Și acest proiect de hotărâre descrie în detaliu, aproape e o radiografie a cum se face manipularea de o manieră profesionistă. Este toxică manipularea, pentru că ea creează percepții false și control asupra acestora. Sunt generate câteva teme, cum a fost tema pensiilor și că n-ar fi tocmai în regulă legea privind pensiile magistraților. S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii. Da, era adevărat că aveam niște condiții generate de protecția independenței, condiții mai bune de pensionare atât în ceea ce privește remunerarea, cât și perioada de timp la care puteam s-o facem. Ceea ce însă era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru (n.r. Ilie Bolojan), la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că se face de către toți judecătorii (n.r. ieșirea pensie) la 49-50 de ani, că are statistici care nu a contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată”, spune Lia Savonea. Președintele Curții Supreme susține că și folosirea prescripției ca temă de atac împotriva Justiției a fost o manipulare, pentru că adevărații vinovați sunt parlamentarii și procurorii care țin dosarele cu anii în fișete: „Apoi, la loc cu această tematică (repet: îndelung prezentată și la ore largi de audiență), a mai fost o problemă: aceea a cauzelor penale. Și aceasta a fost o modalitate de manipulare dusă la extrem: focalizarea disproporționată pe materia penală. Cu toții știm că în instanțe activitatea în din materie penală este undeva sub 20%; și mai exact, în jur de 13%. Să nu vorbești despre 3 milioane de dosare și despre activitatea pe care colegii din toată țara au dus-o cu greu și a trebuit să facă față în condiții grele de muncă, fără personal de suport, fără logistică, fără ceea ce în Europa civilizată nici nu se poate discuta, că nu ar fi posibil, a vorbi doar despre această nișă de penal și din penal doar despre prescripție a fost tot o formă de manipulare și de a crea o imagine falsă, de a generaliza cumva, de a amplifica niște idei simple. Atunci când discutăm despre materia penală, vrând-nevrând vorbim despre corupție, despre cauze cu violență, cu accidente grave și firește că ele generează emoție publică. Or, focusând pe un caz care, să spunem, s-a finalizat cu achitare, nu s-a finalizat cu condamnare, și amplificându-l, dacă se vorbește continuu și se reduce doar la această idee – că s-a trimis în judecată și nu s-a obținut o condamnare – populația a înțeles că, de fapt, justiția nu funcționează. Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil. Și materia penală, cum e ea – nimic nu este perfect – , a beneficiat de o focalizare excesivă pe anumite cauze. În general, s-a folosit prescripția. E adevărat și aici: nu toate persoanele trimise în judecată au ajuns să fie judecate pe fond. Câteva dintre ele s-au bucurat de prescripția răspunderii penale. Cine este responsabil de prescripție? Judecătorii? Nu. O spune și acest material foarte limpede și o știm cu toții. O știu și politicienii, cei care au folosit politic ca o armă această chestiune împotriva instanțelor. Vina aparține Legislativului și mai vedem că vina aparține și organelor de urmărire penală, care, într-o proporție covârșitoare, au trimis dosarele pe care le-au trimis la limita răspunderii penale”. Lia Savonea consideră că politicul încearcă să captureze Justiția, după ce judecătorii s-au eliberat după epoca monitorizărilor SRI-DNA: „Atunci stigmatizăm judecătorul din materie penală pentru că el se chinuiește să facă față unor valori europene și standarde europene, să asigure protecția cea mai înaltă cetățenilor români atunci când suntem într-un aparent conflict de valori între cele trei curți: Curtea Constituțională, Curtea de Justiție și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Pentru asta a trebuit să fie stigmatizați colegi de la instanța supremă, de la curți de apel, de peste tot, unde n-au făcut decât să-și arate devotamentul pentru valorile europene și pentru statul de drept. Acesta este statul de drept. Ar fi foarte multe lucruri de spus, dar nu doresc să mai rețin, pentru că dumneavoastră ați acoperit, în linii mari, aproape toate chestiunile. Dar ar fi multe și ar merita să fie dezvoltate. Sigur: eu cred că am putea să revenim și cu o altă dezvoltare, apropo de capturarea justiției, și să discutăm când a fost în mod real capturată justiția în România, pentru că putem vorbi onest și despre această temă: dacă a fost și când a fost ea, nu acum, când a încercat să se elibereze din anumite constrângeri. Și poate tocmai asta deranjează: această independență pe care judecătorii și-au luat-o, să se ghideze după valorile europene, după valorile reale ale statului de drept, se pare că nu a fost tocmai pe placul puterii politice – a Guvernului, a Parlamentului – în România. (…) Scopul acestei manipulări de un an de zile, acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor„.
Voineag și Savonea își păstrează funcțiile? Explicația lui Radu Marinescu, ministrul Justiției
Scandalul provocat de documentarul Recorder a redeschis discuția despre responsabilitatea instituțiilor din justiție și despre posibile schimbări la vârful marilor parchete. În contextul presiunilor publice și al solicitărilor politice, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a spus duminică, în emisiunea Insider politic, Prima TV, că în acest moment nu există temei pentru declanșarea procedurilor de revocare din funcție, nici pentru procurorul șef al DNA, Marius Voineag, nici pentru președinta Înaltei Curți, Lia Savonea. Marinescu a explicat că orice demers instituțional trebuie să respecte strict cadrul legal și să fie fundamentat pe probe clare și verificabile. El a subliniat că Ministerul Justiției nu poate acționa pe baza unui material jurnalistic sau pe fondul protestelor, oricât de puternice ar fi acestea. Nu există probe „Trebuie să existe probe, trebuie să existe elemente concrete care să fundamenteze o analiză care să conducă la propunerea uneia sau alteia dintre soluții”. Declarația a fost urmată de precizarea că „adevărul și orice reacție consecutivă trebuie să fie stabilite pe bază de probe și elemente concrete”. Ministrul a insistat că investigațiile de presă au rolul lor într-o societate democratică, dar ele nu pot substitui instituțiile abilitate. „Documentarul Recorder nu este nici primul, nici ultimul material de presă care semnalează faptul că există probleme în justiție”. Potrivit acestuia, verificările trebuie făcute de Inspecția Judiciară și de parchetele competente. Întrebat dacă, în condițiile zguduirii opiniei publice, ia în calcul schimbări la vârful DNA sau ÎCCJ, Marinescu a precizat: „Oricând, în momentul de față, nicio investigație făcută de inspecția judiciară, de parchete sau de o altă entitate nu a revelat acele elemente care să justifice un demers pentru o revocare”. Ministrul a recunoscut că unele dintre dezvăluirile Recorder i-au ridicat semne de întrebare, dar a punctat că soluția nu este reacția emoțională sau politică, ci verificarea fiecărei acuzații. „Misiunea este să fie verificate imediat și acestea să fie confirmate sau să fie infirmate”. Rolul presei și responsabilitatea instituțiilor El a făcut diferența între rolul presei și responsabilitatea instituțiilor judiciare: „Salut investigațiile de presă care ridică semne de întrebare, însă fac diferența între investigația de presă și stabilirea unui adevăr, a unei certitudini pe baza de probe”. Marinescu a mai spus că în timpul celor 30 de ani în care a fost avocat a văzut transformări puternice ale sistemului, iar justiția română are atât progrese recunoscute european, cât și zone vulnerabile ce necesită intervenție. Mesajul final al ministrului a fost că acțiunea legală și instituțională nu poate fi declanșată fără fapte solide: „În momentul în care ar exista niște elemente concrete și niște probe care să justifice revocarea unui procuror, ar trebui acționat imediat. Dar instituțional, corect, obiectiv”. Până la finalizarea verificărilor declanșate după documentarul Recorder, Marius Voineag și Lia Savonea rămân în funcții, iar Ministerul Justiției promite că nu va transforma subiectul într-o miză politică.
Cum a comentat Radu Marinescu momentul M-a sunat Lia. Ministrul Justiției, despre meme-uri și comunicarea din sistem
Invitat duminică în emisiunea Insider politic de pe Prima TV, ministrul Justiției Radu Marinescu a fost întrebat cum vede felul în care acel moment s-a rostogolit ulterior în spațiul public. Oficialul a nuanțat că seriozitatea instituțională și percepția publică pot funcționa în paralel. „Cum s-a rostogolit, apoi, în sfera de comunicare publică, uneori chiar anecdotic, pot să înțeleg”. Marinescu a insistat că dialogul real din sistem este mult mai puțin spectaculos. „Noi tratăm foarte serios comunicarea instituțională și toate discuțiile pe care le avem cu CSM, cu reprezentanții magistraturii, cu reprezentanții guvernamentali, președinții, sunt strict instituționale într-un registru serios și constructiv”, a declarat acesta. Jurnalistul l-a întrebat dacă a gustat totuși valul de meme-uri apărute după momentul „M-a sunat Lia”. Ministrul a admis că niciun oficial nu ar trebui să fie incapabil să zâmbească. „Trebuie să avem capacitatea să și zâmbim”. Marinescu a subliniat însă că discuția despre glume nu trebuie să înlocuiască dezbaterea despre problemele sistemului judiciar. „Important, repet, în tot acest efort comun, eu văd un efort comun aici, și al mass-media, și al magistraților, și al zonei politice, de a asigura o calitate superioară a actului de justiție”, a adăugat ministrul. El a precizat că atenția publică – fie serioasă, fie ironică – are și efecte utile, precizând că toată această chestiune publică ajută la a înțelege unde sunt probleme și mai departe la a le corecta. Ministrul a conchis că momentele virale sunt inevitabile într-un context tensionat. „Faptul că apar și astfel de situații mai amuzante, în fine… Ține de comunicarea publică”, a conchis Marinescu. Declarațiile vin în plin scandal provocat de dezvăluirile Recorder, care au reaprins tema influențelor asupra magistraților, declanșând reacții în sistem și proteste în stradă în luna decembrie a anului tercut.
Strategia Recorder:jocul generalităților. Interviuri cerute despre justiție, nu despre acuzații
O serie de documente publicate pe Facebook de fostul judecător, Cristian Danileț, un susținător al taberei USR/ Rezist din Justiție și luate din documentarul Recorder, indică faptul că jurnaliștii au solicitat punct de vedere de la ÎCCJ și de Curtea de Apel înainte de publicarea filmului controversat „Justiție capturată”, dar judecătorul nu menționează și modul cum a fost cerut punctul de vedere șefilor de instituții. Postare Cristian Danileț/ fost judecător Postare Cristian Danileț/ fost judecător Filmul controversat „Justiție capturată” a fost difuzat pe 9 decembrie 2025, de platforma Recorder, iar punctul de vedere al celor acuzați în material până pe 28 noiembrie 2025. Așa cum arată și fostul judecător Cristian Danileț, judecătoarele Liana Arsenie, Sabina Adominței și Adriana Pencea de la Curtea de Apel București – mulțumesc și asigură Recorder „de întreaga considerație pentru interesul manifestat față de activitatea instituției”, dar le transmit jurnaliștilor că nu pot da curs cererii având în vedere volumul de activitate al instanței, „pe viitor asigurându-vă” de toată disponibilitatea”. „Agenda încărcată a președintelui instanței” este invocată și de șefa ÎCCJ, Lia Savonea, atunci când nu dă curs invitației Recorder „de realizare a interviului”, așa cum arată și Danileț. Ce nu spun însă cei din tabăra USR/ Rezist este că judecătorilor Curții de Apel sau ÎCCJ nu li s-a transmis că jurnaliștii realizează un documentar „Justiție capturată”. Nu li s-a transmis nici că în material se fac acuzații la adresa lor, 80% din film fiind despre acuzații punctuale, specifice, care vizează persoane din Curtea de Apel București și ÎCCJ. Invitația făcută de Recorder a fost una generală, formulată în termen vagi: „Având în vedere că în acest moment documentăm un material despre problemele sistemului judiciar și că, în ultimul deceniu ați ocupat funcții importante în acest domeniu, vă rugăm să ne acordați un interviu video pentru a ne răspunde la câteva întrebări punctuale”. Aceasta ar fi fost modalitatea prin care Recorder a făcut pe 17 noiembrie 2025 invitația către ÎCCJ. Recorder a cerut interviuri cu caracter general privind „problemele din sistemul judiciar”, fără să ceară puncte de vedere specifice pe aspectele pentru care a acuzat persoane din cele mai importante instanțe din România. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Probleme în tabăra #Rezist din Justiție. 3 “eroi” din vitrina Recorder s-au încăierat. „Eroina” Raluca Moroșanu s-a plâns că „eroina” Panioglu a făcut-o „analfabetă”. Între ele, un judecător bătut: “asta înseamnă că trebuie să-mi dai cu dosarul in cap?!” Gândul publică documentele Laura Codruța Kovesi intervine în scandalul momentului și invită la #rezistență: ”Am fost șocată de dezvăluirile din documentar/Procurorii și judecătorii pot conta pe mine” Ani buni și le-au ținut pitite prin fișete. Gândul publică sumele și culisele industriei pensiilor „nesimțite” din justiție, a grupării USR / Rezist Judecătoarea Raluca Moroșanu, „eroina” Recorder, este cea care a oprit percheziția informatică a DNA în dosarul Coldea 2. Procurorii DNA nu au putut extrage probe din conversațiile clandestine dintre un controversat afacerist chinez și fostul prim adjunct SRI, deși aveau telefoanele. Gândul publică documentul
Nicușor Dan, discuții cu românii la Londra: Se vor întâmpla niște lucruri în Justiție, dar o să dureze
Nicușor Dan a spus că în perioada următoare vor fi ascultați cei care reclamă abuzuri în Justiție. „Dăm microfon tuturor celor care reclamă abuzuri. După care vom da microfon celor care se vor apăra. Și o să avem o dezbatere, să-l modificăm. Dar nu vreau să facem asta în o săptămână, zece zile. În două luni, așa, ca să fie ceva stabil”, le-a spus românilor în fața Ambasadei Nicușor Dan. De ce nu a avut doamna Savonea contracandidat Șeful statului a fost întrebat ce părere are de numirea Liei Savonea cu trei luni înainte de concursul stabilit. „Există speculații cum că acest concurs a fost organizat înainte de alegerile dumneavoastră pentru ca dumneavoastră să nu aveți un cuvânt de spus în privința asta”, i-a spus președintelui un român în fața Ambasadei României la Londra. „Oricum nu am conform legii. Știți că nu am conform legii. Deci că s-a organizat cu trei luni înainte sau că s-a organizat cu trei luni după, într-adevăr, a fost o ilegalitate. Dar, întrebarea este, de ce nu a avut doamna Savonea contracandidat. Pentru că peste trei luni s-ar fi întâmplat același lucru”, a spus președintele. Este o chestiune și de corp profesional Întrebat dacă există o opțiune să avem o variantă sănătoasă pentru Legile Justiției, șeful statului a spus: „Eu sunt sigur că facem. Dar nu e o chestiune numai de lege, să știți. Este o chestiune și de corp profesional”. El a explicat o parte dintre aceste probleme. „Președinții de instanță au multă putere, mult prea multă, și asta e o chestiune legislativă. Mai sunt de acord cu faptul că concursurile nu sunt, din cauză că sunt bazate numai pe niște lucrări și pe un interviu care este evident subiectiv, nu totdeauna oamenii sau se întâmplă ca oameni buni să nu promoveze, ba chiar unii nici nu mai concurează știind că nu o să promoveze. Deci avem niște probleme în sistemul de justiție. Numai că în justiție când afirmi niște lucruri trebuie să le și dovedești. Adică cumva multă lume ne-a spus că e așa, dar trebuie să venim și cu treaba”, a spus șeful statului. Întrebat, de asemenea, dacă sistemul va încuraja oamenii să critice, Nicușor Dan a spus: „Acum 20 de ani eu eram un cercetător la Institutul de Matematică și mă preocupa urbanismul și am avut curajul să dau sistemul în judecată. De ce niște oameni magistrați care au ieșit la pensie și care își permit și care au toate instrumentele justiției, de ce nu au făcut asta până în momentul ăsta? Asta e o întrebare pe care mi-o pun”. „Se vor întâmpla niște lucruri în justiție. Dar vreau să vă sfătuiesc să vă modulați așteptările pentru că o să dureze”, a mai spus Nicușor Dan.
Băsescu despre războiul din justiție: Magistrații sunt atât de independenți cât vor ei
Într-un interviu în direct, duminică seară, din studioul DIgi 24, Traian Băsescu a comentat scandalul momentului, criza din justiție și protestele de stradă în urma difuzării documentarului Recorder. Politicianul apreciază că independența justiției este o falsă problemă, căci magistrații au posibilitatea de a fi liberi. Fostul președinte apreciază că cea care trebuie să dea răspunsuri la întrebările legitime ale opiniei publice este Inspecția judiciară, care ar trebui să o demită pe Lia Savonea. În opinia fostului președintele, legislația are nevoie neapărat de ajustări. Traian Băsescu crede că, în realitate, magistrații au posibilitatea de a fi independenți. Șefii de instanțe ar trebui să aibă o autoritate limitată Magistrații sunt atât de independenți cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, devin slugi. Să limităm autoritatea șefilor de instanțe. Nu trebuie să mai schimbi judecătorii și iei de la capăt procesul. Sigur, sunt situații, nu îl schimbi pentru că a fost avansat. Termini dosarul și te duci la noul post. Mai sunt situații cu judecători corpupți, îi scoți din complet. Au fost situații în mandatul meu, judecători la Curtea de Apel care vindeau sentințele. Deci trebuie niște adăugiri la legislație. Să dea răspunsuri Inspecția judiciară, a observat Băsescu în studioul Digi 24. Demisia Liei Savonea trebuie făcută, totul depinde de Inspecția Judiciară Pe de altă parte, acesta a observat că demisia Liei Savonea este necesară, din punctul său de vedere. Și eu cred că acest lucru trebuie făcut (n.r. – demisia Liei Savonea), dar totul depinde de Inspecție, să facă un raport corect. Cred că va fi o soluție corectă. Nu am văzut-o niciodată pe Savonea, n-am discutat cu ea. Ar trebui să facă un pas, așa cum fac și oamenii politici. Ar fi o soluție să se stingă tensiunea din societate…Cine își face iluzii că vine Crăciunul sau Anul Nou, asta nu se va uita… Referitor la protestele care au ajuns la a cincea zi consecutivă, Băsescu a observat că e vorba de oameni tineri, ceea ce arată un interes crescut pentru starea justiției. În stradă sunt cei de la OUG 13. Nu sunt cei acuzați că sunt scoși în stradă dedin multinaționale… faptul că sunt oameni în stradă arată că Justiția este o prioritate pentru români, pentru generația tânără. Nicușor Dan, chemat să medieze între părțile aflate în conflict În aceeași intervenție, fostul președinte a mai observat că e necesară intervenția șefului statului pentru a media între magistrați și politic. Vreau să cred că acest dialog cu judecătorii (n.r. – solicitat de Nicușor Dan) va fi fructuos, va fi util. Acea comisie. grupul de lucru, va lucra rapid pe schimbările necesare, să dea răspunsuri, a conchis fostul președinte. Poate (Cătălin) Predoiu e trimis acasă, ca si doamna de la Mediu (n.r. 0 Diana Buzoianu), a mai spus Băsescu. ȘTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE
Protest în fața Curții Supreme de Justiție față de deciziile șefei ICCJ: Savonea, nu uita! Va veni și ziua ta
Protestul a început la ora 18:30, în fața instantei supreme, sub titlul „Ce face Lia cu Justiția din România?”. Protestatarii adunați în fața Curții Supreme de Justiție spun că de când Lia Savonea a devenit preşedintele ÎCCJ, judecătorii de la această instanţă au luat mai multe decizii prin care au fost eliberate mai multe persoane importante condamnate pentru corupţie. Potrivit Gândul, la ora redactării știrii, în fața Curții Supreme s-au adunat peste 1000 de persoane, care cer demisia Liei Savonea. Aceștia scandează „Ieși afară javră ordinară” / „La mititica, cu Alina Bica” / „Savonea, nu uita! Va veni și ziua ta!”. De cealaltă parte, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avut o reacție tranșantă în legătură cu protestele declanșate, acuzând că manifestațiile sunt organizate de politicieni. Manifestația vine în contextul în care la începutul acestei săptămâni, președinții Curților de Apel din țară au dat publicității un comunicat de presă în care o apără pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, după valul de eliberări ale infractorilor celebri. Aceștia afirmă că „lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem” și că „reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac reprezintă prevalența adevărului”. În replică la comunicatul CSM, organizațiile civice Inițiativa România, Corupția ucide, Initiativa Timisoara, Rezistenta și Declic, care au anunțat protestul „Ce face Lia cu Justiția din România?” – menționează că protestul nu reprezintă un atac împotriva sistemului judiciar sau împotriva tuturor magistraților, ci că acesta „vizează strict conduita și acțiunile Liei Savonea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și modul în care aceasta și Elena Costache, șefa CSM, revendică rolul de substituire a întregii puteri judecătorești”.
Dosarul lui Liviu Dragnea cu vizita la Trump, clasat de DNA: „Fapta nu există”
Dosarul fostului lider social-democrat, Liviu Dragnea, care a mers în vizită la preşedintele SUA, Donald Trump, în perioada primului mandat al acestuia din urmă a primit clasare pe 10 septembrie. DNA a transmis că „fapta nu există.” Potrivit celor de la G4Media, Dosarul ”Dragnea, vizită la Trump” a fost clasat de DNA pe 10 septembrie 2025. ”Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Structura Centrală au dispus la data de 10 septembrie 2025 clasarea cauzei, în baza art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală”. Potrivit articolului 16 litera a din Codul de procedură penală: ”Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă: a) fapta nu există”, transmite DNA ziariştilor de la G4Media. În urmă cu 4 ani, DNA îl acuza pe Liviu Dragnea de infracțiunile de trafic de influență și folosirea influenței de lider de partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Fapta s-a petrecut în 2017 şi au legătură cu vizita fostului şi actualui şef al PSD, Liviu Dragnea şi Sorin Grindeanu, în SUA, la inaugurarea primului mandat al lui Trump, la Casa Albă. Alături de cei doi, au mai fost trimise în judecată şi alte persoane. Acum 2 luni, dosarul a fost clasat de DNA, pe motiv că fapta nu există. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dosarul vizitei lui Liviu Dragnea în SUA rămâne la Tribunalul București. De ce au respins judecătorii cererea fostului președinte PSD Liviu Dragnea a pierdut la CEDO: Neregulile în privința motivării din Dosarul Referendumului NU i-au afectat dreptul la un proces echitabil
Lia Savonea, șefa Curții Supreme de Justiție, face praf Guvernul Bolojan și îl atacă pe Kelemen Hunor
Meciul între Justiție și Guvernul condus de Ilie Bolojan pe tema pensiilor magistraților este departe de a se fi încheiat. Subiectul este discutat astăzi și în coaliție. Numai că, în același timp, „capul” Curții Supreme de Justiție din România îl scoate în decor chiar pe președintele UDMR, Kelemen Hunor. Acesta a dezvăluit aseară că proiectul de lege privind pensiile magistraților – proiect care a picat la CCR – a fost trimis „informal” către mai multe instituții, încălcând chiar separația constituțională a puterilor în stat. “Înalta Curte de Casație și Justiție respinge categoric afirmațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora ar fi exprimat un acord sau ar fi validat în vreun fel proiectul de lege privind pensiile magistraților. Declarațiile recente, inclusiv cele făcute de domnul Hunor Kelemen, care lasă impresia că asupra acestui proiect ar fi existat o acceptare din partea Înaltei Curți, nu corespund realității și riscă să afecteze încrederea publică în independența justiției”, arată președintele Curții Supreme, Lia Savonea, într-un comunicat de presă. Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție spune că totul reprezintă o deformare “gravă a realității”: “Înalta Curte reamintește că, potrivit Constituției și legii, nu are atribuții de avizare a proiectelor legislative. O consultare informală nu poate fi interpretată ca un acord instituțional și nici ca o validare a conținutului unui proiect de lege. Înalta Curte a respins cu fermitate, în mod constant, orice inițiativă legislativă care ar fi fost de natură să slăbească statutul sau independența magistratului. Atribuirea către instanța supremă a unui rol de „consilier legislativ” al Guvernului sau Parlamentului reprezintă o deformare gravă a ordinii constituționale și o atingere adusă principiului separației puterilor în stat. Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă cu fermitate că nu a abandonat și nu va abandona niciodată rolul său constituțional, iar magistrații din România trebuie să aibă convingerea că independența lor nu poate fi negociată sau folosită ca pretext în dispute politice”. Într-o emisiune televizată, Kelemen Hunor, președintele UMDR, a recunoscut ieri că proiectul de lege privind pensionarea magistraților a fost trimis informal mai multor instituții, înainte de a fi adoptat atât de Guvernul Bolojan cât și prin angajarea răspunderii de către Parlament. Hunor dezvăluie cum Guvernul Bolojan a încălcat separația puterilor în stat: a trimis “informal” la CCR proiectul pensiilor magistraților Președintele instanței supreme spune că magistraţii „sunt dispuși să contribuie prin soluții responsabile” la reforma pensiilor speciale: „Poate şi trebuie discutată”
Ana Birchall atenționează CSM pentru numirea Liei Savonea la conducerea ICCJ: Era favorita în fruntea secției Nufărul, unde corupții își îngropau dosarele
Birchall întreabă de ce, în timpul procedurii de selecție, Consiliul Superior al Magistraturii nu a cerut explicații cu privire la o decizie a Curții Constituționale din 2020, care, potrivit fostei ministre, a constatat că Savonea ar fi folosit în mod abuziv funcția de președintă a CSM pentru a intimida un ministru al Justiției. „A fost, de fapt, un abuz – o încercare de șicanare și intimidare a unui ministru al Justiției care nu a acceptat jocuri de culise”, afirmă Birchall, referindu-se la un conflict din 2019, când Savonea a sesizat CCR invocând un presupus conflict constituțional între ea și ministrul Justiției de atunci. Curtea a decis că nu a existat niciun conflict de natură constituțională. Fosta ministră susține că această acțiune a fost un act de hărțuire instituțională, menit să o sancționeze pentru că s-a opus, prin voturi repetate, numirii „favoritei” Liei Savonea la conducerea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ): „Pentru acest ‘refuz’, am fost șicanată, atacată, hărțuită instituțional de o persoană care și-a folosit funcția publică pentru răfuieli personale”. „A fost, de fapt, un abuz – o încercare de șicanare și intimidare a unui ministru al Justiției care nu a acceptat jocuri de culise și care s-a opus, legal și ferm, numirii unei „favorite” a d-nei Lia Savonea în fruntea Secției Speciale ( zis și “Nufărul”) unde doreau să își îngroape toți corupții dosarele”, a afirmat Birchall. Birchall îl acuză pe actualul ministru al Justiției de pasivitate Ana Birchall mai atrage atenția asupra pasivității actualului ministru al Justiției, Radu Marinescu, și a lipsei de reacție a Inspecției Judiciare: „Inspecția Judiciară ar fi trebuit să fie sesizată – sau să se autosesizeze – nu doar pentru folosirea funcției în interes personal, ci și pentru hotărârile judecătorești controversate pronunțate de doamna Savonea de-a lungul carierei sale”. „În orice stat de drept funcțional, un astfel de comportament în care o persoană aflată în fruntea CSM își folosește poziția pentru răfuieli personale ar fi dus la sancțiuni disciplinare și excluderea din magistratură, nu la promovarea în fruntea celei mai înalte instanțe din țară!”, scrie Birchall. Birchall întreabă public conducerea CSM și Secția pentru judecători de ce nu au considerat relevantă această conduită în analiza candidaturii Liei Savonea pentru șefia Înaltei Curți: „De ce o conduită abuzivă, confirmată de Curtea Constituțională, NU a contat în evaluarea candidaturii?” Fosta ministră avertizează că lipsa de reacție în fața unor astfel de acuzații subminează încrederea în justiție: „Cât timp în vârful justiției ajung oameni care au hărțuit un ministru fără să dea nicio explicație, justiția nu va fi nici dreaptă, nici credibilă”. Motivele invocate de Savonea, considerate „fără relevanță constituțională” În octombrie 2019, Lia Savonea, atunci președinte al CSM, a sesizat CCR cu un conflict juridic de natură constituțională contra Anei Birchall, ministru al Justiției, acuzând ingerințe grave în activitatea procurorilor, subminarea independenței justiției și blocarea activității CSM, inclusiv în legătură cu Secția Specială (SIIJ) și comunicarea în cazul Caracal. Pe 22 ianuarie 2020, CCR a respins aceste acuzații, constatând că nu exista niciun conflict juridic de natură constituțională între CSM și Ministerul Justiției, iar motivele invocate de Savonea au fost considerate „fără relevanță constituțională” și „animozități personale” Ana Birchall a declarat imediat după pronunțare că sesizarea Savonea a fost „o șicană și un abuz”, afirmând că șefa CSM ar trebui să demisioneze pentru a restabili credibilitatea instituției. Mai mult, Birchall a acuzat că Lia Savonea a încercat, de opt ori, prin mecanisme interne, să-i impună un favorit în fruntea Secției Speciale, iar acest refuz a generat represalii politice și instituționale din partea lui Savonea. Andrea Chiş, reclamă manevrele din jurul numirii Liei Savonea Fosta judecătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, Andrea Chiş, reclamă lipsa motivării hotărârii de numire a Liei Savonea ca președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, document care nu este publicat pe site-ul CSM. Ea atrage atenția că decizia a fost adoptată pe 23 iunie 2025, dar termenul legal de cel mult 30 de zile pentru motivare a fost încălcat. Potrivit Anei Chiş, pensionarea președintei Corina Corbu a fost accelerată suspect cu o zi înainte de ședința care urma să aprobe pensionarea – un episod care ar fi facilitat începerea mai rapidă a mandatului viitoarei președinte Savonea. Chiş interpretează acest calendar ca o manevră ordonată din interiorul CSM împotriva propriei sale reguli procedurale. „Nu știu dacă e o întâmplare faptul că, în data de 7 iulie 2025, CSM a adresat o scrisoare deschisă Președintelui României, solicitându-i să semneze 50 de decrete de pensionare aflate pe masa sa. Imediat, adică a doua zi, în data de 8 iulie, președinta actuală a ÎCCJ își depune cerere de pensionare, pusă pe ordinea de zi a ședinței Secției de judecători și aprobată de îndată, adică în data de 9 iulie 2025. Mandatul doamnei judecător Corbu expiră abia în data de 16 septembrie 2025, deci este în curs. Pensionarea ei ar însemna începerea mai devreme a mandatului noii președinte. Dorința era încă din 20 iulie 2025, cum i-a fost solicitarea aprobată de Secția de judecători. Decizia de numire a noii președinte, dată de Secția de judecători încă din 23 iunie 2025, nu este publicată pe site-ul CSM nici până azi, deci presupun rezonabil că nu există”. a scris Chiș, pe pagina sa de Facebook. Andrea Chiş pune sub semnul întrebării integritatea și legalitatea procedurilor interne ale CSM: dacă instituția critică alții pentru întârzieri sau lipsă de semnătură într-un termen prevăzut de lege, cum poate să accepte propriile abateri fără sancțiuni?