Voucherele la gaze anunțate de autorități prevestesc un șoc psihologic
Statul a anunțat un sprijin financiar în vederea dispariției plafonării prețului la gaze din data de 1 aprilie 2026. Însă, dacă luăm în calcul exemplul liberalizării pieței de energie electrică, soldată cu prețuri mult mai mari la facturi, ideea unui voucher pentru gaze anunțată de autorități pare să prefigureze o iminentă scumpire a facturilor, așa cum s-a întâmplat și în cazul curentului electric. Potrivit unei simulări a Asociației pentru Energie Inteligentă, apare firesc o întrebare: voucherul la gaze este un ajutor real sau o formă mascată prin care statul pune pe spatele tuturor consumatorilor efectele eliminării acestei plafonări la gaze? Altfel spus, românii vor compensa din noile taxe și accize la gaze plafonarea prețului la gaze? Așa cum a scris Gândul, furnizorii au început deja să-și prezinte ofertele în vederea eliminării, de la 1 aprilie, a plafonării asigurate de stat (detalii AICI). Trebuie amintit că, începând din iulie 2025, atât gazele cât și energia electrică s-au scumpit odată cu creșterea TVA la 21% decisă de Guvernul Bolojan. Consumatorul își va plăti propriul voucher Asa cum arată ofertele de preț de astăzi la gaze, un consumator care locuiește într-o casă va plăti suplimentar pe gaze 200 lei/lună și va primi un voucher de 100 lei/lună. Adică își va plăti propriul voucher, avertizează Asociația pentru Energie Inteligentă (AEI). Asociația amintește că există deja o Lege a consumatorului vulnerabil, așadar se pune întrebarea: care e scopul acestor vouchere? AEI atrage atenția că un astfel de voucher va fi plătit, în realitate, tot de consumatorul român. Suntem pentru vouchere, dar finanțate din fonduri private. Ajutorul social trebuie să fie o formă de protecție reală, nu o măsură populistă sau o povară redistribuită pe ascuns. Vouchere ar trebui să fie, dar fără să iei banii cu dreapta și să-i dai cu stânga. (…) România are deja un mecanism legal pentru sprijinirea celor cu adevărat afectați – Legea consumatorului vulnerabil. Aceasta prevede ajutoare pentru persoanele și familiile cu venituri mici, adică exact categoria care are cea mai mare nevoie de protecție. În loc ca acest sistem să fie îmbunătățit, simplificat și extins acolo unde este nevoie, statul pare să aleagă o cale paralelă: o nouă lege, un nou program, un nou voucher. De aici vine și suspiciunea – această acțiune seamănă mai mult cu populism decât cu o politică publică. Populismul funcționează simplu – nu construiește soluții pe termen lung, ci livrează măsuri rapide, ușor de înțeles și ușor de prezentat în fața camerelor. Un voucher este exact acest tip de instrument – ușor de comunicat, atractiv electoral, dar discutabil ca eficiență la modul general. Sigur, există și un argument forte în favoarea lui – ajutorul pentru consumatorul vulnerabil este adesea birocratic și nu îi cuprinde pe toți cei care se află la limită. Mulți români câștigă „puțin prea mult” ca să primească sprijin, dar „mult prea puțin” ca să treacă ușor peste scumpiri. În această zonă gri, statul poate susține că voucherul este o soluție rapidă și aplicabilă fără dosare și drumuri la primărie, susține asociația condusă de Dumitru Chisăliță (foto). AEI: Statul va strânge 500 milioane de lei după eliminarea plafonării plus 2,8 miliarde de lei din taxe, suprataxe, accize În continuare, Asociația prezintă scenariile acordării acestor vouchere din banii statului, adică ai tuturor contribuabililor, astfel: Circa 500.000 de români s-ar încadra să primească aceste vouchere, aspect care ar determina necesitatea unei resurse financiare de 300 milioane lei. Dacă considerăm că viitorul preț mediu al gazelor la consumatorul final se va găsi la un nivel de 360 lei/MWh cu TVA inclus (media prețului ofertat), constatăm o creștere a veniturilor din TVA ca urmare a creșterii prețului gazelor cu cca 800 milioane lei/an. În orice scenariu, statul va avea numai de câștigat, fiind vorba de un surplus financiar impresionant. Scăzând cele 300 milioane lei pentru vouchere, statul ar beneficia de 500 milioane lei la bugetul de stat. Altfel spus, creșterea prețului gazelor ar aduce posibilitatea oferirii voucherelor și obținerea unui câștig semnificativ la bugetul de stat (la cele 500 milioane lei se mai adaugă încă cca 2,8 miliarde de lei din taxe, suprataxe, accize, impozite etc.). Plus de 200 lei/lunar la factură, voucher de stat de 100 lei AEI atrage atenția că statul va acorda vouchere din banii pe care îi vor plăti suplimentar toți consumatorii. De exemplu, un consumator care locuiește într-o casă va plăti suplimentar pe gaze 200 lei/lună și va primi un voucher de 100 lei/lună). Totuși, este injust să acorzi tuturor consumatorilor aceeași sumă de bani, fără a ține seama de venituri și consum. După cum se vede în tabelul de mai jos, pentru unii consumatori, veniturile inclusiv ajutoare înseamnă 71% din venituri, pentru alții înseamnă 11% din venituri. Orice nouă schemă care se suprapune peste una deja existentă înseamnă mai multă confuzie pentru cetățeni, mai multe costuri administrative și, în final, mai mult loc pentru ineficiență și risipă, arată Asociația. Ajutorul ar trebui să fie destinat celor care chiar au nevoie Ajutorul ar trebui acordat în funcție de venituri, averi, consum și eficiența consumului, astfel încât să ajungă exact la cei care au nevoie reală de sprijin, mai arată Asociația pentru Energie Inteligentă. În același timp, orice schemă de compensare trebuie să evite transferarea costurilor către ceilalți consumatori. Nu este echitabil ca populația sau firmele care își plătesc integral facturile să suporte, prin tarife mai mari, cheltuielile generate de un ajutor prost gândit. Soluția corectă este un sistem finanțat clar, responsabil și sustenabil, care nu generează efecte în lanț asupra întregii piețe. Propunerea Asociației Energia Inteligentă, este ca voucherul să fie finanțat din fonduri private, dar trebuie explicat transparent ce înseamnă acest lucru și cum este implementat, pentru ca sprijinul să nu se transforme într-o taxă ascunsă. Ajutorul social trebuie să fie o formă de protecție reală, nu o măsură populistă sau o povară redistribuită pe ascuns. În concluzie, voucherul la gaze poate fi prezentat ca sprijin social, dar, în forma în care este propus astăzi, riscă să devină doar un exercițiu de imagine. Dacă statul dorește cu adevărat să
De ce plătesc românii cea mai scumpă energie electrică din Europa?
Confruntați cu facturi tot mai usturătoare la energie electrică – mai ales după eliminarea, din 1 iulie 2025, a plafonării oferite de stat -, mulți români se întreabă de ce avem cel mai scump curent din Europa, în condițiile în care țara noastră este producător de gaze și energie electrică. Unele cauze sunt evidente: nu avem capacități de stocare, ca restul europenilor, și dăm în rețea când avem surplus. În schimb, când avem consum mare, cumpărăm la preț exagerat. Alte motive țin de politica fiscală a Guvernului, începând cu TVA-ul mărit de pachetele Bolojan în vara trecută și terminând cu diferite taxe ascunse în facturi. O contribuție o are și contextul energetic internațional, care afectează prețul de tranzacționare a energiei, dar și lăcomia furnizorilor. Gândul a stat de vorbă cu Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, pentru a afla ce pot face românii, pe cât posibil, pentru a nu mai fi ruinați de plata facturilor la lumină. România, campioana UE la distrugerea resursei energetice clasice În primul rând, trebuie observat că, în ultimii 10 ani, spre deosebire de majoritatea țărilor europene, care au făcut noi investiții în producția proprie, România a pierdut peste 20% din capacitatea sa de producție și și-a redus cu 56% capacitatea de producție de energie de bandă. În consecință, importăm peste 20% din energie la costuri foarte mari. România este campioana politicii energetice a Uniunii Europene, închizându-și integral termocentralele și unitățile pe cărbune, cele care susțineau inclusiv producția de energie electrică. În timp ce, în ultimul deceniu, aproape toate statele din Europa au investit în producția de energie, România a trecut fără ezitare la închiderea pe bandă rulantă de unități de producție, mai ales termocentrale și mine pe cărbune. Mai mult, țara noastră nu a făcut suficiente investiții care să suplinească acest deficit. În orice caz, noile unități inaugurate nu le-au compensat integral pe cele desființate. Deși companiile de stat din energie au făcut profituri uriașe în urma creșterii TVA și a prețului la energie, aceste câștiguri nu s-au regăsit în facturile clienților. Pe lângă trecerea la euro, Bulgaria ne ia fața și cu cea mai ieftină energie electrică din Europa În context trebuie amintit și exemplul Bulgariei, țară care, deși nu este atât de prosperă economic ca România, se laudă în prezent cu cea mai ieftină energie electrică. După ce ne-a luat-o înainte la moneda euro, aderând la moneda unică de la 1 ianuarie 2026, Bulgaria ne dă lecții și în materie de energie, căci oferă cel mai scăzut preț din Europa (detalii AICI). Țara de la sud de Dunăre este un bun exemplu despre modul cum poate fi administrat sistemul energetic – prețuri mici, capacități de producție/stocare. Noi doar ne lăudăm cu proiecte pe hârtie, susține Asociația Energia Inteligentă (AEI). Din iulie 2025, România a intrat într-o piață de energie reliberalizată, însă schimbarea a fost făcută brusc și comunicată insuficient. Astfel, după ani de plafonări și intervenții, statul a retras protecția, fără să ofere cetățenilor instrumente de tranziție. AEI afirmă că rezultatul a fost o creștere medie a prețului la electricitate de peste 60% în câteva luni, fără să existe o reformă reală. O anomalie păguboasă – ziua avem surplus pe care îl dăm gratis, seara importăm energie de 1.000 de ori mai scumpă În opinia ministrului de resort, Bogdan Ivan, prețurile exagerate pe care le achită românii au legătură cu o situație care îngreunează piața: România are surplus de energie pe timpul zilei, pe care o dă practic în rețea. Seara, importăm energie de 1.000 de ori mai scumpă. Bogdan Ivan, ministrul Energiei La scurtă vreme după preluarea mandatului său, ministrul Bogdan Ivan a anunțat următoarele măsuri: Schimbarea legii 23 – simplificarea procedurilor pentru instalarea capacităților de stocare (baterii) Deschiderea termocentralelor de la Mintia și Iernut Proiecte de interconectare electrică cu țările vecine Accent pe noi investiții. ”Este necesar să demarăm investiții puternice în rețele. Să diversificăm resursele, nu doar în zona regenerabilelor”, declara ministrul. Atragerea de fonduri UE pentru a finanța energia nucleară. România produce mult atunci când nu există cerere. Nu avem suficiente capacități de stocare Dumitru Chisăliță a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, cumulul de factori care au ca efect facturile uriașe la energie electrică. În opinia sa, prețul mare are legătură directă cu cotația mare a PZU (n.r. – prețul mediu al pieței pentru ziua următoare) în România, cu lipsa bateriilor de stocare, dar și cu o anomalie de producție. ”Într-adevăr, sunt mai multe cauze care au făcut că prețul să fie mare în România. Discutăm atât prețul pe PZU, cât și prețul la consumatorul final. Pe PZU au fost câteva cauze de natură internă. PZU fiind în creștere, cumva a tras după el și contractele forward, care au crescut în ultimii ani. Acum, întorcându-ne la PZU, avem următoarea situație. Cauzele interne sunt generate în special de situația sistemului energetic românesc. Noi, chiar dacă ne-am dezvoltat capacități, care au crescut în ultimii 2 ani. Însă toate aceste capacități au fost dezvoltate fără a li se asigura și o bază de stocare a energiei electrice. Chiar dacă avem, de exemplu, situații în care avem foarte multă energie electrică produsă la un moment dat, la momentul producerii există și cerere. Neexistând cerere, practic această energie fiind abundentă, atât în interior, cât și în afara țării, ajunge să fie exportată între alte zone, sau chiar ajunge să se oprească acele capacități. Dumittru Chisăliță | Foto: Facebook După care, noi avem nevoie de această energie în general dimineața și iarna, sunt cele două vârfuri de consum caracteristice României. Aceste vârfuri de consum vin într-o situație în care, în general, energia ieftină și abundentă lipsește. Ca atare, suntem puși de foarte multe ori în situația fie de a importa, fie de a achiziționa acea energie la prețuri cu bani, nu noi, ci furnizorii. Dacă furnizorii își recuperează banii de la noi, adică avem situația în care noi, chiar dacă producem mult în anumite momente, producem atunci când nu există cerere”, a comentat Dumitru Chisăliță. Furnizorii cumpără când cererea este foarte mare. Automat cresc și prețurile Așadar, în tot
Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice
Liberalizarea pieței energetice, începută acum câțiva ani, ar fi adevărata cauză a crizei economice de proporții cu care se confruntă România în prezent. Suntem campioni europeni la producția de energie, însă liberalizarea energetică a eșuat. Făcută haotic, disproporționat și cu un interes vădit de a umple buzunarele anumitor companii ale „băieților deștepți”, aceasta mușcă adânc din buzunarele românilor. Potrivit specialiștilor, ceea ce trebuia să fie o reformă autentică și să aibă ca efect scăderea prețului energiei, sprijinind creșterea economică, s-a transformat într-o sursă nesecată de haos și instabilitate economică. Ca urmare, erodează nivelul de trai al românilor și subminează competitivitatea firmelor românești. După mai bine de 10 ani în care românii au fost motorul principal al creșterii economice prin consum, datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru luna octombrie arată o schimbare semnificativă. Este oficial. Motorul creșterii economice – consumul – este în declin Datele INS atestă oficial o scădere a comerțul cu amănuntul atât față de luna precedentă, cât și față de aceeași lună a anului 2024. Este prima confirmare statistică a faptului că motorul creșterii economice – consumul – pierde din elan, într-un context macroeconomic în care investițiile și exporturile suferă în egală măsură în urma liberalizării prețurilor la energie. Este, practic, semnalul de alarmă pentru consumul intern. Comunicatul INS arată că economia crește modest, fiind sprijinită de investiții și construcții, dar este trasă în jos de industrie. Potrivit specialiștilor, actuala criză economică nu a venit întâmplător, ci se datorează unor reforme prost gândite și prost aplicate. În plus, lipsite de transparență față de publicul larg și care au favorizat anumite companii din piață. Consultant independent: Liberalizarea pieței energiei este o minciună ordinară După 3 ani de plafonări succesive ale tarifelor la energie, statul român a anunțat, la 1 iulie 2025, revenirea la „piața liberă”. Teoretic, măsura trebuia să echilibreze cererea și ofertă și să readucă transparența în formarea prețurilor. În realitate, spun experții, piața românească de energie nu este cu adevărat liberă dacă prețurile nu se stabilesc în mod liber și transparent. Așa cum spun economiștii, dar și anumiți politiecieni, indiscutabil există un grup de companii favorizate de liberalizarea prețului la energie, care fac profituri record. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală Aproape jumătate din energia consumată în România se tranzacționează în continuare prin contracte bilaterale netransparente, atrage atenția consultantul independent Cosmin Păcuraru. Iată una din explicațiile principale ale exploziei prețurilor pe facturile de curent electric. Piață liberă nu există. Ceea ce ne spun ei, că s-a liberalizat piața, e o butaforie, o minciună ordinară. Piața s-a liberalizat în discursul administrației în sensul în care Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și-a făcut un site unde primește niște oferte și există un motor de căutare pe mai multe criterii care să ofere cele mai mici prețuri. Dar de ce nu se explică faptul că furnizorii, cei care trimit ofertele la ANRE, de fapt joacă murdar în adevărata piață?”, punctează Păcuraru pe contul său de Faccebook. Rezultatul reformelor „pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile” Mai exact, cauza recesiunii vine din „reformele pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile și al deficitelor bugetare care s-au acumulat”. Negrescu apreciază că cea mai mare greşeală făcută de decidenți a fost „liberalizarea pieţei de energie”, care astfel „pur și simplu a distrus puterea de cumpărare”. „În primul rând, este rezultatul reformelor pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile și al deficitelor bugetare care s-au acumulat și, bineînțeles, au explodat după alegeri. Suntem în situația în care trebuie să tăiem de undeva. Suntem într-o criză economică în care statul reușește cu greu să facă față. Da, s-au luat aceste măsuri de creșteri de taxe. Problemele s-au acutizat atât de mult încât toate aceste creșteri de taxe vin una după alta. Și asta este marea problemă. Negrescu: Liberalizarea pieţei de energie a distrus puterea de cumpărare și a distrus competitivitatea firmelor românești În viziunea lui Adrian Negrescu, liberalizarea prețului la energie după câțiva ani de plafonare asigurată de stat a dus la o inflație record de 10%. Colaj Gândul „Vin pe acest cadru inflaționist, pe care tot noi ni l-am creat, pentru că am ajuns la inflația asta de 10%, cea mai mare din Europa, de 3 ori mai mare decât media europeană. Anul acesta, să nu uităm un lucru, am liberalizat piața de energie, iar prețul energiei a crescut cu 70%. Bineînțeles că au explodat toate prețurile și noi suntem vinovați, pentru că noi ne producem energia. Aceea este cea mai mare greșeală: liberalizarea pieței de energie. Mi se pare cea mai mare greșeală pe care putea să o facă statul român în momentul ăsta, pentru că pur și simplu a distrus puterea de cumpărare, a distrus competitivitatea firmelor românești, pentru că importurile, în mod paradoxal, au ajuns să fie mai ieftine decât ceea ce producem noi în România”, a explicat cunoscutul analist economic la Antena 3. Lipsa unei strategii și a unei viziuni clare despre consum accentuează criza energetică O opinie similară are și economistul Mircea Coșea. Reputatul profesor universitar apreciază că principala cauză a crizei economice cu care ne confruntăm, care a dus inflația la valori record (cea mai mare din Europa) este faptul că România nu are o strategie energetică clară, dar și faptul că nu știe un element de bază în creionarea unei strategii, și anume consumul. Prof. Mircea Coșea România, până la urmă, va trebui să aibă un program de țară pe strategie energetică. Ceea ce nu are. România merge de la zi la zi, de la etapă la etapă, cârpeli, pompieristică. Uitați-vă ce s-a întâmplat cu prețurile la energie. Inflația din România nu vine din creșterea consumului, ci din costurile energetice și din lipsa unei strategii de investiții coerente. Ce înseamnă ceea ce s-ar putea aștepta în viitor? În primul rând, noi nu știm de ce consum avem nevoie. Noi discutăm foarte entuziaști despre trecerea la automobile electrice, la robotizare, la inteligența artificială. Asta cere un consum mai înalt de energie, resurse pe care nu le avem. Avem astfel de capacități? Deocamdată nu. Avem investiții în