Studiu: Numărul deceselor cauzate de consumul excesiv de alcool la femei s-a dublat în ultimii 20 de ani
Femeile au început să consume alcool mai frecvent și în cantități mai mari, iar acest lucru se vede în tristele statistici din ultimii douăzeci de ani. Un studiu publicat recent în revista medicală „Clinical Gastroenterology and Hepatology” arată că numărul deceselor asociate consumului de alcool în rândul femeilor s-a dublat între 1999 și 2020, iar decesele cauzate de hepatita alcoolică s-au triplat în aceeași perioadă. Hepatita alcoolică include diverse forme de deterioare a ficatului, cauzate de consumul excesiv de alcool, de la inflamație în stadiu incipient până la ciroză (fibroză hepatică severă). De ce sunt femeile mai sensibile la alcool În primul rând, procentul mai mare de grăsime corporală și un conținut mai mic de apă determină o concentrație crescută de alcool în sânge, pe care ficatul trebuie s-o proceseze. Apoi, femeile au, în mod natural, niveluri mai scăzute ale enzimei alcool-dehidrogenază, responsabilă cu metabolizarea alcoolului în organism, ceea ce, din nou, duce la o concentrație crescută a alcoolului în sânge. Aceste diferențe fiziologice, combinat cu creșterea bruscă a consumului de alcool și a episoadelor de binge drinking (consum continuu de alcool), fac ca femeile să fie deosebit de vulnerabile la bolile asociate alcoolului. „Istoric, existau diferențe între bărbați și femei în ceea ce privește frecvența consumului de alcool. Însă, practic, această diferență s-a estompat, iar raportul dintre consumul de alcool la bărbați și la femei este aproape de 1 la 1”, a declarat Sherry McKee, directoarea Programului Yale SCORE privind diferențele de gen în tulburările legate de consumul de alcool. Schimbarea stilului de viață expune femeile mai mult la consumul de alcool Schimbările în stilul de viață al femeilor au creat mai multe oportunități pentru consumul de alcool, a spus McKee. Deși adulții tineri din prezent beau mai puțin comparativ cu generațiile anterioare, acum există mai multe femei decât bărbați în universități — iar mediul universitar este, în general, asociat cu un consum crescut de alcool, a explicat ea. „Dacă adăugăm și faptul că femeile amână căsătoria și maternitatea, acest lucru le oferă mai mult spațiu pentru a continua să consume alcool și după terminarea facultății”, a mai spus McKee. Consumul excesiv de alcool în rândul femeilor este cel mai frecvent la vârsta mijlocie, a declarat Katherine Keyes, profesoară de epidemiologie la Școala de Sănătate Publică Mailman din cadrul Universității Columbia. Tiparele promovate în media „ajută” la creșterea consumului de alcool Unii cercetători pun acest trend pe seama stresului sau a culturii de consum de alcool la birou, însă Keyes susține că principalul motiv pentru care femeile beau mai mult este distracția. Ea a remarcat că vinul și băuturile spirtoase sunt frecvent promovate ca produse de lux sau metode de relaxare adresate femeilor. Experții spun că o mai bună conștientizare a riscurilor pentru sănătate asociate consumului de alcool ar putea ajuta femeile să își reducă consumul. „Nu înseamnă că fiecare persoană care consumă alcool în exces va dezvolta o boală hepatică. Însă știm că o parte dintre acestea — aproximativ 25–30% — ajung să o dezvolte”, a declarat Dr. Jessica Mellinger, medic principal la Henry Ford Health, un sistem de sănătate din statul Michigan. Cu cât o persoană bea mai mult, a adăugat ea, cu atât este mai probabil să dezvolte o boală hepatică de orice fel.
Studiu: Eforturile de reducere a poluării aerului în China și Asia de Est ar fi putut contribui neintenționat la accentuarea încălzirii globale
Scăderea emisiilor de aerosoli – care pot răci planeta prin absorbția luminii solare – a adăugat aproximativ 0,05 grade Celsius la încălzirea globală pe deceniu începând din 2010, conform studiului publicat luni în Communications Earth & Environment. În acea perioadă, China a început să implementeze politici agresive pentru îmbunătățirea calității aerului și a reușit în cele din urmă să reducă cu 75% rata emisiilor de dioxid de sulf toxic, notează autorii studiului. Gazul de dioxid de sulf, un poluant dăunător rezultat din arderea combustibililor fosili și a erupțiilor vulcanice, este precursor al aerosolilor de sulfați – principalii aerosoli care răcesc în prezent planeta. Deși aceste particule reprezintă un risc pentru sănătatea plantelor, oamenilor și animalelor, ele se numără printre tipurile de aerosoli care contribuie la răcirea planetei. În absența norilor, aerosolii pot reflecta lumina solară înapoi în spațiu Atunci când norii se formează în jurul aerosolilor, acești compuși pot absorbi energia solară din atmosferă și astfel pot reduce lumina solară care ajunge la nivelul solului. În absența norilor, aerosolii pot reflecta lumina solară înapoi în spațiu. Înainte ca politicile Chinei de îmbunătățire a calității aerului să își facă efectul, poluarea era una dintre principalele cauze ale deceselor premature din țară, au mai precizat autorii. Totuși, din cauza reducerii concentrației de aerosoli răcoritori în atmosferă, zonele din Asia de Est și din alte regiuni ale lumii au resimțit o intensificare a încălzirii globale – și se așteaptă ca în viitor să se confrunte cu valuri de căldură și mai extreme, schimbări ale tiparelor musonice și potențiale perturbări în agricultură, conform studiului. E nevoie de eforturi paralele pentru îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră Scăderea nivelului de sulfați „dezvăluie parțial încălzirea determinată de gazele cu efect de seră și influențează distribuția geografică a schimbărilor temperaturii la nivelul solului”, au observat cercetătorii. „Reducerea poluării aerului are beneficii clare pentru sănătate, dar fără o reducere concomitentă a emisiilor de CO₂, se elimină un strat de protecție împotriva schimbărilor climatice”, a declarat într-un comunicat coautorul Robert Allen, profesor de climatologie la Universitatea din California, Riverside. „Acest lucru subliniază nevoia unor eforturi paralele pentru îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, a adăugat el. Allen și colegii săi și-au bazat concluziile pe simulări din principalele modele climatice pentru perioada 2015–2049, folosind date din proiectul internațional Regional Aerosol Model Intercomparison Project, care include contribuții din SUA, Europa și Asia. Aceștia au estimat o încălzire globală medie anuală de aproximativ 0,07 grade Celsius cauzată de reducerea emisiilor de aerosoli, cu 0,05 grade Celsius deja înregistrate pe deceniu din 2010 încoace. Reducerea emisiilor simulate a corespuns îndeaproape cu cea înregistrată în perioada 2010–2023 în Asia de Est, au notat autorii, adăugând că emisiile din regiune sunt așteptate să continue să scadă — deși într-un ritm mai lent. Principalii factori ai schimbărilor climatice pe termen lung Deși studiul s-a concentrat pe aerosolii de sulfați, cercetătorii au subliniat că emisiile de dioxid de carbon (CO₂) și metan rămân principalii factori ai schimbărilor climatice pe termen lung. „Studiul nostru s-a axat pe recenta și îngrijorătoarea accelerare a încălzirii globale, care este foarte preocupantă, dar totuși mică în comparație cu amploarea generală și pe termen lung a încălzirii cauzate de creșterea nivelului de CO₂ și metan”, a declarat autorul principal Bjørn Samset, cercetător senior la Centrul Norvegian pentru Cercetare Climatică și de Mediu Internațională, într-un comunicat. La rândul său, Robert Allen a subliniat că, deoarece aerosolii au o durată de viață scurtă în atmosferă, creșterea temperaturilor globale ar putea să se atenueze în viitorul apropiat. „Dioxidul de sulf și aerosolii de sulfați au o durată de viață de aproximativ o săptămână”, a spus el. „Odată eliminați, ne vom stabiliza într-un ritm de încălzire mai conform cu tendința pe termen lung.” Pe măsură ce și alte regiuni ale lumii — inclusiv Asia de Sud, Africa și America de Nord — încep să elimine treptat emisiile de aerosoli, oamenii de știință au spus că intenționează să analizeze cum aceste schimbări pot influența viitoarele tendințe climatice. „Îmbunătățirea calității aerului este o decizie de bun-simț pentru sănătatea publică”, a mai spus Allen. „Dar dacă vrem să prevenim cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, trebuie să reducem și emisiile de CO₂ și metan. Cele două trebuie să meargă mână în mână”.
Zuckerberg și liderii Meta sunt dați în judecată pentru 8 miliarde de dolari
Mark Zuckerberg și alți lideri ai Meta sunt acuzați într-un dosar ce vizează daune de 8 miliarde de dolari, care începe miercuri, la Curtea de Chancery din Wilmington, Delaware. Timp de opt zile, instanța va analiza acuzațiile de încălcare a confidențialității datelor utilizatorilor, în special în legătură cu scandalul Cambridge Analytica, din 2018. Firma a fost implicată în campania electorală a lui Donald Trump din 2016, unde a folosit datele pentru a crea profiluri detaliate ale alegătorilor și pentru a desfășura campanii de publicitate politică direcționată. Acționarii Meta Platforms îi cer lui Zuckerberg și celorlalți lideri ai companiei despăgubiri pentru încălcarea acordului privind protecția datelor, semnat de Facebook cu Comisia Federală pentru Comerț, în anul 2012, susținând că aceștia au permis colectarea și utilizarea neautorizată a datelor utilizatorilor, potrivit Reuters. „Se pune întrebarea dacă putem avea încredere în Mark Zuckerberg” Scandalul Cambridge Analytica a scos la iveală cum datele utilizatorilor Facebook au fost colectate fără consimțământul lor, ceea ce a dus la o amendă record de 5 miliarde de dolari impusă Meta în anul 2019. În acest proces, acționarii solicită rambursarea a 8 miliarde de dolari, întreaga sumă plătită de Meta pentru a acoperi costurile asociate cu scandalul. Printre acuzați se numără fostul director operațional Sheryl Sandberg, investitorul Marc Andreessen și membri ai consiliului de administrație ai Meta, precum Peter Thiel și Reed Hastings. În documentele depuse înaintea procesului, acționarii susțin că pot dovedi că, după acordul din 2012, Facebook a continuat să practice metode înșelătoare privind confidențialitatea datelor, sub conducerea lui Zuckerberg. Zuckerberg și ceilalți acuzați au respins acuzațiile Aceștia afirmă că probele vor demonstra că fost creată o echipă pentru protecția confidențialității, angajată o firmă externă pentru a asigura conformitatea și că Facebook a fost victima unei „înșelăciuni bine planificate”, orchestrată de Cambridge Analytica. Meta nu este acuzată direct, iar Zuckerberg și ceilalți acuzați au respins acuzațiile, numindu-le „extreme” și au refuzat să comenteze pe marginea procesului. „Acest caz va oferi o oportunitate importantă de a înțelege ce știau liderii Facebook despre datele utilizatorilor și când au aflat despre acestea”, a precizat Jason Kint, directorul grupului de lobby Digital Content Next, organizație care reprezintă interesele companiilor din media digitală. Kint a adăugat: „Se pune întrebarea dacă putem avea încredere în Mark Zuckerberg!” Tranzacțiile financiare ale lui Zuckerberg, sub lupa instanței Procesul, care se desfășoară fără juriu, va analiza în principal evenimentele și întâlnirile din cadrul consiliului de administrație al Facebook din urmă cu un deceniu, pentru a stabili modul în care a fost implementat acordul din 2012. Totodată, va fi examină și posibilitatea ca Zuckerberg să fi utilizat un plan de tranzacționare a acțiunilor pentru a-și proteja investițiile personale în contextul scăderii valorii acțiunilor Meta după ieșirea la lumină a scandalului. În prezent, Meta – compania-mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp – se află sub supraveghere strictă legată de confidențialitatea datelor utilizatorilor și de modul în care compania antrenează modelele sale de inteligență artificială, proces prin care Meta folosește datele colectate pentru a antrena algoritmi de inteligență artificială.
Licitație pentru cea mai mare bucată de Marte descoperită vreodată pe Pământ – o descoperire extrem de rară
Cea mai mare bucată de Marte descoperită vreodată pe Pământ, o rocă de 25 de kilograme, va fi scoasă la licitație miercuri, la Casa Sotheby’s din New York, potrivit euronews.com. Valoarea ei este estimată între 2 milioane de dolari și 4 milioane de dolari. Roca marțiană, cunoscută sub numele de NWA 16788, va fi vândută în cadrul unei licitații cu tematică de istorie naturală, care include și un schelet de dinozaur Ceratosaurus tânăr, de peste 2 metri înălțime și aproape 3 metri lungime. Este cu 70% mai mare decât predecesoarea ei, găsită pe Pământ Potrivit casei de licitații, meteoritul ar fi fost aruncat de pe suprafața planetei Marte în urma impactului cu un asteroid uriaș, apoi a călătorit 225 de milioane de kilometri până pe Pământ, unde s-a prăbușit în deșertul Sahara, în Africa. A 54-pound Martian meteorite — the largest known piece of Mars ever found on Earth — has landed at #SothebysNewYork. How did it get here? Find out from @the_lynx_eyed. The Natural History Live Auction takes place 16 July at 10:00 AM ET. https://t.co/7rZVChTFmY pic.twitter.com/W3zqEbAG1H — Sotheby’s (@Sothebys) July 11, 2025 Un vânător de meteoriți l-a descoperit în regiunea izolată Agadez din Niger, în noiembrie 2023. Bucata maronie-roșiatică este cu aproximativ 70% mai mare decât predecesoarea ei, găsită pe Pământ și reprezintă aproape 7% din totalul materialului marțian cunoscut de pe planeta noastră. Măsoară aproape 375 mm în lungime, 279 mm în lățime și 152 mm în înălțime. „Acest meteorit marțian este de departe cea mai mare bucată de Marte descoperită vreodată,” a declarat Cassandra Hatton, vicepreședinte pentru știință și istorie naturală la Sotheby’s. „Este de peste două ori mai mare decât ceea ce consideram anterior a fi cea mai mare piesă de pe Marte.” Roca este o descoperire extrem de rară. De reținut că doar 400 de meteoriți marțieni se numără printre cei peste 77.000 de meteoriți recunoscuți oficial pe Pământ, spune Sotheby’s. Hatton a precizat că o mică parte din rocă a fost prelevată pentru studiu, iar rezultatele au confirmat că provine într-adevăr de pe Marte. „Acesta a fost primul indiciu că nu e doar o rocă mare căzută pe jos” Analiza a arătat că este un „șergotit olivin-microgabroic”, format prin răcirea lentă a magmei marțiene. Are o textură cu granulație grosieră, compusă în principal din piroxen, maskelynit și olivină, potrivit Sotheby’s. Are și o suprafață lucioasă, cel mai probabil cauzată de temperaturile ridicate la care a fost supusă când a trecut prin atmosfera Pământului, a mai spus Hatton. „Acesta a fost primul indiciu că nu e doar o rocă mare căzută pe jos” a explicat ea. Nu este cunoscut momentul exact în care meteoritul a căzut pe Pământ nu este cunoscut, dar testările arată că este posibil să fi avut loc în ultimii ani, potrivit Sotheby’s. Un Ceratosaurus tânăr, la coadă la licitație Alături de piatra marțiană, va fi licitat și scheletul unui Ceratosaurus tânăr, descoperit în 1996 lângă Laramie, statul Wyoming, SUA, la cariera Bone Cabin – un loc bogat în fosile de dinozauri. Specialiștii au asamblat aproape 140 de oase fosilizate, completate cu materiale sculptate, pentru a recrea scheletul, care a fost montat și este pregătit pentru expunere. Se crede că dinozaurul provine din perioada Jurasicului Târziu, cu aproximativ 150 de milioane de ani în urmă, spune Sotheby’s. Estimarea pentru acest lot este cuprinsă între 4 milioane de dolari (3,42 milioane euro) și 6 milioane de dolari (5,13 milioane euro). Nu este clar dacă obiectele vor fi vândute la aceste prețuri, deoarece piese similare nu au mai fost scoase niciodată la licitație. Sotheby’s afirmă însă că oricine va achiziționa aceste obiecte extrem de rare va deține o veritabilă bucată unică de istorie.
Moment aniversar, la 50 de ani de la moartea dictatorului fascist spaniol Franco
Artistul spaniol Eugenio Merino, cunoscut pentru lucrările sale provocatoare care îi atacă pe Franco și regimul dictatorial din perioada1939-1975, a creat o replică a capului dictatorului sub forma unei mingi de fotbal. Ulterior, mingea a fost folosită în timpul unui meci. O replică a capului dictatorului spaniol Francisco Franco a fost folosită pe post de minge în timpul unui meci de fotbal care a avut loc săptămâna trecută, în apropiere de Barcelona, potrivit Le Figaro. „Încercăm să împrospătăm amintirile oamenilor” Partida s-a disputat pe un teren care a fost folosit drept tranșeu în timpul Războiului Civil. Mișcarea inedită a avut loc în cadrul festivalului de artă Ex Abrupto. „És satisfactori clavar una puntada al cap de Franco”, assegura l’artista Eugenio Merino, el creador de la rèplica La proposta, dins del festival d’art contemporani Ex Abrupto de Moià, va ser un partit de futbol que no tenia res de convencionalhttps://t.co/QCRGKCYN9K pic.twitter.com/5L1bzwc2PX — diariARA (@diariARA) July 4, 2025 Organizatorii și fotbaliștii semi-profesioniști prezenți pe teren au spus că astfel încearcă să „împrospăteze amintirile oamenilor” despre fascism, la 50 de ani de la moartea lui Franco. „Dacă nu abordăm aceste probleme și istoria, nu știm cu adevărat în ce ne băgăm”, a explicat unul dintre membrii organizației Indecline, referindu-se la ascensiunea Extremei Drepte în recentele alegeri europene. A fost dat în judecată, dar instanțele au respins solicitările Replica din cauciuc a fost creată de Eugenio Merino, cunoscut pentru lucrările sale provocatoare în care atacă figura lui Franco. Anterior, artistul a folosit imaginea dictatorului pentru a realiza un sac de box și a expus o replică în mărime naturală a lui Franco într-un frigider. Pentru lucrările sale, artistul a fost dat în judecată de mai multe ori, dar instanța a respins solicitările.
Statistică de ultimă oră: România se află pe locul al treilea, în UE, în ceea ce privește rata mortalității prevenibile
România se află pe locul al treilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata mortalității prevenibile, cu 306 decese la 100.000 de locuitori în 2018. Aceasta este de peste două ori mai mare decât media UE, care este de 160 la 100.000. Sunt datele studiului publicat astăzi de BioMed Central, o editură britanică specializată în publicații științifice de tip open access. Studiul publicat astăzi analizează datele privind mortalitatea prin cancer de sân în România, în comparație cu Uniunea Europeană și evidențiază diferențele semnificative între mediile urban și rural. Între 2000 și 2017, cazurile de cancer de sân din România au crescut exponențial, la femei cu vârsta de 20 de ani sau peste Studiul arată că în anul 2000, 77.298 de decese cauzate de cancerul de sân au fost înregistrate în UE, din care 3,8% (2.949 de decese) au avut loc în România. Până în 2017, numărul total de decese cauzate de cancer de sân în UE a crescut la 84.613, iar ponderea României a crescut ușor la 4,1% (3.500 de decese). Pe parcursul a două decenii, între 2000 și 2020, România a înregistrat un total de 67.339 de decese la femei cu vârsta de 20 de ani sau peste din cauza cancerului de sân. Ratele de mortalitate: România vs. UE Mortalitatea generală a fost semnificativ mai mare în România, pe toată durata studiului Pe toată durata studiului (2000-2017), România a avut rate de mortalitate generală (din toate cauzele) semnificativ mai mari decât media UE. De exemplu, în 2002, rata în România era de 1.641,5 decese la 100.000 de locuitori, comparativ cu 1.022,7 decese la 100.000 în UE. Această tendință a continuat, ajungând în 2017 la 1.192,7 decese la 100.000 în România față de 820,8 la 100.000 în UE. Mortalitatea prin toate tipurile de cancer (la femei) Interesant este că, în perioada 2002-2017, rata de mortalitate pentru toate tipurile de cancer la femei a fost inițial mai mare în UE decât în România. În 2002, rata era de 180,5 la 100.000 în România și 227,5 la 100.000 în UE. Totuși, tendințele s-au inversat: până în 2017, rata în România a crescut la 195,5 la 100.000, în timp ce în UE a scăzut la 205,4 la 100.000. Mortalitatea prin cancer de sân (la femei): în ceea ce privește specific cancerul de sân, situația a evoluat similar cu mortalitatea generală prin cancer. La începutul perioadei (2002), rata de mortalitate prin cancer de sân era mai mare în UE (38 la 100.000) decât în România (36,3 la 100.000). Însă, până în 2017, această ordine s-a inversat: rata în UE a scăzut la 32,4 la 100.000, în timp ce în România a crescut la 35,9 la 100.000. Acest lucru arată o îmbunătățire în UE și o înrăutățire relativă în România. România rurală vs. România urbană Pe parcursul întregii perioade 2000-2020, ratele de mortalitate prin cancer de sân la femei au fost constant mai ridicate în zonele urbane decât în cele rurale, atât la nivel național, cât și în aproape toate regiunile. Această observație nu este surprinzătoare, având în vedere că majoritatea populației (aproximativ 55-56%) locuiește în zone urbane, iar 65% din totalul deceselor prin cancer de sân au avut loc în orașe. Variații regionale ale diferenței urban-rural În 2000, regiunea de sud-est a înregistrat cea mai mare diferență: ratele în zonele urbane erau cu 96,6% mai mari decât în cele rurale. În 2020, regiunea de nord-vest a preluat acest loc, cu rate urbane cu 66,7% mai mari decât cele rurale. Diferența urban-rural a fost cea mai mică în sud în 2000 (cu 53,6% mai mare în urban) și în Vest în 2020 (cu 29,4% mai mare în urban). În București-Ilfov, unde peste 90% din populație locuiește în mediul urban, rata combinată urban/rural este aproape identică cu rata urbană, ceea ce subliniază impactul predominanței urbane în această regiune. Tendințe pe două decenii la nivel național și sub-național La nivel național Per total, rata națională de mortalitate prin cancer de sân la femei în România a înregistrat o scădere de 3,2% între 2000 și 2020 (de la 39,60 la 38,35 la 100.000 de femei). Pe regiuni, deși la nivel național se observă o scădere, situația regională este mixtă: Majoritatea regiunilor au înregistrat o scădere a ratelor de mortalitate prin cancer de sân. Cea mai mare scădere a fost în regiunea București-Ilfov, cu 10,2%. Însă, regiunile sud și centru au înregistrat o creștere a ratelor, cea mai mare fiind în centru cu 8,16%. În zonele urbane, ratele de mortalitate prin cancer de sân în zonele urbane au scăzut cu 11,1% la nivel național între 2000 și 2020. Aproape toate regiunile urbane au înregistrat scăderi, cu excepția Sudului, unde a fost o ușoară creștere (1,5%). Cea mai mare scădere urbană s-a înregistrat în nord-est, cu 14,9%. În zonele rurale, s-a înregistrat o scădere mult mai mică, de doar 1,6% la nivel național. În timp ce unele regiuni rurale au avut scăderi semnificative (ex: sud-vest cu 17,9%), altele au avut creșteri notabile (ex: centru cu 15,2%). Raportul dintre ratele de mortalitate urbană și rurală a scăzut de la 1,74 la 1,57, indicând o oarecare reducere a decalajului, dar mortalitatea urbană rămâne considerabil mai mare. Concluzii generale: deși mai puține femei mor, numărul celor care trăiesc cu boala este în creștere Scăderea generală a mortalității standardizate pe vârstă prin cancer de sân și, în special, a celei din mediul urban, este semnificativă, statistic. Este notabil faptul că prevalența a crescut în aproape toate regiunile între 2013 și 2020, sugerând că, deși mai puține femei mor, numărul total al celor care trăiesc cu boala este în creștere. Aceste date complexe subliniază necesitatea unor intervenții de sănătate publică bine direcționate pentru a reduce mortalitatea prin cancer de sân în România, în special în zonele cu creșteri sau diferențe mari între urban și rural, subliniază autorii studiului, personalități de marcă în medicina modernă: Silviu Călin Rădulescu, Cristian Calomfirescu, Carmen Ungurean, Florentina Furtunescu, John W. Carew, Amr Soliman și Li Zhang.
A fost descoperită o formă rară de lepră care exista în Americi de mii de ani
Lepra. Sau Boala Hansen. O infecție cronică ce, netratată, provoacă deformări ale oaselor și ale pielii. Până de curând, despre lepră se știa că exista în Europa, Asia și Oceania încă de acum 5000 de ani, dar că nu exista în Americi înainte de venirea coloniștilor europeni. O echipă internațională de cercetători, coordonată de Kirsten Bos de la Institutul Max Planck, a descoperit, însă, urme genetice de lepră în schelete vechi de 4000 de ani în Chile, adică cu mult înainte de perioada colonială. Boala exista în Europa în perioada tranziției neolitice, la fel ca ciuma, tuberculoza sau febra tifoidă Din perspectivă genetică, boala Hansen este cauzată fie de Mycobacterium leprae (agentul patogen dominant la nivel global), fie de Mycobacterium lepromatosis – un tip nou-identificat și rar. Recuperarea bacteriei M. leprae din oase arheologice din Europa sugerează că boala a apărut în Eurasia în perioada tranziției neolitice, acum aproximativ 7000 de ani. Estimări similare de apariție au fost propuse și pentru alte boli notabile precum ciuma, tuberculoza sau febra tifoidă. Oameni din diferite ere aveau provocări imunitare unice În ce privește M. lepromatosis, genomurile sale antice nu au fost încă descoperite, iar acestea ar putea oferi indicii importante despre istoria bolii Hansen. Kirsten Bos, coordonatoarea grupului de Paleopatologie Moleculară de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă, studiază de peste un deceniu oase afectate de boli, din contexte americane. Unele boli descoperite de grup erau așteptate – chiar anul trecut au găsit dovezi că familia bolilor înrudite cu sifilisul își are originile în Americi, însă, datorită tehnicilor avansate de a studia ADN-ul agenților patogeni antici Bos și echipa sa pot să studieze dincolo de „suspecții obișnuiți”. Despre bolile infecțioase în comunități din Americi nu se știu multe lucruri. Variatele ecosisteme în care oamenii au trăit au reprezentat provocări imunitare unice, nemaiîntâlnite în alte părți ale lumii – vorbim de o perioadă de 20 000 de ani. Studiile arheologice pe oase umane din Americile precolumbiene confirmă că epoca nu era lipsită de boli, însă urmele lăsate pe oase nu sunt întotdeauna specifice pentru a le putea atribui unei boli anume. A fost identificată o formă rară de lepră în schelete vechi de 4000 de ani din Chile Echipa lui Bos a colaborat îndeaproape cu cercetători din Argentina și Chile pentru a identifica oase potrivite pentru analiză și pentru a efectua munca meticuloasă de izolare a ADN-ului agenților patogeni antici. Printre ei, doctorandul Dario Ramirez de la Universitatea Națională din Cordoba, Argentina. El a identificat primul o semnătură genetică legată de lepră în schelete vechi de aproximativ 4000 de ani în schelete din Chile. „Inițial am fost sceptici, deoarece lepra este considerată o boală din perioada colonială, dar o evaluare mai atentă a ADN-ului a arătat că agentul patogen aparținea formei ”, explică el. Aceasta a oferit prima indicație că M. lepromatosis și M. leprae, deși ambele cauzează boala Hansen, ar putea avea istorii foarte diferite. Reconstrucția genomului a fost esențială pentru înțelegerea acestei povești. Deși recompunerea unui genom antic este întotdeauna o sarcină dificilă, în acest caz, patogenul era excepțional de bine conservat, ceea ce este rar pentru ADN-ul antic, mai ales pentru specimene atât de vechi, comentează Lesley Sitter, cercetătoare postdoctorală în echipa lui Bos, care a realizat analiza. Patogenul este înrudit cu toate formele moderne cunoscute de M. Lepromatosis, dar, cum există foarte puține genomuri disponibile pentru comparație, mai sunt multe de aflat. De ce este importantă o astfel de descoperire? Pentru că ea contrazice teoria conform căreia lepra a fost adusă în Americi de europeni. Pentru că arată că lepra exista în Americi de mii de ani Pentru că arată că lepra este o boală mult mai veche și mai răspândită decât se credea Scopul cercetării lui Kirsten Bos este să înțeleagă exact de unde a apărut boala și cum s-a răspândit în lume. „Până acum, dovezile indică o origine americană, dar vom avea nevoie de mai multe genomuri din alte epoci și contexte pentru a fi siguri”, a spus aceasta. Recent, patogenul a fost descoperit și la populații de veverițe din Marea Britanie și Irlanda, însă în Americi, acesta nu a fost identificat decât la om. Cu atât de puține date disponibile, originea sa rămâne, încă, un mister.
Sute de cazuri de pancreatită și 10 decese cauzate de medicamentele injectabile pentru slăbit
În perioada 2019-2022, numărul utilizatorilor de Ozempic a crescut de la 569 la 13 310 (2021) și la 22 891 (în 2022). În 2022, Ozempic a devenit cel mai utilizat agonist GLP-1 (Glucagon-Like Peptide) în România. Alte medicamente precum Wegovy și Mounjaro au înregistrat creșteri rapide, cu rată de adopție superioară încă din primul an. Wegovy este disponibil în România din 2024, dar numai în farmacii specializate, iar accesul este variabil. O seringă FlexTouch (4 injecții) de Wegovy costă între 1 300 și 1 500 de lei. Dacă se adaugă consultanță medicală și livrarea, costul poate ajunge la 3 500 de lei. Chiar și fără consultanță, prețurile medii pentru Wegovy și Mounjaro sunt de 760 – 1 318 lei pe lună și respectiv 966 – 2 000 de lei pe lună, pentru Mounjaro. Cât de sigure sunt Ozempic, Wegovy și Mounjaro Un studiu foarte recent realizat în Marea Britanie a relevat faptul că aceste medicamente pot să aibă efecte secundare serioase și pot duce chiar la deces. Sute de cazuri de pancreatită acută și cronică au fost raportate, inclusiv 10 decese. 294 de persoane au suferit de pancreatită acută și cronică în urma administrării de tirzepatidă – substanța activă din Mounjaro – și semaglutidă, folosită în Ozempic și Wegovy. Deși nu a fost dovedită o legătură directă de cauzalitate între aceste medicamente GLP-1 (folosite și în tratamentul diabetului) și cazurile de pancreatită, existau îngrijorări că nu se cunosc suficient efectele adverse, ceea ce i-a determinat pe oficialii din sistemul britanic de Sănătate să lanseze un nou studiu privind posibilele reacții nocive. Aceasta vine la doar câteva zile după ce Mounjaro a devenit disponibil în cabinetele medicilor de familie din Anglia, în timp ce Ozempic și Wegovy pot fi obținute cu rețetă în această țară; totuși, Mounjaro și Wegovy pot fi cumpărate și online, în regim privat. Se estimează că aproximativ 1,5 milioane de persoane – adică 4% dintre gospodăriile din Regatul Unit – folosesc în prezent injecții pentru slăbit. Procentul de efecte secundare este mic, dar asta nu înseamnă că nu există Sir Stephen Powis, medicul-șef al Sistemului Britanic de Sănătate, a declarat că acestea ar putea deveni în curând cele mai utilizate medicamente. La rândul său, dr. Simon Cork, lector principal în fiziologie la Universitatea Anglia Ruskin, a declarat: „Procentul de cazuri de pancreatită observate în studiile clinice a fost redus, dar știm că mulți oameni cumpără aceste medicamente în regim privat. Procentaje mici aplicate la un număr mare de utilizatori înseamnă că tot mai mulți oameni pot dezvolta aceste afecțiuni, chiar dacă ele rămân totuși rare.” Cu toate acestea, Dr. Cork a subliniat că este important să se recunoască faptul că riscurile asociate obezității sunt mai mari decât cele legate de administrarea acestor medicamente. El a adăugat: „Pentru marea majoritate a oamenilor, aceste medicamente vor ajuta la pierderea în greutate și sunt, în general, foarte sigure. Pentru un număr mic de persoane, pot apărea efecte secundare semnificative, iar acest lucru face cu atât mai important ca pacienții să fie monitorizați de profesioniști din domeniul sănătății.” În România, Ozempic injectabil a fost retras în 2024, ca urmare a deciziei producătorului (Novo Nordisk), care nu a reușit să cadă de acord cu autoritățile române privind prețul. Ozempic nu mai este disponibil în farmacii sub formă de stilou injectabil. Ce este disponibil acum este semaglutida (sub formă de comprimate), pentru pacienții cu diabet de tip 2, tot pe bază de rețetă. Toate aceste medicamente necesită monitorizare din partea medicului.
De ce nu mănâncă europenii insecte și nici n-au de gând s-o facă
În 2019, piața europeană a insectelor comestibile era estimată la 500 de tone, iar estimările urmăreau o creștere la 260 000 de tone până în 2030. Atunci, vânzările incluzând făinuri, pulberi și insecte întregi erau în creștere rapidă, cu o cotă de aproximativ 75% reprezentată de ingrediente sub formă de pulbere/făină. Un sondaj din 2024 arată că 60% dintre europenii care au încercat produse cu insecte au apreciat că gustul este „foarte bun”. 20% dintre solveni și polonezi mâncaseră insecte Cei care obișnuiau să consume suplimente pentru sportivi au spus că preferă insectele pentru vitamine și minerale – 71% (International Platform of Insects for Food and Feed – ipiff.org). În Europa Occidentală, 61% dintre persoanele care au încercat insecte au spus că preferă lăcustele, 45% – gărgărițele de făină și 42% – greierii de casă. În Germania – doar 31% dintre oameni își pot imagina cumpărarea unor produse cu insecte din supermarket. În Slovenia și Polonia – doar 20% dintre cei intervievați consumaseră insecte, iar interesul real se concentra pe forme procesate (pulberi, făinuri). În România, un studiu realizat în 2022 pe 496 de adulți cu media de vârstă 39 de ani a scos în evidență că doar 6,3% au mâncat insecte cel puțin o dată, iar un studiu din 2018 pe studenți bucureșteni a relevat că 10% consumaseră insecte sau produse derivate. În studiul din 2022, 43,8% dintre participanți au spus că ar fi dispuși să încerce în viitor, dacă acestea ar fi sub formă de făină sau pulbere. Nici faptul că le cunosc beneficiile nu le schimbă opțiunile europenilor și nord-americanilor O cercetare publicată în decembrie 2024 de Journal of Agriculture and Food Research, realizată pe 3 260 de participanți din SUA, Belgia și Italia (țări non-entomofage), a rezultat o intenție scăzută de a consuma insecte, atât întregi, cât și procesate, în timp ce Mexic și China nu au fost atât de reticente la acest lucru. Nici informarea despre beneficiile aduse de insecte nu a schimbat rezultatele sondajelor. Concluzia a fost că Europa și SUA resping consumul de insecte, dar anumite categorii de consumatori ar putea să treacă peste repulsie dacă insectele ar fi accesibile psihologic. Deși creșterea și consumul insectelor – precum greierii, lăcustele și furnicile – implică un impact mult mai redus asupra mediului, acest potențial este puțin probabil să se materializeze, au concluzionat cercetătorii. Motivul principal este respingerea ideii de a mânca insecte, în special în țările occidentale. „Este greu de imaginat cum ar putea alimentele pe bază de insecte să înlocuiască semnificativ carnea tradițională” Sondajele realizate în SUA și Europa arată că, în timp ce până la 91% dintre respondenți ar fi dispuși să încerce „carnea alternativă” pe bază de plante, doar aproximativ 20% ar lua în considerare consumul de insecte. Sursa: Pixabay Pe lângă bariera culturală, studiul identifică și obstacole economice: majoritatea companiilor au ales să investească în creșterea insectelor precum musca soldat negru pentru hrana animalelor, nu a oamenilor. Doar câteva startup-uri din domeniul batoanelor proteice reprezintă excepții. „Având în vedere aceste provocări, este greu de imaginat cum ar putea alimentele pe bază de insecte să înlocuiască semnificativ carnea tradițională”, se precizează în articolul publicat în revista Sustainable Agriculture. Deși mulți declară că doresc să consume alimente produse sustenabil, puțini occidentali au adoptat cu adevărat vegetarianismul sau veganismul. Între timp, consumul global de carne este în creștere, alimentat de cererea tot mai mare din partea noilor clase mijlocii din țări precum China. Modelul „Danemarca” Danemarca oferă însă un posibil model de urmat, după ce, în 2023, a lansat un plan național menit să reducă consumul de carne și să stimuleze producția și consumul de alimente pe bază de plante. „Alimentele pe bază de plante sunt viitorul”, declara atunci ministrul danez al Alimentației, Agriculturii și Pescuitului, Jacob Jensen. „Dacă vrem să reducem amprenta climatică a sectorului agricol, trebuie cu toții să consumăm mai multe produse vegetale.” Crummett, unul dintre cercetătorii implicați în analiză, a subliniat că planul Danemarcei este un bun punct de plecare pentru a construi alternative reale, în loc să ne limităm la speranța că oamenii vor trece de la sine la consumul de insecte. „Trebuie să-i întâlnești pe oameni la jumătatea drumului, nu să le ții morală”, a spus el. „Este important să le oferi opțiuni care să fie gustoase, accesibile și ușor de integrat în viața de zi cu zi. Abia atunci vom putea reduce cu adevărat impactul produs de creșterea animalelor asupra mediului.”
Cercetătorii francezi identifică un nou tip de sânge – Gwada negativ – aparținând unei femei din Franța
Oamenii de știință francezi au identificat un nou tip de sânge, denumit „Gwada negativ”, aparținând unei femei din Franța, originare din insula caraibiană Guadeloupe. Această femeie este singura purtătoare cunoscută a ceea ce este acum recunoscut ca al 48-lea sistem de grupă sanguină identificat în lume, a anunțat Agenția Franceză a Sângelui (EFS). Anunțul a fost făcut la 15 ani după ce cercetătorii au primit o probă de sânge de la o pacientă care efectua analize de rutină înainte de o operație, a precizat vineri EFS. Descoperirea a fost recunoscută oficial de Societatea Internațională de Transfuzie Sanguină „EFS tocmai a descoperit al 48-lea sistem de grupă sanguină din lume!”, a declarat instituția într-un comunicat pe rețeaua LinkedIn.„Această descoperire a fost recunoscută oficial la începutul lunii iunie, la Milano, de către Societatea Internațională de Transfuzie Sanguină (ISBT).” Până acum, această organizație științifică recunoscuse 47 de sisteme de grupe sanguine. Identificarea corectă a tipului de sânge este un pas crucial pentru ca pacienții să poată primi transfuzii salvatoare de la donatori compatibili. Secvențierea ADN de mare viteză a făcut posibilă descoperirea Thierry Peyrard, biolog medical în cadrul EFS implicat în descoperire, a declarat pentru AFP că un anticorp „foarte neobișnuit” a fost detectat pentru prima dată la pacientă în 2011. Totuși, la acel moment, resursele nu au permis continuarea cercetărilor. Abia în 2019, datorită secvențierii ADN de mare viteză („high-throughput DNA sequencing”), oamenii de știință au reușit să dezlege misterul, identificând o mutație genetică, a precizat Peyrard. Pacienta, care avea 54 de ani la momentul testării și locuia la Paris, făcea analize preoperatorii de rutină când a fost detectat anticorpul necunoscut, a mai spus el. „Este singura persoană din lume compatibilă cu ea însăși” Această femeie „este, fără îndoială, singurul caz cunoscut din lume”, a spus expertul.„Este singura persoană din lume compatibilă cu ea însăși.” Peyrard a explicat că femeia a moștenit tipul de sânge de la ambii părinți, care aveau fiecare aceeași genă mutată. Numele „Gwada negativ”, care face referire la originile pacientei și „sună bine în toate limbile”, a fost bine primit de către experți, a adăugat Peyrard.