Netflix deschide primele sale parcuri tematice în Statele Unite
Pentru „Netflix House”, care se deschide miercuri, gigantul american de streaming a ales unul dintre cele mai mari centre comerciale din țară, în King of Prussia, o suburbie a orașului Philadelphia, înainte de a se deschide în Dallas, Texas, pe 11 decembrie și în Las Vegas, Nevada, în 2027, potrivit Le Figaro. Intrarea în spațiul de aproape 10.000 de metri pătrați, decorat cu teme inspirate din cele mai faimoase producții ale platformei ( Bridgerton, Stranger Things, Squid Game, K-Pop Demon Hunters etc.), este gratuită. Activitățile, care includ și minigolf, un cinematograf, un restaurant și un magazin de suveniruri, sunt contra cost. Mai multă flexibilitate într-o locație permanentă În ultimii ani, Netflix oferă acest tip de experiență pentru o perioadă limitată (până în prezent, aproximativ patruzeci de activități în aproximativ 350 de orașe). Însă, confruntați cu dificultatea de a găsi spații suficient de mari pentru a le găzdui, „a devenit clar că am avea mai multă flexibilitate dacă am avea o locație permanentă”, a explicat directoarea de marketing a companiei, Marian Lee, în timpul unei discuții la masă rotundă cu presa, luni. Gigantul streamingului a optat pentru centrele comerciale din suburbiile Philadelphiei și Dallasului, unde activitățile oferite se vor schimba periodic, pentru a le transforma în „o destinație cotidiană” pentru populația locală. Se așteaptă ca turiștii să se adune pe principala arteră a orașului Las Vegas, Strip, în termen de doi ani, cu un „program ușor diferit ”, axat pe experiențe excepționale.
Gestul de neînțeles al unei tinere din India / Fobia de care suferea a adus-o în pragul disperării
Mirmecofobia este teama exagerată, irațională (sau chiar ura) față de furnici. Este posibil ca cel care suferă de această fobie să manifeste o serie de simptome fiziologice și fizice, de la intensitate redusă la anxietate foarte înaltă. Pesoana afectată poate avea gânduri intrusive, probleme de somn sau poate să manifeste o incapacitate extremă de a merge în locuri în care știe că sunt furnici. Transpirația excesivă, creșterea pulsului, atacuri de panică, greață, gură uscată, amețeli, dureri de cap, amorțeală. Mirmecofobia poate fi rezultatul unor experiențe traumatice din copilărie, care pot fi legate direct de o frică irațională, dar nu este o regulă. Răspunsurile fobice pot fi moștenite sau dobândite, învățate din contexte sociale în care a crescut persoana. „Te rog să mă ierți, dar eu nu pot trăi cu aceste furnici” Poate părea excesiv, însă există persoane afectate de frica de furnici, care recurg la gesturi extreme din cauza micilor insecte. Așa a fost cazul unei indience de 25 de ani, care și-a luat viața, săptămâna aceasta din cauza furnicilor. Poliția din statul Telangana a descoperit la anchetă că tânăra îi lăsase un bilețel soțului ei, care, la momentul în care aceasta și-a luat viața, nu era acasă. ”Te rog să mă ierți, dar eu nu pot trăi cu aceste furnici”. Tânăra făcea curat când a descoperit furnici în casă. Îi era o frică irațională de aceste insecte încă din fragedă copilărie. A făcut tot ce a putut să le evite, toată viața ei. Soțul ei a descoperit-o când a revenit acasă.
Directoarea Louvre, criticată din toate părțile / Ce a descoperit Curtea de Conturi
Au trecut trei săptămâni de la spectaculosul furt al bijuteriilor de la Louvre, iar Curtea franceză de Conturi a emis un raport în care critică instituția pentru că au ignorat constant protecția în favoarea achiziționării de noi opere de artă și a organizării de expoziții. Pierre Moscovici, președintele Curții, a declarat: „Să nu se înșele nimeni: furtul bijuteriilor coroanei este un semnal de alarmă răsunător”. Era duminică, 19 octombrie. Hoții au pătruns cu ajutorul unui lift exterior la primul etaj al muzeului și au tăiat, cu ajutorul unui polizor vitrinele din care au furat bijuteiri estimate la 88 de milioane de euro, care au aparținut cândva reginelor și împărăteselor secoululi al XIX-lea. Ce spune raportul Curții de Conturi Raportul își bazează concluziile pe anii 2018 – 2024: instituția de artă „a favorizat operațiuni vizibile și atractive, în detrimentul întreținerii și renovării instalațiilor tehnice, în special în domeniile siguranței și securității”. În perioada studiată, s-a constatat că muzeul a cheltuit 105,4 milioane de euro pentru achiziționarea de noi opere de artă și 63,5 milioane de euro pentru spații expoziționale. Dar, în același timp, a cheltuit doar 26,7 milioane de euro pentru lucrări de întreținere și 59,5 milioane de euro pentru restaurarea clădirii palatului. O „subestimare grosolană” a pericolului Constatările Curții se suprapun, de altfel, pe criticile ministrei Culturii, Rachida Dati, care a declarat că managerii au „subestimat grosolan” pericolele unei intruziuni în muzeu. Unul dintre cei mai notorii experți în artă ai Franței, Didier Rykner, a acuzat și el muzeul că preferă să-și cheltuiască resursele „abundente” pe inițiative atrăgătoare, în loc să protejeze ceea ce are deja. Cel mai elocvent și recent exemplu este lansarea, cu multă pompă, la începutul acestui an, al proiectului Noua Renaștere a muzeului Louvre, de către Emmanuel Macron și directoarea Laurence des Cars. Planul includea o nouă intrare la capătul estic al Louvre și excavarea de noi spații expoziționale, inclusiv o galerie separată pentru Mona Lisa. Potrivit Curții de Conturi, proiectul a fost „întreprins fără studii adecvate – fie de fezabilitate tehnică, și arhitecturală, fie de evaluări financiare”. Costul preconizat a crescut deja la 1,15 miliarde de euro, a precizat compania, comparativ cu cele 700 de milioane de euro anunțate în ianuarie. Ce spune managementul muezului De cealaltă parte, conducerea muzeului a declarat că a acceptat majoritatea recomandărilor Curții, dar consideră că aceasta nu a înțeles pe deplin tot ce a făcut aceasta – în special în domeniul securității. „Când vine vorba de cel mai mare și mai vizitat muzeu din lume, singura judecată echilibrată este una care privește pe termen lung”, se arată în comunicat. Antrenament cu mici infracțiuni Între timp, unul dintre suspecții reținuți în acest caz, Abdoulaye N., (39 de ani) a fost multă vreme un erou al comunității sale din cartierul Aubervilliers din nordul Parisului, cu o extraordinară notorietate pentru actele sale „de curaj” de pe motocicletă, toate ilegale. Omul, cunoscut sub porecla „Doudou Cross Bitume”, posta regulat videoclipuri cu el în timp ce exersa pe o motocicletă de motocross, cum ar afi wheeling-uri la obiective turistice pariziene precum Trocadero. În alte postări se filma pe sine făcând culturism. A avut mai multe infracțiuni rutiere și alte tipuri de infracțiuni, dar niciuna pentru crimă organizată. Abdoulaye N. A fost anteriro gardian la Centrul Pompidou din Paris, un centru de artă care găzduiește cel mai mare muzeu de artă modernă din Europa. Este posibil ca Abdoulaye și alți suspecți în dosar să nu fie creierul operațiunii Louvre, ci să fie plătiți de o terță parte, consideră anchetatorii.
Lovitură pe piața K-Pop. Trupa de fete New Jeans pierde procesul cu casa lor de management, Hybe / În urma anunțului, Hybe ajunge la 644 de milioane de dolari valoare de piață
Unul dintre cele mai importante exporturi pop ale Coreei de Sud, trupa K-pop New Jeans, pierde procesul cu agenția Hybe, într-un litigiu care durează din 2024, potrivit CNBC. Astfel, instanța a hotărât ca trupa New Jeans să rămână în continuare sub imperiul contractului cu agenția până în 2029, după ce acestea au semnat contractul în 2022. Un proces de un an Hotărârea este cea mai recentă într-un proces care implică și subcasa ADOR și CEO Min Hee-jin, acuzată de trupă de rele tratamente și de nerespectarea condițiilor contractuale. Capitalizarea de piață a agenției Hybe este, în urma deciziei instanței, de 644 de milioane de dolari, valoare de piață. New Jeans este unul dintre cele mai relevante produse K-pop, cu multiple intrări în topurile Billboard. Istoria unui proces care părea că nu se mai termină Alte trupe pe care le manageriază Hybe sunt BTS, Seventeen și Le Sserafim. Aceasta este cea mai recentă decizie a instanței, într-un război juridic care durează de un an, de când grupul de fete New Jeans a încercat să rezilieze contractul cu Hybe, în noiembrie 2024, invocând încălcări ale contractului de către ADOR. La momentul respectiv, acest anunț a produs o ștergere de 420 de milioane de dolari din capitalizarea de piață a Hybe. Ulterior, ADOR a intentat un proces împotriva grupului în decembrie, solicitând confirmarea validității contractului exclusiv.
Suspecții jafului de la Louvre recunosc parțial implicarea. Bijuteriile furate sunt încă dispărute
Doi bărbați arestați sub suspiciunea de furt de bijuterii din Muzeul Louvre au „recunoscut parțial” implicarea lor în jaful comis în plină zi, dar obiectele prețioase rămân dispărute, a declarat miercuri procurorul-șef al Parisului. Patru hoți cu glugă au fugit cu prada după ce au pătruns în galeria Apollo a Muzeului Louvre, unde se află bijuteriile coroanei franceze, în timpul programului de vizitare din dimineața zilei de 19 octombrie, expunând lacunele de securitate ale celui mai vizitat muzeu din lume. „Amândoi și-au recunoscut parțial implicarea în fața anchetatorilor” Procurorul din Paris, Laure Beccuau, a declarat că cei doi bărbați aflați în detenție sunt suspectați că au pătruns în muzeu printr-o fereastră de la etaj, în timp ce doi complici așteptau pe stradă. „Amândoi și-au recunoscut parțial implicarea în fața anchetatorilor”, a declarat ea într-o conferință de presă, potrivit Le Figaro. „Nu excludem posibilitatea existenței unui grup mai mare, inclusiv a unei persoane care a comandat furtul și care ar fi putut fi destinatarul bijuteriilor furate”, a adăugat Beccuau. „Vreau să rămân optimistă că vor fi găsite” În acest stadiu al anchetei, nu există dovezi care să sugereze că jaful a fost o treabă din interior, a spus ea. „Bijuteriile nu se află încă în posesia noastră. Dar vreau să rămân optimistă că vor fi găsite și returnate Muzeului Luvru”. Cei doi bărbați reținuți au fost arestați sâmbătă după ce au fost identificați prin urmele de ADN lăsate la locul faptei. Cine sunt cei doi suspecți Unul dintre ei, un cetățean algerian în vârstă de 34 de ani, șomer, care locuiește în Franța din 2010, a fost reținut de poliție în timp ce încerca să se îmbarce într-un avion spre Algeria. Celălalt bărbat, în vârstă de 39 de ani, se afla deja sub supraveghere judiciară într-un caz de furt agravat, a spus Beccuau. Ambii bărbați locuiesc în Aubervilliers, un cartier cu venituri mici din suburbiile defavorizate din nordul Parisului. Ancheta oficială nu implică vinovăția Beccuau a declarat că anchetatorii vor solicita magistraților să-i pună pe cei doi bărbați sub anchetă oficială, fiind suspectați de multiple infracțiuni de furt organizat. Punerea sub anchetă oficială în Franța nu implică vinovăția și nu duce neapărat la un proces, dar arată că autoritățile judiciare consideră că există suficiente dovezi pentru a continua o anchetă preliminară. Hoții au furat opt piese prețioase în valoare de aproximativ 102 milioane de dolari din colecția Luvrului pe 19 octombrie, înainte de a fugii pe motociclete.
Turist mort la Panteon vineri seara / Cum s-a petrecut tragedia
Un turist japonez a murit vineri noaptea, la Roma, după ce a căzut de pe parapetul Panteonului, de aproximativ 7 metri. Tragedia a avut loc în jurul orei 22, ora locală. Se pare că bărbatul, în vârstă de 70 de ani, a murit pe loc, în urma căzăturii. Paramedicii sosiți la fața locului nu au putut face altceva decât să constate decesul. Toate ipotezele care încearcă să explice cazul se îndreaptă înspre aceea a unui selfie. Trupul bătrânului a fost dus la spital pentru autopsie, potrivit romatoday.it. Forțe impresionante au fost dislocate Incidentul a avut nevoie de concentrarea unor forțe impresionante: personal medical de urgență, poliția locală, pompieri, pentru că locul în care a căzut bătrânul nu era foarte accesibil. A fost nevoie ca aceștia să forțeze poarta de la intrare, situată în fața Panteonului. Cuvântul „Panteon” provine din grecescul „Pantheion”, care înseamnă „al tuturor zeilor”, deci un templu închinat tuturor zeilor. Inițial construit în 27 î.Hr., de Marcus Agrippa, ginerele împăratului Augustus, a fost reconstruit de împăratul Hadrian prin 118 d.Hr., în urma unui incendiu. Fost templu, închinat zeilor Pe frontonul actual se păstrează inscripția: „M Agrippa L F Tertivm Fecit” (Marcus Agrippa, fiul lui Lucius, consul pentru a treia oară, a construit aceasta”). Panteonul este una dintre cele mai bine conservate clădiri ale Romei antice și unul dintre cele mai faimoase obiective turistice ale Romei. Împăratul roman Phocas a donat templul păgân Papei Bonifaciu al IV-lea în 609, care l-a sfințit ca biserică. Majoritatea regilor italieni și mai mulți artiști sunt înmormântați în Panteon.
STUDIU. Bărbații mici de statură pot părea intimidanți doar printr-un stil de mers exagerat
Creierul uman ia decizii rapide despre cine reprezintă o amenințare, iar asta se bazează pe evaluări ce se derulează non-stop. Un studiu nou al Universității Northumbria dezvăluie un lucru neașteptat, anume că, indiferent de statura sa, un bărbat poate părea amenințător doar prin modul în care merge. Modul său de mers contribuie la modelarea impresiilor despre cât e de amenințător, iar sistemul vizual poate citi rapid aceste indicii de mișcare, chiar și dacă are detalii limitate. Cercetătorii au folosit tehnologia de captare a mișcării 3D pentru a înregistra 52 de bărbați care mergeau natural, apoi au cerut unui număr de 137 de persoane să evalueze cât de dominant din punct de vedere fizic părea fiecare mers. Nu contează că ești mic de statură, poți să fii perceput la fel de dominator ca toți ceilalți Ceea ce a reieșit a fost un model în care diferite combinații de dimensiuni ale corpului și stiluri de mers pot duce la scoruri similare de dominanță. Un bărbat mai mic și mai slab, care merge cu modele de mișcare exagerate, poate fi perceput la fel de dominant ca un bărbat substanțial mai mare și mai puternic, care se mișcă cu un stil minim. Două modele specifice de mers au ieșit în evidență: balansarea trunchiului (cât de mult se balansează partea superioară a corpului dintr-o parte în alta la fiecare pas) și abducția umerilor (ținerea umerilor departe de piept). Evaluări și aprecieri Bărbații care au manifestat mai multe astfel de mișcări au fost evaluați ca fiind semnificativ mai dominanți, chiar și atunci când privitorii nu le-au putut vedea dimensiunea reală a corpului, fața sau orice altceva în afară de modelul de mers. „Dominanța fizică” în acest context se referă la capacitatea de a câștiga lupte fizice, o trăsătură care a modelat evoluția umană prin competiția masculină. De-a lungul istoriei, aprecierea justă a pericolului i-a ajutat pe oameni să evite conflictele. Însă cercetările anterioare s-au concentrat aproape exclusiv pe indicii statici precum structura facială, lățimea și înălțimea pieptului. Acest studiu arată că mișcarea dinamică oferă propriul canal independent de informații despre capacitatea de luptă. Cum detectează creierul amenințările prin mișcare Competiția masculină a determinat evoluția trăsăturilor dimorfice sexuale la oameni, de la cranii mai groase la o forță mai mare a părții superioare a corpului . Aceste caracteristici fie ajută la provocarea daunelor, fie se apără împotriva acestora. Masa musculară a părții superioare a corpului , de exemplu, se corelează cu puterea de lovire. Cercetările sugerează că întinderea bruscă a mușchilor activi ai maxilarului în urma unei lovituri poate stabiliza maxilarul și poate ajuta la reducerea accelerației capului, deși acesta rămâne un domeniu de investigație în curs. Abilități pentru a identifica aptitudinile de luptă Însă trăsăturile care facilitează direct violența reprezintă doar o parte a ecuației. La fel de importante sunt mecanismele neurocognitive care evaluează riscul. Decizia de a se implica într-o altercație violentă are mize mari, deoarece chiar și învingătorul poate suferi răni care îi pun viața în pericol. Fiind o specie profund socială, oamenii au dezvoltat abilități sofisticate de a deduce capacitatea de luptă. Chiar și copiii demonstrează o înțelegere a dinamicii conflictului. Diferite culturi, aceleași percepții Cercetări anterioare au descoperit că atât bărbații, cât și femeile din eșantioane culturale diverse au făcut judecăți similare atunci când au identificat bărbații dominanți fizic din fotografii. Mărimea corpului a apărut ca un factor determinant-cheie al puterii de knock-out la toate speciile. Indicii vizuali par să urmărească forța părții superioare a corpului și, prin extensie, criteriul de „formidabilitate”. Problema este că evaluările au fost făcute pe imagini statice, iar cercetătorii au surprins modelele de mers a 52 de bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 41 de ani. Balansul trunchiului Fiecare participant a mers natural de-a lungul unei pasarele de opt metri, în timp ce 38 de markeri reflectorizanți le-au urmărit mișcările la 200 de cadre pe secundă. Înainte de a intra în detalii tehnice, cercetătorii au arătat la zece persoane cele cinci mersuri cu aspect cel mai dominant și cele cinci cel mai puțin dominant și i-au întrebat ce le face diferite. Toată lumea a fost de acord asupra a două lucruri: aroganță și legănare. Balansarea este simplă: cât de mult se balansează trunchiul cuiva la stânga și la dreapta cu fiecare pas. Cercetătorii au măsurat acest lucru urmărind distanța dintre un marker de pe mijlocul spatelui și markerii de pe oasele șoldului. Deoarece oamenii merg cu viteze diferite, au ajustat aceste măsurători astfel încât toată lumea să poată fi comparată în mod echitabil. Datele, publicate în Scientific Reports, au arătat legături puternice între cât de dominantă arăta o persoană și balansarea trunchiului și a umerilor. Ajustări conștiente su inconștiente ale modului de mers Dar iată ce le face interesante: aceste modele de mișcare erau corelate și cu măsurători fizice reale. Bărbații cu o balansare mai mare și umeri mai lați aveau tendința de a fi percepuți ca având corpuri mai mari, prize mai puternice și scoruri mai mari la chestionarele privind agresivitatea. Acest lucru arată că există posibilitatea ca bărbații mai scunzi să își ajusteze inconștient (sau conștient) modul de mers pentru a proiecta mai multă dominanță. Între timp, bărbații foarte corpolenți s-ar putea să nu aibă nevoie să se promoveze prin mișcare. Diferențele de mărime pot preveni complet luptele Multe specii se evaluează reciproc înainte de luptă, adesea numită agresivitate ritualizată. Cerbii roșii, de exemplu, vor face demonstrații intense înainte de lupta propriu-zisă. La oameni, evaluarea vizuală a părții superioare a corpului este importantă pentru evaluarea capacității de luptă, iar diferențele de mărime suficient de mari pot preveni complet luptele.
Bijuteriile furate din Luvru / Poliția are foarte puțin timp la dispoziție să recupereze prada
Muzeul Luvru din Paris era încă închis luni, în urma jafului care a avut loc duminică, în urma căruia au dispărut opt bijuterii din epoca napoleoniană. Într-un jaf care s-a petrecut extrem de rapid și despre care oficialii estimează că a avut loc în șapte minute, hoți deghizați în angajați ai muzeului au urcat pe exteriorul faimosului muzeu cu un coș elevator montat pe un camion și au intrat cu forța pe o fereastră, la doar 30 de minute după deschiderea Luvrului. Valoare inestimabilă După ce au spart vitrine din Galeria Apollon, tâlharii mascați au fugit de la locul faptei pe motociclete. Opt „obiecte de o valoare patrimonială inestimabilă” au fost furate, potrivit Ministerului Culturii din Franța, iar un obiect, o coroană ornamentată din aur, a fost recuperat în apropierea locului faptei. Detectivul de artă Arthur Brand a declarat luni că poliția are la dispoziție doar o săptămână pentru a găsi bijuteriile dispărute înainte ca acestea să dispară pentru totdeauna. Hoții nu vor putea să vândă bijuteriile pentru că sunt foarte cunoscute, însă ce pot face este să le demonteze și să le vândă piesă cu piesă, este de părere Brand. Cursă contra cronometru Dacă se va face acest lucru, a adăugat el, bijuteriile „probabil vor dispărea pentru totdeauna”. „Poliția are la dispoziție o săptămână”, a declarat Brand, citat de Sky News. „Dacă îi prind pe hoți, lucrurile s-ar putea să fie încă acolo. Dacă durează mai mult, probabil că prada va fi distrusă și demontată. E o cursă contra cronometru”. Ce a fost furat la jaful de duminică din Luvru: Tiară cu diamante și perle și broșă cu diamante Tiara Împărătesei Eugenie, realizată din diamante, perle orientale și argint, este considerată una dintre cele mai apreciate piese ale Luvru. Tiara, realizată de bijutierul Alexandre-Gabriel Lemonnier în 1882, conform descrierii Muzeului Luvru, este compusă din 212 perle, 1.999 de diamante și 992 pietre fasonate. Fundița mare de pe corsaj a Împărătesei Eugenie Piesa, care este realizată din diamante, argint și aur, are ciucuri și franjuri articulate. A fost creată de bijutierul François Kramer. Compusă din 2.438 de diamante și 196 de pietre fasonate în roz, broșa a format inițial și catarama unei curele cu diamante, formată din peste 4.000 de pietre, care a fost expusă la Expoziția Universală din 1855 înainte de a fi purtată de Împărăteasa Eugenie, potrivit Muzeului Luvru. Eugénie ar fi purtat centura în timpul unei vizite a Reginei Victoria la Palatul Versailles în 1855 și încă o dată la botezul Prințului Imperial în 1856, înainte de a transforma în cele din urmă centura într-o broșă. Set de bijuterii cu safire Un set de safire și diamante, formată dintr-o tiară, un colier și un cercel, a fost purtată succesiv de regina Hortense, regina Marie-Amélie și Isabelle de Orléans. Potrivit Muzeului Luvru , colierul articulat este împodobit cu opt safire de diferite dimensiuni și 631 de diamante. Tiara și cercelul sunt compuse din safire de Ceylon în starea lor naturală. Deși originile și designerul său rămân necunoscuți, Luvru consideră setul „o mărturie prețioasă a bijuteriilor pariziene”. Colier și cercei cu smarald Napoleon i-a oferit acest set Mariei-Louise a Austriei, a doua sa soție, în 1810, cu intenția de a-l adăuga la vitrina ei personală de bijuterii, potrivit Luvru. Realizat de bijutierul François-Régnaul Nitot, colierul este compus din 32 de smaralde și 1.138 de diamante. Colierul și perechea de cercei, care au fost păstrate în starea lor originală, s-au alăturat colecției Luvru în 2004. Broșă „Relicariu” Creată în 1855 de bijutierul Paul-Alfred Bapst pentru Împărăteasa Eugenie, broșa din aur și diamant este formată din șapte diamante care înconjoară o rozetă, urmate de două diamante mari care se află unul față în față și diamante suplimentare care atârnă de acestea. Potrivit muzeului, un total de 94 de diamante au fost folosite pentru a realiza această piesă. Pe spatele broșei sunt gravuri cu frunze și frunziș.
Vânătoarea autorilor jafului de la Luvru de duminică a început în forță | Echipe masive de polițiști au fost convocate pentru prinderea criminalilor
60 de anchetatori ai poliției au fost mobilizați pentru a-i găsi pe cei patru hoți care au furat opt bijuterii „ale Coroanei Franței” din muzeul Luvru. Aceștia au fost convocați din Brigada pentru Reprimarea Banditismului a poliției judiciare din Paris și din Oficiul Central de Luptă împotriva Traficului de Bunuri Culturale. Jaful, care, pentru specialiști ai domeniului, este evident al unei grupări criminale organizate, a fost comis în cel mai mare muzeu al lumii, care primește peste 9 milioane de vizitatori pe an pe o suprafață de 73.000 de metri pătrați, iar lovitura data duminică a stârnit din nou controverse privind securitatea muzeelor francize, care, după cum a spus și ministrul de Interne, Laurent Nuñez, prezintă „o mare vulnerabilitate”. Diamante și pietre prețioase Doi hoți au intrat în Galeria Apollo după ce au tăiat o fereastră cu un polizor. În cameră sunt expuse bijuterii și pietre prețioase aparținând Coroanei franceze – aproximativ 800 de piese. Hoții au avut fețele acoperite de măști și au furat nouă piese din secolul al XIX-lea. Unul dintre infractori purta o vestă galbenă pe care a abandonat-o. Coroana împărătesei Eugenie, soția lui Napoleon al III-lea, a fost abdnonată de infractori în timpce fugeau, iar ea se află acum în „curs de examinare”. Alte opt piese cu „o valoare patrimonială inestimabilă” au fost confiscate – printre ele tiara împărătesei Eugenie, care conținea aproximativ 2.000 de diamante, și colierul de safire al Mariei-Amélie, ultima regină a Franței, și al Hortensiei de Beauharnais, mama lui Napoleon al III-lea – alcătuit din opt safire șu 631 de diamante. Un jaf care arată o „Franță deplorabilă” Tot furtul a durat șapte minute. Jaful a fost efectuat de spărgători experimentați care ar putea fi „străini” și „posibil” cunoscuți pentru infracțiuni similare. Potrivit ministerului francez al Culturii, datorită intervenției agenților muzeului, „infractorii au fost puși pe fugă, lăsându-și în urmă echipamentul”. Ministrul francez al Justiției, Gérald Darmanin, a declarat luni: „Să ai bijuterii furate de la Luvru într-un mod atât de bizar, chiar arată urât”. „Nu cred că putem securiza complet fiecare loc, dar ceea ce este sigur este că am eșuat”, a continuat ministrul, care a adăugat că jaful oferă „o imagine deplorabilă a Franței”. Cele două ipoteze ale motivului jafului Monedele furate sunt dificil, dacă nu chiar imposibil de vândut, așa cum sunt. Există două ipoteze: autorii jafului au acționat „în beneficiul unui sponsor” sau ar fi putut dori să obțină „pietre prețioase pentru a efectua operațiuni de spălare de bani”. Potrivit Ministerului Culturii, alarmele, amplasate pe vitrina exterioară a galeriei și pe cele două vitrine de înaltă securitate, s-au declanșat în momentul jafului. „Autorii vor fi aduși în fața justiției” Acestea „erau în funcțiune”, iar postul de securitate „le-a recepționat”, a declarat Laure Beccuau, magistrat la Curtea de Casație a Franței. Rămâne întrebarea dacă gardienii au auzit aceste alarme și dacă acestea au „sunat” într-adevăr în camera în care s-a produs furtul. „Vom găsi operele, iar autorii vor fi aduși în fața justiției”, a promis președintele Emmanuel Macron , duminică seara , la o emisiune de televiziune.
Ce se întâmplă în creierul tău când te răzgândești
De ce se răzgândesc oamenii? Și de ce unora le e mai ușor să se răzgândească decât altora? Și ce ar putea dezvălui asta despre mintea ta? Păi, să vedem! Să luăm cazul unui concurs și să zicem că, din trei opțiuni de răspuns, concurentul alege opțiunea B. Apoi, gazda concursului îi spune concurentului că una dintre opțiunile rămase (să zicem C) nu conține premiul. Concurentul este întrebat dacă vrea să se răzgândească și să selecteze opțiunea rămasă A sau să rămână la alegerea inițială, B. Aceasta este tipica problemă Monty Hall – o problemă care i-a distrat pe matematicieni timp de decenii, dar aceasta ne poate spune multe și despre cum funcționează creierul nostru. Cercetările privind schimbările de mentalitate utilizează conceptul de „metacogniție” pentru a explica când și cum au loc schimbările de mentalitate. În sens larg, metacogniția se referă la procesele psihologice și biologice care ne informează despre cât de bine îndeplinim sarcina. Într-un fel, metacogniția este acea voce interioară care ne spune fie că suntem pe drumul cel bun, fie că ar trebui să încercăm mai mult. Intuitiv, schimbările de opinie pot fi declanșate de o încredere scăzută în alegerea noastră inițială. Totuși, când cercetătorii au analizat studiile privind schimbările de opinie despre o serie de lucruri, au descoperit că oamenii își schimbă părerea mai rar decât s-ar putea crede. Acest lucru a fost surprinzător, având în vedere cât de des ne simțim nesiguri în privința alegerilor noastre. Metacogniție și sensibilitate metacognitivă Pe de altă parte, atunci când oamenii aleg să se răzgândească, adesea este în bine. Această capacitate de a evalua cu precizie dacă este cazul să se răzgândească este denumită sensibilitate metacognitivă. Cercetările noastre au descoperit că oamenii iau adesea decizii mai bune cu privire la schimbarea sau nu a părerii atunci când sunt puși sub presiunea timpului. Înțelegerea mai multor aspecte despre cum decidem să ne schimbăm mentalitatea poate duce la modalități de a ne antrena mintea pentru a face alegeri mai bune. Creierul nostru arată când ne vom răzgândi O altă întrebare interesantă despre schimbările de opinie este când aleg oamenii să se răzgândească. Răspunsul la această întrebare ar putea părea evident, deoarece oamenii își pot schimba părerea doar după ce au făcut prima alegere. Pentru a afla mai multe despre acest proces, a fost măsurată activitatea cerebrală a oamenilor chiar înainte ca aceștia să facă alegerea inițială într-o sarcină de laborator care implica răspunsul la întrebări despre imagini în mișcare pe un ecran. Autorii studiului au reușit să prezică schimbările de opinie cu câteva secunde înainte ca acestea să fi avut loc. O răzgândire la răzgândire? Aceste descoperiri sugerează că activitatea cerebrală care prezice schimbările de opinie ar putea fi valorificată pentru a îmbunătăți calitatea alegerilor inițiale, fără a fi nevoie de o schimbare de opinie ulterioară. Antrenamentul bazat pe această activitate cerebrală ar putea ajuta persoanele din profesii sensibile, cum ar fi sănătatea sau apărarea, să facă alegeri mai bune.