Hamas confirmă că noul său lider militar a fost ucis în atacurile aeriene israeliene din Gaza
Conform unei declarații a Hamas, Mohammed Odeh a murit într-un atac aerian de marți, împreună cu soția sa și doi dintre copiii săi. Anterior, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a anunțat că armata israeliană l-a vizat și l-a ucis pe Odeh, relatează AP. Cel puțin cinci persoane, inclusiv Odeh și membrii familiei sale, au fost ucise și 12 au fost rănite în atacul de marți asupra unei piețe din orașul Gaza, au declarat spitalele locale. Atacul a avut loc în ajunul Eid al-Adha, o importantă sărbătoare musulmană. Alte atacuri au avut loc miercuri seara în oraș și au ucis cel puțin șapte persoane, inclusiv doi copii și o femeie. Peste 20 de persoane au fost rănite, inclusiv mai mulți copii, potrivit spitalului Shifa. Militanți Hamas, vizați de atacurile israeliene Armata israeliană a anunțat miercuri seară că a lansat atacuri în nordul Fâșiei Gaza, vizând doi militanți Hamas. Mii de oameni s-au adunat miercuri pentru înmormântarea comună a familiei lui Odeh în orașul Gaza. Participanții la înmormântare au acoperit cele patru cadavre cu steaguri verzi Hamas și au mărșăluit de la o moschee prin oraș, scandând și trăgând focuri de armă în aer. Unii purtau postere cu fotografia lui Odeh, inscripționate cu cuvintele „unul dintre șefii de stat major ai Brigăzilor Qassam”, referindu-se la aripa militară a Hamas. Hamas a condamnat atacul și a declarat că Odeh a fost activ în cadrul grupării timp de mai bine de trei decenii și a făcut parte din prima generație care a contribuit la înființarea aripii militare și armate a mișcării. Katz l-a numit pe Odeh „unul dintre arhitecții” atacului din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului, care a declanșat războiul de peste doi ani din Gaza. El a spus că este a patra oară când Israelul îl ucide pe șeful aripii militare a Hamas de la începutul războiului. Izz al-Din al-Haddad , fostul șef, a fost ucis pe 16 mai.
Cine conduce cu adevarat Iranul acum
Puterea formală este clară, dar controlul real rămâne neclar Formal, conducerea Republicii Islamice este clară: Mojtaba Khamenei a preluat funcția de lider suprem după uciderea tatălui său, Ali Khamenei, în prima zi a războiului, pe 28 februarie. În sistemul politic iranian, liderul suprem are ultimul cuvânt în privința marilor decizii strategice, de la război și pace până la direcția statului. În practică, însă, situația pare mult mai neclară. Președintele american Donald Trump a descris conducerea Iranului drept „fracturată” și a sugerat că Washingtonul așteaptă ca Teheranul să prezinte o propunere „unitară”. Tema unității a fost invocată și de autoritățile iraniene, care au transmis recent un mesaj pe telefoanele cetățenilor în care afirmau că în Iran „nu există conservatori sau moderați”, ci „o singură națiune, un singur drum”. Un lider suprem invizibil Totuși, noul lider suprem nu a mai fost văzut în public de la preluarea puterii. În afara câtorva declarații scrise, inclusiv una prin care a insistat că Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, există puține dovezi ale controlului său direct asupra deciziilor de zi cu zi. Oficiali iranieni au recunoscut că Mojtaba Khamenei a fost rănit în primele atacuri, dar au oferit puține detalii. Potrivit unor surse iraniene citate de New York Times, acesta ar fi suferit mai multe răni, inclusiv la nivelul feței, care i-ar îngreuna capacitatea de a vorbi. Absența sa publică este importantă într-un sistem în care autoritatea nu este doar instituțională, ci și simbolică. Ali Khamenei își marca direcția prin discursuri, apariții atent calibrate și intervenții vizibile între facțiunile regimului. Această funcție de semnalizare lipsește acum aproape complet. Diplomația funcționează, dar nu pare să decidă În acest vid de autoritate vizibilă, deciziile par mai puțin centralizate decât înainte de război. Diplomația rămâne, oficial, în sarcina guvernului. Ministrul de Externe Abbas Araghchi continuă să reprezinte Teheranul în discuțiile cu SUA, sub autoritatea președintelui Masoud Pezeshkian. Cu toate acestea, niciunul dintre ei nu pare să stabilească direcția strategică. Mai mult, delegația iraniană este condusă de președintele Parlamentului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, fapt care ridică semne de întrebare cu privire la adevăratul centru de decizie. Rolul lui Araghchi pare mai degrabă operațional decât decisiv. Episodul în care acesta a sugerat că traficul prin Ormuz ar fi fost reluat, pentru ca apoi să retracteze rapid declarația, a arătat cât de limitat este controlul asupra deciziilor militare. Pezeshkian, considerat o figură relativ moderată, s-a aliniat până acum direcției generale a regimului, fără să promoveze o linie proprie. Blocarea celei de-a doua runde de negocieri cu SUA, programată la Islamabad, întărește impresia că sistemul este dispus să mențină canalele diplomatice deschise, dar nu poate sau nu vrea să se angajeze clar într-o direcție. Gardienii Revoluției controlează pârghiile-cheie În același timp, controlul asupra Strâmtorii Ormuz, principala pârghie de presiune a Iranului, se află în mâinile Gardienilor Revoluției, conduși de Ahmad Vahidi, nu ale diplomaților. Acest lucru plasează puterea reală în mâinile unor actori care operează în mare parte în spatele ușilor închise. În ultimele săptămâni, acțiunile militare ale Gardienilor Revoluției, de la impunerea blocadei în Hormuz până la loviturile asupra unor ținte din Golf, par să fi stabilit ritmul crizei. Mesajele politice și diplomatice au venit adesea ulterior, uneori fără coerență deplină. Pe acest fond, Mohammad-Bagher Ghalibaf a devenit una dintre cele mai vizibile figuri ale momentului. Fost comandant al Gardienilor Revoluției și actual președinte al Parlamentului, el s-a implicat în negocieri, a transmis mesaje publice și a încercat uneori să prezinte războiul în termeni pragmatici, nu strict ideologici. Poziția sa rămâne însă delicată. În Parlament și în rețelele conservatoare, opoziția față de negocieri este puternică, iar presa de stat și campaniile publice descriu tot mai des dialogul cu inamicii Iranului drept un semn de slăbiciune. Ghalibaf susține că acționează în acord cu voința lui Mojtaba Khamenei, dar lipsesc dovezile vizibile ale unei coordonări directe. Imaginea de ansamblu este cea a unui sistem care încă funcționează, dar care nu pare condus coerent dintr-un singur centru.
Război în Orientul Mijlociu, ziua 10. O rachetă iraniană a fost doborâtă în spațiul NATO / Noul lider suprem Mojtaba Khamenei a fost rănit în război
Președintele Ciprului spune că țara nu se va implica „niciun fel de operațiuni militare legate de conflictul din Iran” „Cipru nu se va implica în niciun fel de operațiuni militare legate de conflictul din Iran, ci se va concentra pe rolul său umanitar”, a declarat, luni, președintele Nikos Christodoulides, citat de The Guardian. Declarația sa vine în contextul în care ministrul de Externe al Ciprului a afirmat că există „întrebări” cu privire la viitorul bazelor militare britanice de pe insulă, după atacul cu drone de săptămâna trecută. Atacul asupra bazei RAF Akrotiri, suspectat a fi fost lansat de Hezbollah în Liban, a provocat pagube minime și nu a făcut victime. Cer negru, ploaie acidă și aer otrăvit: ce trăiesc acum cei 10 milioane de locuitori ai Teheranului Locuitorii din Teheran descriu scene apocaliptice după bombardarea depozitelor de petrol din Teheran. Fum toxic, ploi acide și penurie de alimente paralizează un oraș de 10 milioane de oameni. Oamenii din Teheran s-au trezit acoperiți de funingine. Soarele era invizibil. Oamenii au aprins luminile în case pentru a vedea în întuneric. O rachetă balistică lansată din Iran a fost doborâtă în spațiul aerian turc, potrivit Ministerului Apărării turc Racheta a fost distrusă de sistemele de apărare ale NATO din estul Mediteranei, a precizat ministerul, citat de Sky News. Ministerul Apărării turc adaugă că fragmente din muniție au aterizat pe câmpuri pustii din Gaziantep, în sud-estul Turciei. „Subliniem încă o dată că toate măsurile necesare vor fi luate cu fermitate și fără ezitare împotriva oricărei amenințări îndreptate împotriva teritoriului și spațiului aerian al țării noastre”, a transmis ministerul apărării. Televiziunea de stat iraniană, în reportajele sale despre ascensiunea lui Mojtaba Khamenei la funcția de lider suprem, se referă la acesta ca fiind rănit în război. Prezentatorii citesc reportaje în care îl descriu ca fiind „janbaz”, adică rănit de inamic, în „războiul Ramadan”, așa cum mass-media din Iran se referă la conflictul actual, scrie Times of Israel. Nu sunt oferite detalii suplimentare: dacă a fost rănit înainte de a fi numit lider suprem sau după acest moment. Cu toate acestea, tatăl lui Khamenei și soția sa au fost uciși în atacul aerian israelian din 28 februarie de la Teheran, la începutul războiului. Mojtaba Khamenei nu a fost văzut de la începutul războiului. El a fost anunțat peste noapte ca noul lider suprem al Iranului. Stare de forță majoră Compania națională de petrol și gaze din Bahrain, Bapco Energies, a declarat stare de forță majoră din cauza situației din regiune, a raportat agenția BNA. Decizia a fost luată ca urmare a „atacurilor continue ale Iranului din regiune și a unui atac recent asupra uneia dintre unitățile de producție a energiei de la fabrica Bapco Refining Company”. Noul lider suprem al Iranului, „la fel de complice la crime ca și tatăl său” Shahin Gobadi, membru al comitetului pentru afaceri externe al Consiliului Național de Rezistență al Iranului (NCRI), a vorbit la Sky News despre noul lider suprem al țării, Mojtaba Khamenei. Mojtaba Khamenei, în vârstă de 56 de ani, fiul fostului lider suprem al Iranului, a fost numit succesorul său, a anunțat televiziunea de stat iraniană. Comentând această decizie, Gobadi a declarat la Sky News: „În primul rând, instalarea lui Mojtaba Khamenei demonstrează că regimul a ajuns într-un impas. Acesta nu s-a putut menține decât prin păstrarea numelui „Khamenei” ca simbol al continuității. În al doilea rând, Mojtaba este la fel de complice la crime ca și tatăl său, dar nu are autoritatea și capacitatea tatălui său de a gestiona rivalitățile interne. Conducerea sa va dezvălui inevitabil conflictele interne suprimate ale regimului. În al treilea rând, poporul iranian nu îl va accepta niciodată. Sloganul „Moarte lui Khamenei” va continua să fie un strigăt de luptă central al poporului iranian. În al patrulea rând, Mojtaba Khamenei a fost responsabil pentru multe dintre crimele regimului, în special în ultimele două decenii, jucând un rol cheie în dirijarea reprimării revoltelor majore, inclusiv cele din 2017, 2019, 2022 și revolta din 2025-2026. IRGC și principalele organe de securitate au funcționat efectiv sub supravegherea sa directă”. Fondat la Teheran în 1981, NCRI are ca scop înființarea unei republici democratice seculare în Iran, bazată pe separarea religiei de stat. Ayatollah Ali Khamenei a fost ucis în primele atacuri americane și israeliene asupra Iranului, în urmă cu puțin peste o săptămână. Atacuri sub noul lider suprem Iranul a lansat primele atacuri cu rachete sub noul lider suprem Mojtaba Khamenei, potrivit unei postări pe canalul Telegram al postului public de televiziune IRIB. O imagine părea să arate un proiectil marcat cu cuvintele: „La dispoziția dumneavoastră, Sayyid Mojtaba”. Paramedic ucis într-un atac israelian în Liban Ministerul Sănătății din Liban a condamnat un atac israelian direct asupra unui centru medical din districtul Nabatieh, care a ucis un paramedic și a rănit alți doi. Atacul a vizat serviciul de salvare al autorității medicale afiliate Hezbollah din satul Zefta, din sudul țării, potrivit Sky News. Într-o declarație, ministerul a condamnat atacurile asupra personalului medical implicat în activități umanitare. Acesta a îndemnat organizațiile umanitare internaționale să ia atitudine, subliniind că astfel de atacuri încalcă dreptul internațional și Convențiile de la Geneva. Un alt atac israelian duminică asupra orașului Sir El Gharbiyeh din sudul Libanului a ucis cel puțin 10 persoane și a rănit alte șase. Oficialii locali și locuitorii au dat cifre mai mari și au spus că printre morți se aflau și mai multe femei și copii. Duminică dimineață, ministerul sănătății a declarat că 394 de persoane au fost ucise în Liban în ultima săptămână, dintre care 83 de copii și 42 de femei. Trump spune că încheierea războiului va fi o decizie „comună” cu Netanyahu Donald Trump a declarat că decizia privind momentul încheierii războiului cu Iranul va fi una „comună”, pe care o va lua împreună cu prim-ministrul Benjamin Netanyahu, relatează The Times of Israel. În cadrul unui scurt interviu telefonic, președintele SUA a afirmat, de asemenea, că Republica Islamică ar fi distrus Israelul dacă el și Netanyahu nu ar fi existat. El a declarat: „Iranul
Khamenei amenință SUA cu conflict regional dacă atacă Iranul. Navele americane se adună în Orientul Mijlociu
Potrivit informațiilor prezentate de presa de stat, Donald Trump ar fi amenințat în repetate rânduri cu intervenția în cazul în care Iranul nu ar accepta un acord nuclear sau dacă nu ar opri uciderea protestatarilor, în timp ce SUA și-ar fi consolidat prezența navală în Orientul Mijlociu. „(Trump) spune în mod regulat că a adus nave (…) Națiunea iraniană nu se va speria de aceste lucruri, poporul iranian nu va fi tulburat de aceste amenințări”, a afirmat Khamenei. El a adăugat că Iranul „nu este inițiatorul” și „nu vrea să atace nicio țară”, însă „va lovi puternic” pe oricine „atacă și hărțuiește” națiunea iraniană. În același timp, autoritățile iraniene au sugerat că o soluție diplomatică rămâne posibilă, declarându-se pregătite pentru negocieri „echitabile”, cu condiția ca acestea să nu urmărească limitarea capacităților defensive ale țării. Pe plan militar, Marina SUA ar avea în prezent în regiune șase distrugătoare, un portavion și trei nave de tip „littoral combat ship”, potrivit informațiilor citate. Tensiunile externe se suprapun peste consecințele protestelor interne, izbucnite la finalul lunii decembrie pe fondul dificultăților economice și transformate ulterior într-o provocare politică majoră pentru Republica Islamică, considerată cea mai acută de la înființarea sa în 1979. Manifestațiile s-au diminuat între timp, după reprimare. Bilanțul victimelor rămâne disputat: cifrele oficiale indică 3.117 decese asociate tulburărilor, în timp ce grupul pentru drepturi HRANA a anunțat duminică faptul că ar fi verificat până acum 6.713 decese. În declarațiile sale, Khamenei a comparat protestele cu o „lovitură de stat”, susținând că obiectivul „sedițiunii” ar fi fost atacarea centrelor care guvernează țara, potrivit presei de stat.
DNA a prins în flagrant o avocată PNL și un general SIE autointitulat: acuzații de trafic de influență și promisiuni de intervenții în Justiție și Guvern ( Gândul)
Conform surselor judiciare citate de Gândul, avocata ar fi susținut că poate „rezolva” dosare penale aflate la DNA sau pe rolul Tribunalului București, dar și că poate facilita finalizarea unor contracte și angajări în companii naționale din subordinea Guvernului, lăsând să se înțeleagă că ar avea influență inclusiv asupra unor angajați din Administrația Prezidențială. În aceeași acțiune de prindere în flagrant, procurorii ar fi reținut și un bărbat care s-ar fi recomandat drept „general SIE”, identificat de sursele citate drept Gheorghe Iscru. Sumele și perioadele invocate în anchetă Potrivit Gândul, în perioada octombrie–decembrie 2025, avocata Adriana Georgescu ar fi pretins de la Paul Jean-Paul Tucan ( implicat în mai multe dosare, inclusiv „Portul Constanța” și EPPO) sume de bani, susținând că, prin intermediul unor persoane cu funcții, ar avea influență asupra unor magistrați, promițând soluții favorabile în două cauze penale. Sursele judiciare citate mai arată că: pe 2 octombrie 2025 ar fi fost solicitată suma de 5.000 euro, iar ulterior ar fi fost remise 4.000 euro (06.10.2025) și 5.000 lei (24.10.2025); pe 21 noiembrie 2025 ar fi fost cerută o sumă între 100.000 și 1.000.000 euro, prezentată ca bani pentru campania electorală a unui candidat la Primăria Capitalei; în 5–6 noiembrie 2025, ar fi invocat influență la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru proiecte și angajări într-o companie națională. În paralel, anchetatorii ar suspecta că avocata l-ar fi sprijinit pe Iscru să pretindă, 500.000 euro, invocând influență asupra unor judecători și asupra procurorului-șef al DNA. În ultima săptămână, înțelegerea ar fi presupus remiterea a 120.000 euro, iar miercuri ar fi fost ridicată o ultimă tranșă de 60.000 euro, moment în care a fost realizat flagrantul. Acuzațiile Față de Adriana Georgescu a fost pusă în mișcare urmărirea penală pentru trafic de influență în formă continuată și complicitate la trafic de influență, iar Gheorghe Iscru este anchetat pentru trafic de influență. Procurorii ar avea în dosar înregistrări ambientale și filaje. După flagrant și percheziții, Adriana Georgescu, Gheorghe Iscru și Paul Jean-Paul Tucan ar fi fost audiați la DNA.
Gestul Arynei Sabalenka în momentul strângerii de mână cu Sorana Cîrstea, la fileu. VIDEO
Aryna Sabalenka, liderul clasamentului WTA, a făcut un gest frumos după meciul cu Sorana Cîrstea (România, 41 WTA), scor 6-3, 6-3 în optimile de finală de la Brisbane (Australia). Liderul mondial nu doar că a avut o declarație plină de fair-play, dar și-a arătat respectul față de Cîrstea și la tradiționala strângere de mână de la final. Chiar dacă scorul nu reflectă neapărat acest lucru, Aryna Sabalenka a trebuit să muncească pentru victorie în fața româncei, meciul întinzându-se pe durata unei ore și 20 de minute. Gestul Arynei Sabalenka în timpul salutului de la fileu spune totul despre respectul pe care i-l poartă Soranei Cîrstea După ce a închis meciul disputat joi dimineață cu 6-3, 6-3, Aryna Sabalenka a fost prima care a ajuns la fileu. Bielorusa a răsuflat vizibil ușurată, semn că duelul a fost unul tensionat, apoi a întins prima mâna spre Sorana Cîrstea. În momentul salutului de la fileu, liderul mondial i-a zâmbit româncei. Respectul Arynei Sabalenka față de Sorana Cîrstea a fost evidențiat și în declarația oferită ulterior de bielorusă. La interviul acordat pe teren, Sabalenka a declarat despre sportiva noastră că este „o jucătoare foarte bună”. Ea a dus scorul întâlnirilor directe cu Cîrstea la 2-1. Sorana Cîrstea rămâne cu un premiu consistent deși a fost învinsă de Aryna Sabalenka în optimi la Brisbane Sorana Cîrstea, aflată la ultimul sezon din carieră, și-a încheiat aventura la Brisbane, rămânând cu satisfacția că le-a învins pe Anastasia Pavlyuchenkova și Jelena Ostapenko în primele două tururi. De asemenea, Cîrstea rămâne singura reprezentantă a României care a câștigat vreun meci pe tabloul principal al unui turneu WTA în 2026, ținând cont că Jaqueline Cristian și Gabriela Ruse au cedat în runda inaugurală. Pentru prezența în optimile de finală de la Brisbane, jucătoarea antrenată de Adrian Cruciat va încasa un cec de 19.909 dolari și 60 de puncte în clasamentul WTA.
Surpriză de proporții în Europa. Liderul producției de lapte la nivelul întregii UE este din România
DN Agrar reprezintă în acest moment cel mai mare producător de lapte de vacă din Europa. Deține cinci ferme și un efectiv de 16.000 de capete de bovine în România și o livrare anuală de 70 de milioane de litri de lapte. Potrivit reprezentanților companiei, DN Agrar a devenit cel mai mare producător privat individual de lapte de vacă din Europa. 75% din producție ajunge la gigantul francez Lactalis. Antreprenorii olandezi care dezvoltă afacerea şi-au propus să atingă până în 2030 între 150 şi 200 de milioane de litri pe an. Totul într-un model de business integrat, cu patru piloni: lapte, agricultură vegetală, compostare şi energie verde. DN Agrar a raportat pentru primul semestru din 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 101 milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de perioada similară din 2024, şi un profit net de 27 milioane de lei, aproape dublu (+80%). La nivelul întregului an 2024, compania a realizat venituri consolidate de circa 176 milioane de lei şi un profit net de 32 milioane de lei. Pe bursă (AeRO), DN Agrar are o capitalizare de aproape 460 milioane de lei (aprox. 90–100 milioane de euro), acţiunile companiei tranzacţionându-se recent în jurul pragului de 2,9 lei/titlu. „Astăzi producem în jur de 200.000 de litri de lapte pe zi, dar în câţiva ani vom ajunge la 600.000”, spune Peter de Boer, cu un amestec de mândrie şi pragmatism. Ceea ce impresionează însă cel mai mult nu sunt cifrele, ci felul în care acestea se îmbină cu ideea de sustenabilitate. La marginea uneia dintre fermele grupului, lângă câmpurile arse de secetă, vizitatorii pot vedea primul combinat de compost al DN Agrar, unde gunoiul de grajd este transformat în fertilizator organic. „Anual, doar din compost putem adăuga venituri de câteva milioane de euro şi, în acelaşi timp, reducem cu până la 90% emisiile de gaze”, explică CEO-ul. Recomandările autorului:
Daniel Băluță a fost ales noul lider al PSD București
Daniel Băluță și-a asumat oficial șefia filialei din Capitală într-un moment descris de liderii partidului ca fiind vital pentru viitorul orașului. În discursul său, noul președinte a subliniat că „organizația PSD București are datoria de a fi forța motrice a partidului și de a demonstra că se poate face o administrație bazată pe rațiune, empatie și realizări concrete.” Confirmarea sa a venit în urma unui vot formal, fără a avea alți contracandidați. Mesajul lui Grindeanu: un manager, nu de personaje de spectacol pentru București Prezent la eveniment, liderul național al PSD, Sorin Grindeanu, a accentuat importanța acestei reorganizări și a conturat profilul candidatului ideal pentru Capitală. „Bucureștiul nu mai are timp de pierdut cu figuri pasive, cu aventurieri sau cu celebrități media. Orașul are nevoie de un bun gestionar, un manager capabil să identifice și să rezolve problemele reale”, a declarat Grindeanu. Totodată, acesta i-a mulțumit Gabrielei Firea pentru activitatea sa de un deceniu la conducerea organizației și a insistat asupra nevoii de unitate în jurul lui Băluță: „Acest transfer de ștafetă este o demonstrație de forță și un semnal clar că suntem uniți.” Performanța din Sectorul 4, principalul atu în campanie Argumentul central al social-democraților în favoarea lui Băluță este bilanțul său administrativ. Liderii partidului au pus accent pe proiectele finalizate în Sectorul 4, Grindeanu menționând atragerea a circa 5 miliarde de euro din fonduri europene și construcția de spitale, stații de metrou și școli. „El nu vine cu promisiuni, ci cu fapte demonstrate. Ceea ce a realizat în sectorul său poate fi replicat la scara întregului București”, a completat președintele PSD. Conferința a avut loc în contextul pregătirilor pentru alegerile locale, unde Bucureștiul reprezintă o miză electorală majoră. Numirea lui Daniel Băluță este însoțită de așteptări ridicate privind consolidarea unei strategii de partid coerente și recâștigarea încrederii votanților din Capitală. Misiunea noului lider va fi să transforme experiența sa administrativă locală într-un proiect credibil pentru întregul oraș, în timp ce PSD mizează pe stabilitate și rezultate concrete pentru a câștiga competiția electorală.
Sorin Grindeanu a dezvăluit ce a dus la scăderea PSD în sondaje. Care au fost cele două greșeli
Sorin Grindeanu a declarat în cadrul unui interviu ce a determinat scăderea PSD-ului în sondaje. El a spus și care au fost cele două greșeli majore ale social-democraților. Liderul Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu a fost întrebat de ce acum partidul pe care îl conduce a scăzut atât de mult în procente, ajungând și la 20%. De ce a scăzut PSD în sondaje în viziunea lui Sorin Grindeanu „Plecăm de la ce mi-a lăsat Marcel Ciolacu, nu alți lideri PSD. De acolo am preluat, de la rezultatele date votul pentru Parlament a fost 22-23%. Lucrurile s-au schimbat. Cel mai bun rezultat în 2016-2017 aveam 45%, dar nu exista un partid de tipul AUR în Parlament, a fost un mesaj care a venit și a strâns și zona de sub social democrație și zona asta. Sunt multe cauze pentru care am scăzut sub 20%. Oricât de bine s-a guvernat sau de mai puțin bine PSD-ul chiar dacă nu a avut anii PNL-ului la guvernare, din 2012, PSD a fost vreo 10-11, PNL puțin mai mult. Toate aceste lucruri se văd, se simt, chiar daca ai făcut ce trebuie. Erodarea de la guvernare se simte și în procente”, a spus Sorin Grindeanu în cadrul unui interviu la Antena 3. Greșelile care au costat PSD-ul în sondaje Liderul Partidului Social Democrat crede că au fost făcute două greșeli care au făcut să se ajungă în această situație. Prima ar fi listele comune propuse de PNL, anul trecut înainte de alegerile europarlamentare, iar a doua când l-a avut pe Victor Ponta candidat la alegerile prezidențiale. „Greșeli pe care le faci, inevitabile. Doua greșeli – prima – anul trecut, înainte de europarlamentare, am crezut prea mult în cuvântul celor de la PNL, când am avut lista comună. Acea greșeală a fost una mare. Când s-au sucit, a început o perioadă de vreo 6 luni în care și PSD și PNL au pierdut enorm. A doua – Cred ca PSD-ul trebuia sa aibă mai multe discuții cu Ponta în a nu candida”, a mai spus Sorin Grindeanu