Un recent laureat Nobel avertizează asupra pericolelor inteligenței artificiale
Un laureat al Premiului Nobel pentru Economie din acest an a avertizat luni că inteligența artificială oferă „posibilități uimitoare”, dar ar trebui reglementată din cauza potențialului său de distrugere a locurilor de muncă, potrivit AFP. Remarcile canadianului Peter Howitt, profesor emerit la Universitatea Brown din Statele Unite, au venit pe fondul unor îngrijorări crescânde cu privire la modul în care inteligența artificială va afecta societatea și piața muncii. Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a semnat luni o lege inedită care reglementează interacțiunile cu chatboții bazați pe inteligență artificială, sfidând eforturile Casei Albe de a lăsa tehnologia necontrolată. Teoria „distrugerii creative” Howitt a fost unul dintre cei trei economiști onorați luni de Academia Regală Suedeză de Științe pentru munca sa asupra modului în care tehnologia stimulează și afectează creșterea economică. Cercetările sale, realizate împreună cu colegul său câștigător, Philippe Aghion din Franța, s-au concentrat pe teoria „distrugerii creative”, în care un produs nou și mai bun intră pe piață, iar companiile care vând produsele mai vechi pierd. Howitt a declarat într-o conferință de presă că rămâne de văzut cine va fi liderul în domeniul inteligenței artificiale și „nu știm care vor fi efectele distrugerii creative”. „Este nevoie de reglementare” „Este evident o tehnologie fantastică, care are posibilități uimitoare. Și, evident, are un potențial uimitor de a distruge alte locuri de muncă sau de a înlocui forța de muncă înalt calificată. Și tot ce pot spune este că acesta este un conflict. Va trebui reglementat”, a spus el. „Stimulentele private pe o piață nereglementată nu vor rezolva cu adevărat acest conflict într-un mod cât mai avantajos pentru societate și nu știm ce va rezulta din asta.” Howitt, în vârstă de 79 de ani, a spus că a fost un „moment important în istoria omenirii” și l-a comparat cu perioadele trecute de inovație tehnologică, inclusiv boom-ul telecomunicațiilor din anii 1990 și începuturile electricității și energiei cu abur.
Taylor Swift doboară recordul Spotify. The Fate of Ophelia, cel mai ascultat cântec într-o săptămână
Taylor Swift continuă seria impresionantă de succese cu noul ei album, „The Life of a Showgirl”. Cântecul principal, „The Fate of Ophelia”, a devenit piesa cu cele mai multe ascultări într-o singură săptămână în istoria Spotify, depășind recordul stabilit anterior de Miley Cyrus cu hitul „Flowers”. Lansată pe 3 octombrie 2025, piesa a strâns peste 101,8 milioane de ascultări în primele șapte zile, depășind performanța lui Cyrus din ianuarie 2024, anunță joi reprezentanții platformei de muzică. La acea vreme, „Flowers” devenise prima melodie din istoria platformei care a trecut pragul de 100 de milioane de redări într-o săptămână, un record care acum îi aparține lui Swift. Anterior, recordul fusese deținut de trupa sud-coreeană BTS cu piesa „Butter”, care acumulase 99,37 milioane de ascultări în prima săptămână. „The Fate of Ophelia” a debutat spectaculos, stabilind și recordul pentru cele mai multe ascultări într-o singură zi pe Spotify. Cântăreața și-a depășit propriul record din aprilie 2024, deținut cu piesa „Fortnight”, care adunase atunci peste 25 de milioane de redări într-o zi. Înaintea ei, Adele deținea recordul cu „Easy on Me” (aproape 20 de milioane de redări în octombrie 2021). Albumul „The Life of a Showgirl” a devenit, la rândul său, cel mai ascultat album într-o singură zi din 2025, atingând acest prag la mai puțin de 12 ore după lansare. Discul a stabilit și un nou record pentru cele mai multe pre-salvări ale unui album, cu peste cinci milioane de utilizatori care l-au adăugat înainte de apariție.
George Clooney: Nu am vrut să-mi cresc copiii la Hollywood. În Franța nimeni nu dă doi bani pe faimă
Actorul și regizorul George Clooney a declarat că a părăsit definitiv Hollywoodul după nașterea gemenilor săi, alegând o viață liniștită la o fermă din Franța, din dorința de a-și crește copiii departe de cultura celebrității și de presiunea mediatică din Los Angeles. „Trăim la o fermă în Franța și suntem foarte norocoși”, a spus Clooney, într-un interviu pentru Esquire, publicat luni. „Eu am crescut parțial la fermă și, copil fiind, uram ideea. Dar acum, pentru ei, e minunat: nu stau toată ziua pe iPad, mănâncă alături de adulți și își strâng farfuriile. Au o viață mult mai bună”, a mai spus Clooney. Actorul premiat cu Oscar a explicat că nu și-a dorit ca gemenii săi, Ella și Alexander, să crească într-un mediu în care faima dictează totul. „Eram îngrijorat să-mi cresc copiii în Los Angeles, în cultura Hollywoodului. Simțeam că nu vor avea o șansă corectă în viață. În Franța, nimeni nu dă doi bani pe faimă. Nu vreau ca ei să trăiască urmăriți de paparazzi sau comparați cu copiii altor vedete”, a încheiat actorul. Deși s-a retras din agitația Hollywoodului, Clooney a fost extrem de activ în ultimul an. După un rol principal pe Broadway în Good Night and Good Luck, pentru care a fost nominalizat la Premiile Tony, actorul revine cu „Jay Kelly”, noul film semnat Noah Baumbach. Lungmetrajul, prezentat în premieră la Festivalul de la Veneția, îl are pe Clooney în rolul unui actor celebru aflat la apogeul carierei, confruntat cu propriile regrete Actorul, în vârstă de 64 de ani, trăiește alături de soția sa, Amal Clooney, și de gemenii lor, bucurându-se de o viață discretă în sudul Franței.
Avem un creier. Cum procedăm? – Întrebarea de etică pe care și-o pun oamenii de știință care au creat un creier uman în laborator
La începutul acestui an, oamenii de știință de la Universitatea John Hopkins au dezvăluit că au creat ceva uimitor, care avea să le dea bătăi de cap nu numai științific, ci și etic: un creier uman întreg, în miniatură . Vorbim de un fel de organ, o masă de țesut uman, crescut din celule stem, țesut, însă, menit să imite funcția creierului nostru, să servească drept teren de testare pentru studierea bolilor și a noilor medicamente. A fi sau a nu fi etic? Dar un creier, fie el și crescut în laborator, i-a determinat pe cercetători să-și pună întrebarea dacă aceste mici forme de viață ar putea deveni conștiente în viitor, lucru care ar putea, bineînțeles, să aibă imense implicații etice, derutante, moral. Întrebarea era simplă: „Dacă organoizii cerebrali devin conștienți, ar trebui să experimentaăm pe ei?” „Nu am gură și totuși trebuie să țip” 23% dintre respondenți au respins complet ideea, spunând că nu există nicio justificare etică pentru asemenea experimente. Un creier uman miniatural, chiar și într-o formă rudimentară, ar putea fi capabil de gândire, de durere sau de frică. „Nu văd niciun progres științific care să merite viețile — la propriu — ale acestor ființe create, odată ce ele dobândesc conștiință”, a scris un cititor către „Live Science”. „Nu am gură și totuși trebuie să țip…”, a scris acesta. Rezultate foarte strânse Alți 25% au spus că oamenii de știință nu ar trebui să testeze pe organoizi conștienți, însă lucrul cu organoizi inconștienți este acceptabil, atâta timp cât aceștia sunt monitorizați atent pentru orice semn de conștiință. 22% dintre respondenți au considerat că experimentele pe organoizi conștienți sunt acceptabile, dar ar trebui impuse reglementări pentru a le proteja bunăstarea. În schimb, 19% au afirmat că nu este nevoie de nicio modificare a regulilor actuale privind manipularea acestor organisme. Restul participanților s-au declarat nehotărâți. Complexitatea strcuturilor create în laborator cere reguli complexe de etică Nu este clar cât de aproape suntem de crearea unui organoid cerebral cu un strop de conștiință, dar există sentimentul că ne apropiem cu pași foarte mici de acea posibilitate. Experimentele anterioare pe organoizi erau mai simple, însă acum — așa cum arată și studiul de la Johns Hopkins — cercetătorii pot construi structuri cerebrale mai complexe, care conectează între ele diferite regiuni ale creierului. De aici, nu e greu de imaginat cum, la un moment dat, un gând ar putea prinde formă printre milioanele de neuroni crescuți în laborator.
Robbie Williams anulează ultimul concert din turneul mondial din motive de siguranță publică
Fostul membru al trupei Take That, în vârstă de 51 de ani, care a devenit artist solo, urma să concerteze marți, 7 octombrie, la Atakoy Marina din Istanbul, Turcia, dar a postat sâmbătă pe Instagram un mesaj în care le-a spus fanilor că îi pare „extrem de rău” că a fost nevoit să anuleze concertul. El a declarat: „Autoritățile orașului au anulat concertul, în interesul siguranței publice. Ultimul lucru pe care mi-aș dori să-l fac este să pun în pericol siguranța fanilor mei – siguranța și securitatea lor sunt pe primul loc. Eram foarte entuziasmați să cântăm pentru prima dată la Istanbul și am ales în mod special acest oraș pentru concertul final al turneului Britpop”. El a continuat: „Să închei această serie epică de concerte în fața fanilor mei turci era visul meu, având în vedere legăturile strânse pe care familia mea le are cu această țară minunată, potrivit Independent. „Tuturor celor din Istanbul care doreau să se alăture celor 1.2 milioane de oameni care au împărtășit cu noi acest turneu fenomenal în acest an, le cer scuze din suflet. Așteptam cu nerăbdare acest concert, dar decizia de a-l anula a fost în afara controlului nostru”. Concertul a fost anulat din cauza temerilor legate de amenințările din Turcia The Sun relatează că concertul a fost anulat din cauza temerilor legate de amenințările din Turcia, cauzate de sprijinul acordat în trecut Israelului, unde a susținut concerte în trecut. Williams este căsătorit cu Ayda Field Williams, o femeie de origine turcă cu o mamă evreică. El va susține cel mai mic concert cu bilete, joi, la sala Dingwalls din Camden, Londra, unde va interpreta integral viitorul său album Britpop, care nu a fost încă lansat, împreună cu primul său LP solo, Life Thru A Lens. El a început turneul în mai, concertând în orașe precum Edinburgh, Londra, Amsterdam, Berlin, Helsinki și Atena. După ce a părăsit Take That în 1995, Williams a lansat albumul său de debut, care a ajuns în topul clasamentelor, în 1997, și a obținut șapte single-uri numărul unu în Marea Britanie și 15 albume numărul unu în Marea Britanie. Albumele includ I’ve Been Expecting You (1998), Sing When You’re Winning (2000), Escapology (2002), Intensive Care (2005) și Rudebox (2006).
Sean Diddy Combs condamnat la peste 4 ani de închisoare pentru acuzații legate de prostituție
Sean „Diddy” Combs a fost condamnat pentru transportul de persoane peste granițe statale pentru a întreține relații sexuale. Avocații lui Combs au solicitat o pedeapsă de 14 luni, invocând timpul deja petrecut în detenție și problemele sale de sănătate mintală. În schimb, procurorii au cerut o pedeapsă de cel puțin 11 ani, subliniind comportamentul abuziv al acestuia. Combs și-a cerut public scuze, descriind comportamentul său ca fiind „disgustător, rușinos și bolnav” și a promis să își folosească influența pentru a sprijini victimele violenței domestice. „M-am pierdut în exces, m-am pierdut în ego-ul meu”, a mai spus Combs. Avocații săi au anunțat intenția de a ataca sentința în instanță, susținând că judecătorul a luat în considerare comportamente pentru care Combs a fost achitat. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, Combs a fost amendat cu 500.000 de dolari și va fi sub supraveghere 5 ani. Instanța a subliniat că violența împotriva femeilor nu va fi tolerată. Procesul a fost marcat de mărturii emoționante din partea copiilor săi, care au cerut clemență, și de sprijinul oferit de victimele care au avut curajul să depună mărturie.
Robbie Williams dezvăluie că are sindromul Tourette
Cântărețul în vârstă de 51 de ani, deja diagnosticat cu tulburare de deficit de atenție, explică faptul că are „gânduri intruzive”, dar că acestea nu se manifestă în exterior, potrivit Le Figaro. Robbie Williams a făcut noi dezvăluiri despre sănătatea sa mintală. Cântărețul britanic în vârstă de 51 de ani a dezvăluit că suferă de sindromul Tourette. Într-un nou episod al podcastului I’m ADHD! No You’re Not , el vorbește despre „gânduri intruzive”, pe care le consideră acum o parte integrantă a afecțiunii. „Mergeam pe stradă zilele trecute și mi-am dat seama că aceste gânduri intruzive sunt inerente sindromului Tourette ”, explică el. În același interviu, cântărețul dezvăluie că a fost diagnosticat și cu „trăsături autistice”, fără a prezenta vreo tulburare reală. Deja diagnosticat cu tulburare de deficit de atenție (ADHD) de aproximativ douăzeci de ani, fostul cântăreț al trupei Take That s-a luptat cu mai multe dependențe de când a devenit faimos, la începutul anilor 1990. Cântărețul a trecut prin mai multe internări în centre de reabilitare, în special din cauza alcoolului și drogurilor. „Cred că este genetic. Unii oameni au prepoziții care spun că vor să-și facă rău ”, i-a spus el lui Laurent Delahousse la France 2 în 2024, ca parte a promovării filmului său biografic Better Man . Filmul prezintă luptele lui Robbie Williams cu faima, dependența și sindromul impostorului.
Statuie de 3 metri dedicată regretatei artiste Tina Turner, dezvelită în orașul natal din Tennessee
Comunitatea localității Brownsville, aflată în apropiere de Memphis, i-a adus sâmbătă un omagiu legendarei cântărețe Tina Turner, dezvelind o statuie de aproape 3 metri chiar în locul unde artista și-a petrecut copilăria și adolescența. Lucrarea din bronz, realizată de sculptorul Fred Ajanogha, o înfățișează pe „Regina rock’n’roll-ului” cu celebra coafură bogată și microfonul în mână, surprinzând energia și mișcările inconfundabile de pe scenă. „Am vrut să redau flexibilitatea și forța ei, iar părul era ca o coamă de leu”, a explicat artistul, potrivit AP. Evenimentul a făcut parte din cea de-a 10-a ediție a Tina Turner Heritage Days, sărbătoare care reunește anual fani și membri ai comunității pentru a comemora viața și cariera uneia dintre cele mai mari artiste din lume. Compania Ford a contribuit cu 150.000 de dolari Turner, câștigătoare a mai multor premii Grammy și interpretă a unor hituri precum Nutbush City Limits, Proud Mary sau What’s Love Got To Do With It, a murit pe 24 mai 2023, la vârsta de 83 de ani, la locuința sa din Elveția. Statuia a fost finanțată prin donațiile a circa 50 de susținători, printre care și compania Ford, care a contribuit cu 150.000 de dolari. Monumentul este amplasat lângă muzeul dedicat Tinei Turner, inaugurat în 2014 în clădirea restaurată a școlii Flagg Grove, unde artista a învățat în copilărie. „Este un lucru mare pentru comunitate să aibă o astfel de amintire a Tinei Turner în orașul său natal. Muzica ei a inspirat generații întregi”, a spus Karen Cook, venită din Georgia special pentru ceremonie.
Un pacient german s-a vindecat de HIV/SIDA cu un tratament complet revoluționar / Este a șaptea persoană din lume care a învins SIDA, dar mai e mult până departe
Un bărbat german s-a vindecat de HIV și devine, astfel, a șaptea persoană din lume care a învins SIDA, considerată incurabilă timp de patru decenii. Abordările de tratament au diferit de-a lungul vremii, însă cel mai eficient s-a dovedit a fi transplantul de celule stem, prin care s-a vindecat pacientul german. Tratamentul standard pentru HIV/SIDA era tratamentul de tip antiretroviral, care acționa doar asupra celulelor sistemului imunitar. Neajunsurile tratamentului antiretroviral Însă caracteristica celulelor infectate este că acestea fac cópii noi, virale și, prin urmare, virusul rămâne în aceste celule care poartă numele de rezervor viral. Orice celulă din rezervorul viral poate să înceapă să producă HIV, ceea ce înseamnă că, dacă pacientul întrerupe tratamentul, încărcătura virală se reface în câteva săptămâni. Oamenii de știință au încercat, ca alternativă la acest tip de tratament, transplantul cu celule stem, care are potențialul de a vindeca HIV în parte, pentru că necesită distrugerea sistemului imunitar cu chimioterapie și uneori cu radiații și înlocuirea acestuia cu celule sănătoase primite de la donator. Tehnologia CRISPR – o modalitate nouă de editare genetică Transplantul de celule stem este foarte complex. El are o rată de mortalitate de aprox. 10% și este recomandat doar în cazuri severe. În 2021, a fost aprobat primul studiu uman care testează tehnologia CRISPR (Clustered Regularly Interspaced Short Palindromic Repeats – repetiții palindromice regulat scurte, grupate și interspațiate) – o modalitate de editare genetică ce folosește virus adeno-asociat la o doză relativ mică. Această terapie a demonstrat capacitatea excizării ADN-ului proviral HIV în celule primare umane, precum și în mai multe modele animale, printre care primate non-umane. În 2024, în cadrul celei de-a 25-a Conferințe Internaționale SIDA de la Munchen, cercetătorii au dezvăluit că un pacient din Germania nu mai are HIV detectabil, după ce a fost tratat în 2015. Acesta devine a șaptea persoană din lume care s-a vindecat de HIV. A avut și puțin noroc! La cinci din cele șapte cazuri, medicii au găsit donatori care aveau defecte rare, naturale, în ambele copii ale unei gene, care dă naștere proteinei CCR5 pe suprafața celulelor imunitare. Majoritatea tulpinilor de HIV se atașează de această proteină pentru a trece în celule. În lipsa proteinei CCR5, celulele imunitare sunt rezistente la HIV. Donatorul de celule stem avea doar o copie a acestei gene, ceea ce înseamnă că, probabil, el are jumătate din cantitatea normală a acestei proteine. În plus, primitorul însuși avea o singură copie a genei – doi factori genetici care este posibil, spun oamenii de știință, să fi ajutat la vindecarea pacientului german de HIV. 1,3 milioane de infecții HIV/SIDA noi, raportate în fiecare an Aproximativ 1% din populația nativă nord-europeană are două cópii ale genei CCR5 și 16% dintre persoane au doar o copie. Cazul germanului este singurul caz de vindecare de HIV/SIDA în care donatorul a avut o singură mutație, mai degrabă decât dublă, lucru care ar putea să fie o componentă pozitivă pentru cercetările următoare. Cu toate acestea, oamenii de știință cad de acord că un vaccin ar fi cel mai bun mod de a pune capăt celor patruzeci de ani de HIV/SIDA, în contextul în care, în fiecare an, 1,3 milioane de infecții noi sunt raportate în fiecare an.
Un tablou al lui Picasso, care a stat ascuns timp de 80 de ani, va fi scos la licitație
A fost dezvăluită o lucrare a lui Pablo Picasso ce o reprezintă pe fotografa suprarealistă Dora Maar, care nu mai fusese văzută de 80 de ani, potrivit bbc. Lucrarea, „Bustul unei femei cu pălărie înflorată”, a fost finalizată spre sfârșitul relației turbulente de nouă ani a cuplului și o arată pe Maar într-o lumină blândă, mai colorată decât în portretele anterioare realizate de Picasso până atunci. Picasso a pictat numeroase portrete ale Dorei Maar, inclusiv faimoasele „Portretul Dorei Maar” și „Dora Maar cu pisica”, însă ea spunea despre ele: „Toate portretele pe care mi le-a făcut sunt minciuni. Sunt toate Picasso. Niciunul nu e Dora Maar”. Cei doi s-au întâlnit la sfârșitul lui 1935, când ea realiza fotografii pentru promovarea filmului lui Jean Renoir, „Crima domnului Lange”. La acea vreme, Picasso era într-o relație cu Marie-Thérèse Walter, cu care avea o fiică, Maya, legătură care a continuat și pe parcursul anilor petrecuți cu Maar. El a reprezentat-o frecvent pe Maar – ale cărei tendințe masochiste îl fascinau – ca pe o figură chinuită, adesea în lacrimi, precum în „Femeia care plânge” (La Femme qui pleure), pe care experții spun că a intenționat să o facă simbol al suferinței războiului civil spaniol, dar care totodată reflecta și presupusele sale abuzuri asupra Dorei Maar și numeroasele conflicte fizice dintre cei doi. Un chip chinuit, pe punctul de izbucni în plâns În lucrarea redescoperită, chipul lui Maar, fragmentat dar pictat în culori vii, fără perspectivă, apare chinuit și pe punctul de a izbucni în plâns. În acea perioadă, Maar aflase că Picasso, atunci în vârstă de 61 de ani, intenționa să o părăsească pentru artista Françoise Gilot, de doar 21 de ani. Portretul a fost terminat în iulie 1943 și a fost expus doar de câteva ori în afara atelierului său parizian de pe Rue des Grands Augustins. Se află într-o colecție privată din august 1944, când a fost cumpărat, cu câteva luni înainte de eliberarea Parisului. „Un portret revigorant” Dora Maar, care a murit la Paris în 1997 la vârsta de 89 de ani, este considerată muza lui Picasso, dar și subiect și iubită a sa, în ciuda nenumăratelor sale proteste în care-i spunea că nu este muza lui. Casa de licitații Lucien Paris, care a estimat pictura în ulei (80 x 60 cm) la aproximativ 8 milioane de euro (6,9 milioane de lire sterline), dar se așteaptă ca prețul să fie mult mai mare, a păstrat existența tabloului secret până la prezentarea oficială de joi. Licitatorul Christophe Lucien a spus că este o descoperire semnificativă și a descris lucrarea drept o „capodoperă” și un exemplu rar despre cum opera lui Picasso a fost o rază de lumină în zilele întunecate ale ocupației. „Nu este doar un reper în istoria artei, ci și în viața privată a lui Picasso”, a spus Lucien. „Este un portret revigorant al Dorei Maar; excepțional și plin de emoție. Descoperirea lui este un moment important pentru noi, ca experți.” Pictura va fi scoasă la licitație de Lucien Paris pe 24 octombrie și va fi expusă public timp de trei zile înainte de vânzare.