Tu ești Brâncuși – Oglindă gigant Poarta Sărutului la Palatul Cesianu-Racoviță / Brâncuși ne privește pe toți
Vineri a fost lansat la Palatul Cesianu-Racoviță proiectul cultural „Tu ești Brâncuși”, de către Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” în colaborare cu Artmark, un demers menit să puncteze Anul Brâncuși, instituit prin lege ca an aniversar, la 150 de ani de la nașterea artistului. Proiectul lansează o intervenție artistică interesantă ca viziune: „Poarta Sărutului” recreată din oglindă – la intrarea în curtea Palatului Cesianu-Racoviță din București. A privi – a te privi În perioada 13 februarie – 9 martie, monumentala „Poartă a Sărutului” devine nu doar un obiect de privit, ci un obiect în care să te privești, să te oglindești. Așezată la intrarea în curtea palatului, Poarta devine un prag al trecerii, dar și al unității și continuității. Accesul publicului la poarta „Tu ești Brâncuși” este liber, iar trecătorii sunt încurajați să facă poze și să le distribuie în social media. Pentru vizitatorii galeriilor Artmark, întâlnirea cu Brâncuși poate continua. La Palatul Cesianu se află o importantă schiță de atelier a lui Brâncuși, care va intra la Licitația de Artă Postbelică și Contemporană stabilită chiar în data de 19 februarie, data nașterii artistului și Ziua Națională „Constantin Brâncuși”, la Casa A10 by Artmark. Schița, provenită dintr-o colecție istorică, are un preț de pornire de 8.000 de euro și aparține „cioplitorului” lui Brâncuși, ucenicul care l-a ajutat pe Brâncuși să realizeze monumentala trilogie de la Târgu Jiu, denumită „Calea Eroilor”. „Ne-am asumat și acest proiect pentru că Poarta Sărutului este unul dintre semnele esențiale ale universului brâncușian — iar simbolul ei se regăsește, de altfel, și în identitatea noastră vizuală. Și pentru că Brâncuși ne privește pe toți!”, spune Cornel Mihalache, directorul Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”.
Care sunt cele mai sănătoase nuci și beneficiile lor unice, potrivit nutriționiștilor
Nucile sunt recunoscute drept alimente bogate în nutrienți, asociate cu sănătatea inimii și longevitatea. Consumul regulat de nuci este legat de un risc mai scăzut de boli cardiovasculare și de mortalitate prematură, potrivit EuroNews. Ele furnizează grăsimi nesaturate, proteine vegetale, fibre, antioxidanți și micronutrienți esențiali. În ciuda conținutului caloric ridicat, nucile pot susține controlul greutății dacă sunt consumate cu moderație. Totuși, fiecare tip de nucă oferă beneficii specifice și are porții recomandate diferite. Nuci pecan Nucile pecan sunt bogate în polifenoli, antioxidanți puternici care reduc stresul oxidativ. Cercetările sugerează că pot îmbunătăți profilul lipidic și markerii cardiovasculari. Ele sprijină sănătatea inimii prin reducerea oxidării lipidelor din sânge. O mână moderată zilnic poate contribui la echilibrarea colesterolului. Nucile sunt singurele cu o mențiune aprobată de FDA privind reducerea riscului de boli de inimă. Sunt bogate în acid alfa-linolenic, un omega 3 de origine vegetală. Studiile clinice arată că pot reduce colesterolul LDL („rău”). O porție zilnică de peste 30 de grame susține sănătatea inimii și a creierului. Cercetările le asociază și cu o memorie și performanță cognitivă mai bune. Migdale Migdalele se numără printre nucile cu cel mai ridicat conținut de fibre. Fibrele susțin digestia, controlul glicemiei și sănătatea microbiomului intestinal. Sunt bogate în vitamina E, un antioxidant esențial pentru protecția celulară. Studiile indică faptul că 42-50 de grame pe zi pot aduce beneficii metabolice optime. Fistic Fisticul furnizează antioxidanți, vitamina B și B9 pentru procesele celulare. Este bogat în valină, un aminoacid esențial pentru refacerea musculară. Raportul proteine-calorii îl transformă într-o gustare sățioasă. Nuci braziliene Nucile braziliene sunt una dintre cele mai bogate surse alimentare de seleniu. Seleniul susține imunitatea și sistemele antioxidante ale organismului. Din cauza conținutului ridicat de seleniu, se recomandă una sau două pe zi. Astfel, un consum echilibrat de nuci poate susține sănătatea inimii, metabolismul și longevitatea.
9 gustări de seară recomandate de nutriționiști pentru un somn odihnitor
Gustările de seară nu trebuie să îți afecteze obiectivele de sănătate. Specialiștii spun că alegerea potrivită poate îmbunătăți calitatea somnului. Opțiunile echilibrate pot stabiliza glicemia și susține relaxarea peste noapte, potrivit TastingTable. Cireșe amare Cireșele amare sunt bogate în melatonină naturală, hormonul care reglează somnul. Ele conțin și triptofan și antioxidanți cu efect antiinflamator. Experții recomandă ½ până la 1 cană de cireșe sau 120–240 ml de suc. Fistic, nuci și semințe de dovleac Aceste nuci și semințe conțin melatonină, magneziu și grăsimi sănătoase. Magneziul ajută la relaxarea mușchilor și calmarea sistemului nervos. Se recomandă porții mici pentru a evita excesul caloric înainte de culcare. Iaurt grecesc sau brânză cottage Aceste produse lactate conțin proteina cazeină, care se digeră lent. Calciul susține transformarea triptofanului în melatonină. Este indicată o porție moderată cu aproximativ o oră înainte de somn. Kiwi Kiwi conține antioxidanți și compuși care susțin producția de serotonină. Studiile leagă consumul de kiwi de îmbunătățirea instalării și duratei somnului. Un kiwi consumat cu 30–60 de minute înainte de culcare este suficient. Unt de migdale Untul de migdale furnizează magneziu, proteine și grăsimi sănătoase. Acești nutrienți ajută la stabilizarea glicemiei peste noapte. Specialiștii recomandă limitarea cantității la aproximativ o lingură. Edamame fiert Edamame este bogat în triptofan, magneziu și potasiu. Acești nutrienți susțin relaxarea musculară și producția hormonilor somnului. O cană consumată cu una-două ore înainte de culcare este potrivită. Banane Bananele furnizează potasiu, magneziu și vitamina B6. Acești nutrienți sprijină relaxarea musculară și producția de serotonină. Se recomandă o banană medie cu cel puțin o oră înainte de somn. Lapte auriu Lapte auriu combină laptele cald cu turmeric și nucșoară. Nucșoara conține compuși care favorizează calmul și relaxarea. O porție mică, de 180–240 ml, înainte de culcare poate susține somnul. Supă de oase Supa de oase conține glicină, un aminoacid asociat cu un somn mai bun. Glicina poate îmbunătăți calitatea somnului și reduce oboseala de a doua zi. Experții recomandă ½ până la 1 cană pentru a evita trezirile nocturne. Nutriționiștii subliniază importanța moderației și a echilibrului nutritiv seara. Alegerea alimentelor bogate în proteine și magneziu poate favoriza un somn mai profund.
Descoperirea secolului în Cehia / Peste 500 de monede celtice, ascunse sub pământ de mai bine de două milenii
Cercetători specializați în arheologia europeană au scos la lumină un important zăcământ de monede de aur și argint în zona rurală din apropierea orașului Plzeň, în vestul Republicii Cehe. Colecția, care a rămas ascunsă sub pământ timp de secole, este considerată una dintre cele mai valoroase comori arheologice descoperite recent în regiune. Potrivit autorităților culturale, valoarea tezaurului nu constă doar în vechimea sa, ci și în starea excelentă de conservare a obiectelor, care oferă cercetătorilor o oportunitate rară de a înțelege mai bine structurile sociale, credințele și relațiile comerciale ale comunităților care au populat Europa Centrală în Antichitate. Descoperit cu un detector de metale Povestea tezaurului a început în 2021, când un căutător amator a descoperit, cu ajutorul unui detector de metale, un fragment de monedă antică datând din secolul al II-lea î.Hr. Indiciul a atras atenția specialiștilor și a dus la organizarea unor săpături arheologice controlate, desfășurate într-o zonă agricolă activă și coordonate cu perioadele de plantare și recoltare. În urma cercetărilor, arheologii au descoperit nu doar monede, ci și rămășițele unui cal, alături de diverse unelte metalice. Aceste elemente sugerează că locul ar fi putut avea o funcție rituală sau comercială, fiind posibil un punct de întâlnire sezonier pentru comunitățile locale. Ce conține tezaurul de la Plzeň Directorul Muzeului Galeriei Științifice din Plzeň, Pavel Kodera, a precizat că la locul săpăturilor „a fost găsită o cantitate mare de obiecte metalice mici, dar rare, în principal monede, dar și lingouri, granule de aur neprelucrate, precum și fragmente de cercei și brățări”. Au fost descoperite: peste 500 de monede de aur și argint, multe decorate cu simboluri ale culturii celtice lingouri și bucăți de aur neprelucrat, granule de aur și mici bijuterii reprezentări ale cailor, mistreților, soarelui și zeilor celți influențe elenistice vizibile în portrete și motive de origine greacă Monedele au dimensiuni cuprinse între 7 milimetri și 1,5 centimetri și impresionează prin designul elaborat, care reflectă mitologia și filosofia celtică. „Aceste imagini sunt adevărate opere de artă, care reflectă mentalitatea și universul simbolic al poporului celtic”, a subliniat Kodera. Urmează analize pentru a stabili originea aurului Experții de la Institutul de Arheologie al Academiei Cehe de Științe urmează să continue cercetările prin analize izotopice, menite să stabilească dacă aurul provine din zăcăminte locale sau dacă a fost adus din regiuni îndepărtate, pe vechile rute comerciale ale Europei antice. Concluzia preliminară a cercetătorilor este că terenul ar fi servit drept loc de întâlnire sezonier, unde aveau loc ritualuri, schimburi comerciale sau ambele. Descoperirea adaugă o piesă importantă în puzzle-ul istoriei celtice din Europa Centrală și confirmă rolul strategic al acestei regiuni în rețelele economice și culturale ale Antichității.
Ce au în comun cei care au copilărit în anii `80 și `90 și ce îi diferențiază de copiii de astăzi
Psihologii spun că cei crescuți în anii 1980 și 1990 au dezvoltat abilități mai puțin întâlnite astăzi, scrie GlobalEnglishEditing. Specialiștii leagă aceste trăsături de joaca mai liberă, supravegherea redusă și tehnologia limitată. Cercetătorii susțin că stilurile moderne de parenting pot reduce, fără intenție, oportunitățile de dezvoltare. 1. Independență reală și autonomie Copiii anilor ’80 și ’90 mergeau adesea singuri la școală sau făceau cumpărături. Aceste provocări zilnice le-au consolidat încrederea și autonomia practică. Studiile arată că independența timpurie îmbunătățește gestionarea stresului și performanțele școlare. Astăzi, copiii sunt mai supravegheați, având mai puține ocazii să-și dezvolte autonomia. 2. Abilități mai bune de rezolvare a problemelor Proiectele realizate fără supraveghere directă încurajau învățarea prin încercare și eroare. Fără smartphone-uri, copiii experimentau și găseau soluții singuri. Cercetările leagă rezolvarea eficientă a problemelor de încredere crescută și comportament echilibrat. Intervenția constantă a adulților poate reduce reziliența în fața obstacolelor. 3. Comunicare față în față mai eficientă Înaintea smartphone-urilor, interacțiunile aveau loc în persoană sau prin apeluri telefonice. Copiii învățau natural să citească tonul, limbajul corpului și indiciile emoționale. Studiile arată că interacțiunea directă dezvoltă empatia și inteligența emoțională. Mediile dominate de ecrane reduc exercițiul social neintermediat. 4. Creativitate stimulată de plictiseală Timpul nestructurat îi obliga pe copii să inventeze jocuri și lumi imaginare. Neuroștiința arată că plictiseala stimulează inovația și gândirea creativă. Copiii moderni au mai puține momente de inactivitate din cauza stimulării digitale constante. 5. Competență fizică și evaluarea riscurilor Cățăratul în copaci sau mersul pe bicicletă dezvoltau evaluarea riscurilor. Cercetătorii spun că „joaca riscantă” supravegheată îmbunătățește judecata și sănătatea mintală. Deși siguranța a crescut, explorarea fizică independentă este mai limitată astăzi. 6. Relații mai solide între copii Conflictele erau rezolvate fără medierea adulților în timpul jocului liber. Copiii dezvoltau abilități de negociere și compromis prin interacțiune directă. Studiile asociază gestionarea conflictelor între egali cu reziliența socială pe termen lung. 7. Capacitate mai mare de concentrare Distragerile reduse permiteau concentrarea asupra unei singure activități ore întregi. Cercetările educaționale leagă atenția susținută de performanța academică. Întreruperile digitale fac astăzi concentrarea profundă tot mai dificilă. 8. Reziliență prin consecințe reale Consecințele naturale, precum temele uitate, îi învățau responsabilitatea. Psihologii explică faptul că reziliența se dezvoltă prin provocări gestionabile. Parentingul excesiv de protector poate limita aceste experiențe formative. 9. Răbdare și capacitatea de a amâna recompensa Copiii așteptau difuzarea emisiunilor sau accesul la bibliotecă. Studiile arată că amânarea recompensei prezice succesul pe termen lung. Accesul digital instant poate reduce toleranța la incertitudine. Specialiștii afirmă că aceste puncte forte nu sunt relicve ale trecutului. Copiii au nevoie în continuare de independență, reziliență și creativitate. Psihologii sugerează că libertatea echilibrată poate ajuta la redobândirea acestor abilități.
Covidul de lungă durată ar putea declanșa modificări cerebrale similare cu Alzheimer, arată un nou studiu
Pentru majoritatea pacienților, COVID-19 este o boală ușoară, care durează una-două săptămâni. Pentru unii însă, simptomele persistă mult după faza acută. Atunci când manifestările continuă la patru săptămâni de la debut, medicii vorbesc despre „Long Covid” sau Covid de lungă durată. Noi cercetări sugerează că Covid de lungă durată ar putea declanșa modificări cerebrale asemănătoare cu cele din stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, scrie TheIndependent. Oamenii de știință estimează că aproximativ 20 de milioane de americani au fost diagnosticați cu Covid de lungă durată. Afecțiunea include simptome care persistă mai mult de trei luni după infectare. Printre simptomele frecvente se numără oboseala, durerile musculare persistente, „ceața mentală”, amețelile, depresia, senzatia de lipsa de aer și pierderea mirosului sau gustului. Inflamația cerebrală și o barieră protectoare esențială Cercetătorii de la Universitatea din New York Langone Health au analizat modul în care Covidul de lungă durată afectează creierul. Ei s-au concentrat asupra plexului coroid, o structură care produce lichid cefalorahidian. Acest lichid protejează creierul și măduva spinării, elimină deșeurile și transportă nutrienți. Plexul coroid acționează și ca o barieră protectoare în interiorul creierului. Studiul a arătat că pacienții cu Covid de lungă durată aveau un plex coroid cu aproximativ 10% mai mare. Un plex coroid mărit este asociat cu inflamația cronică și neurodegenerarea. Acesta a fost corelat și cu biomarkeri identificați în boala Alzheimer progresivă. Rezultatele studiului și impactul cognitiv Cercetarea a urmărit 86 de pacienți cu Covid de lungă durată și simptome neurologice. Au fost incluși și 67 de pacienți vindecați de Covid și 26 de persoane sănătoase. Participanții cu Covid de lungă durată au obținut scoruri cu 2% mai mici la un test cognitiv. Cercetătorii cred că răspunsurile imune persistente pot îngroșa vasele de sânge din creier. Autorul principal, dr. Yulin Ge, a declarat că inflamația ar putea afecta această barieră cerebrală critică. El a precizat că mărirea plexului ar putea semnala un declin cognitiv similar Alzheimer în viitor. Întrebări rămase și pașii următori Cercetătorii spun că nu se știe încă dacă aceste modificări sunt reversibile. Echipa analizează datele de monitorizare pentru a evalua efectele cognitive pe termen lung. Oamenii de știință speră să stabilească dacă aceste schimbări pot anticipa un declin cognitiv persistent.
Cel puțin 5 motive pentru care anti-Ziua Îndrăgostiților e mai bună decât Ziua Îndrăgostiților
Obligația socială a devenit forțare socială și nu numai de Ziua Îndrăgostiților. Marketingul din ce în ce mai subtil și mai agresiv știe să-ți folosească eficient sentimentul de vină în această zi: ești bolnav dacă nu te supui. Dictatura Bomboanei în Formă de Ciocolată învinge de fiecare dată. Poți să-i spui „Nu”? Da, poți! Nu e niciodată prea târziu să ripostezi. Poți deveni Eroul acestei Zile, haiducul absolut al eliberării de sub dictatul urât al marketingului abuziv emoțional, dacă înțelegi câteva lucruri simple: în primul rând, lupta dintre tine și marketing e inegală, așa că totul este să înțelegi arta subtilă a supraviețuirii. Îți prezentăm cel puțin cinci motive pentru care anti-Ziua Îndrăgostiților e mai bună decât Ziua Îndrăgostiților și o matematică extrem de rece care poate să-ți dovedească asta. Nu ai nimic de demonstrat nimănui – iubirea nu e fiscalizabilă și nici măsurabilă după mărimea buchetului de flori. Folosește această zi ca să arăți că emoțiile nu au nevoie de audit. Ziua Îndrăgostiților cere performanță și rezultate vizibile, pe câtă vreme, în realitate, iubirea voastră nu are nevoie decât de liniște. Faci ce vrei și dacă vrei, fără șpagaturi emoționale inutile. Neparticiparea la evenimente de brand sau intens marketizate este o formă elegantă de rebeliune. Fă din Ziua Îndrăgostiților anti-Ziua Îndrăgostiților refuzând participarea la evenimente pe temă. E simplu să nu te lași antrenat în ritualuri impuse de corporații. Și eliberator! Gândește-te la ce rămâne după Ziua Îndrăgostiților: celofan aruncat la gunoi și trandafiri care se usucă imediat. După anti-Ziua Îndrăgostiților rămâne sentimentul victoriei împotriva marketingului asupritor. Așa cum iubirea voastră nu are nevoie de audit emoțional, tot astfel, nu are nevoie de ceas. Iubirea voastră nu durează 24 de ore. Fii calm și nu mai posta reel-uri despre voi pe rețelele sociale. Fii subversiv față de sistem și taci. O zi fără notificări este anti-Zi a Îndrăgostiților perfectă. Este Ziua Îndrăgostiților ziua fundiței roșii? Împachetează cu elastice de cauciuc! Nu trandafiri, ci brânză! Harta Absurdului într-o lume a corporației În lume, există obiceiuri care marchează această zi în feluri aparte și niciunul dintre ele nu este expresia obedienței față de marketingul corporatist. Față de acestea, mesajele clare, repetitive, abuzive, gălăgioase se dovedesc neputincioase. În Germania, în loc de cupidoni se oferă porci: de marțipan sau de ciocolată, porcii sunt simbolul norocului și al poftei. În Japonia, femeile sunt forțate social să cumpere dulciuri (honmei choco) tuturor colegilor de birou, inclusiv șefului pe care-l detestă. În Coreea de Sud, pe 14 februarie, ai, n-ai treabă, mănânci ciocolată, iar pe 14 martie faci un cadou mai scump celui care ți-a dăruit ciocolata. Pe 14 aprilie, mănânci tăiței negri în cadru organizat. De asemenea, plângi la fel de organizat. Te-ai prins care e modelul corporatist: indiferent de statutul tău emoțional, ești obligat să consumi. În Danemarca, bărbații trimit scrisori anonime cu glume proaste. Dacă femeia ghicește expeditorul, de Paști, primește un ou. În Țara Galilor se oferă linguri din lemn sculptate manual ca simbol al iubirii: „Love Spoon”. Pentru corporații, e un dezastru (prea puțin plastic, prea puțin ambalaj), însă un înlocuitor a fost gândit: „Love Spoon” din plastic, „made in China”. În Marea Britanie, în Norfolk, există un personaj de tip Moș Crăciun, numit Jack Valentine, care lasă cadouri la ușă și fuge. Deși sună drăguț, mulți localnici moderni o consideră o tradiție bizară care doar adaugă stres suplimentar pe lângă cadourile standard. În Pakistan și Arabia Saudită, în anumite perioade, sărbătoarea a fost interzisă oficial, prin lege, pe motiv că are o „importanță culturală vulgară” care nu are legătură cu tradițiile locale. În SUA se oferă inimi, ursuleți, diamante. O presiune socială imensă te obligă să cumperi, iar totul e împachetat cu celofanul „emoției autentice”. Aici Ziua Îndrăgostiților nu face victime, face carnagiu. Cum arată o anti-Zi a Îndrăgostiților perfectă: Mâncare cu usturoi Maraton de filme anti-nuntă Banii pe care i-ai fi dat pe cadourile de Ziua Îndrăgostiților pune-i pe Revolut sub numele „Fonduri pentru vacanță”. Ai rezolvat problema.
Când legenda prinde viață: Arheologii scot la suprafață fragmente uriașe din Farul din Alexandria
Timp de secole, Farul din Alexandria a existat la granița dintre istorie și legendă, admirat ca una dintre cele șapte mari minuni ale lumii antice. Recent, arheologii au ridicat 22 de blocuri uriașe de piatră din portul estic al Alexandriei, redeschizând povestea monumentului dispărut, scrie Ecoticias. O minune ridicată de pe fundul mării Blocurile recuperate sunt legate direct de Farul din Alexandria, cunoscut și sub numele de Pharos. Unele dintre pietre cântăresc între 70 și 80 de tone, subliniind dimensiunea extraordinară a construcției antice. Arheologii cred că fragmentele au fost împrăștiate în urma cutremurelor și reutilizate ulterior în fortificații de coastă. Multe piese au rămas scufundate timp de secole în apropierea actualei Cetăți Qaitbay. Recuperarea lor reprezintă una dintre cele mai importante intervenții fizice realizate la sit în ultimele decenii. Iese la iveală o intrare monumentală Printre cele mai interesante descoperiri se numără elemente arhitecturale asociate unei intrări monumentale. Cercetătorii au identificat lintouri, praguri, suporturi de uși și plăci masive de pavare. Una dintre structuri seamănă cu un portal de tip pilon, în stil egiptean, necunoscut anterior specialiștilor. Descoperirea sugerează că farul îmbina ingineria greacă cu simbolismul arhitectural egiptean. Aceasta contrazice ipotezele anterioare potrivit cărora Pharosul ar fi fost doar un turn vertical simplu. De la ruine antice la un „geamăn” digital Operațiunea de ridicare susține un proiect internațional numit PHAROS. Scopul acestuia este realizarea unei reconstrucții digitale precise a farului, folosind datele obținute prin scanarea blocurilor. Inginerii vor testa mai multe variante de asamblare pentru a stabili cum arăta structura inițială. Proiectul implică instituții de cercetare franceze, autorități egiptene și colaboratori specializați în reconstrucție digitală. În locul unei reconstrucții fizice, oamenii de știință urmăresc refacerea virtuală a farului, cu rigoare științifică. O nouă eră pentru arheologia subacvatică Fotogrammetria avansată și modelarea 3D permit studierea ruinelor complexe fără a le deteriora. Instrumentele digitale ajută la evitarea reconstrucțiilor speculative. Astfel, farul este reasamblat pe baza datelor măsurabile, nu a miturilor.
Creatori nominalizați la Oscar cer eliminarea muzicii din documentarul Melania
Paul Thomas Anderson și Jonny Greenwood au semnalat că un segment din coloana sonoră a filmului „Phantom Thread”, mai precis piesa „Barbara Rose”, a fost integrat în documentarul „Melania” fără obținerea acordului necesar, scrie Euronews. Într-o declarație obținută și publicată de revista Variety, aceștia au subliniat că, deși Greenwood nu deține în totalitate drepturile de autor asupra muzicii, studioul Universal nu l-a consultat în legătură cu utilizarea creației sale într-un proiect extern. Astfel, acest fapt este considerat o încălcare a acordului lor de compoziție. Melania, reacția artiștilor și lipsa unui răspuns oficial În urma acestei situații, Anderson și Greenwood au solicitat eliminarea completă a muzicii lor din documentar. Până în prezent, echipa de producție a filmului „Melania” nu a oferit un răspuns public cererii. Documentarul este regizat de Brett Ratner, un cineast care a revenit recent în atenția publică după o perioadă de absență prelungită din industria hollywoodiană, marcată de controverse anterioare. Filmul „Melania” a atras atenția și prin bugetele sale considerabile, neobișnuit de mari pentru o producție non-ficțională. Platforma Amazon MGM a achiziționat drepturile de difuzare pentru aproximativ 40 de milioane de dolari, la care s-au adăugat alte 35 de milioane de dolari pentru promovarea în cinematografe. Aceste sume semnificative au alimentat speculații cu privire la posibile motivații politice din spatele achiziției. Deși a fost criticat dur de presa de specialitate, documentarul a depășit estimările inițiale de încasări în Statele Unite. El a generat până acum peste 13 milioane de dolari, în mare parte datorită mobilizării unui public conservator. Parteneriatul Anderson–Greenwood Jonny Greenwood și Paul Thomas Anderson colaborează de aproape două decenii Muzicianul a compus coloanele sonore pentru numeroase filme ale regizorului, printre care „There Will Be Blood”, „The Master”, „Licorice Pizza” și recenta producție „One Battle After Another”. Aceasta din urmă este considerată una dintre favoritele la Premiile Oscar din 2026. Filmul „Phantom Thread”, din care provine muzica aflată în dispută, a fost nominalizat la șase premii Oscar. Nominalizarea vine inclusiv pentru cea mai bună coloană sonoră originală.
Ce arată un nou studiu despre cafea, ceai și riscul de demență
Este posibil să nu fie nevoie să renunți la cafeaua sau ceaiul de dimineață pentru a-ți proteja creierul pe termn lung. Un nou studiu sugerează că un consum moderat de cafea sau ceai cu cofeină este asociat cu o sănătate cognitivă mai bună în timp, scrie CNN. Băuturile cu cofeină și riscul de demență Studiul, publicat în JAMA, a analizat datele a peste 130.000 de participanți monitorizați de-a lungul mai multor decenii. Cercetătorii au descoperit că persoanele care consumau două-trei cești de cafea pe zi aveau un risc cu 18% mai mic de a dezvolta demență. Cei care beau una-două cești de ceai zilnic au prezentat un risc redus cu 14%. Este important de menționat că aceste beneficii au fost asociate exclusiv cu băuturile care conțin cofeină. Cafeaua și ceaiul decofeinizate nu au arătat aceeași asociere protectoare, potrivit autorilor studiului. Ce arată cercetarea Rezultatele se bazează pe două studii de lungă durată din SUA: Nurses’ Health Study (început în 1976) și Health Professionals Follow-up Study (lansat în 1986), care au monitorizat peste 130.000 de profesioniști din domeniul sănătății. Fiind un studiu observațional, acesta indică o asociere, dar nu poate demonstra că cofeina previne direct demența. Experții avertizează că și alți factori de stil de viață ar putea contribui la aceste rezultate. Consumatorii de cafea și ceai pot avea, de asemenea, diete mai sănătoase, pot fi mai activi mental sau pot avea un acces mai bun la servicii medicale. Specialiștii subliniază că nu este recomandată creșterea consumului de cofeină exclusiv pentru sănătatea creierului. Un aport excesiv de cofeină poate agrava anxietatea, tulburările de somn sau problemele de ritm cardiac la unele persoane. De ce ar putea ajuta cafeaua și ceaiul Cofeina nu este singurul compus benefic din aceste băuturi. Cafeaua și ceaiul conțin substanțe bioactive care influențează inflamația, fluxul sanguin, metabolismul glucozei și stresul oxidativ. Aceste efecte pot susține sănătatea creierului și a sistemului cardiovascular. Totuși, experții subliniază că nicio băutură nu poate înlocui obiceiurile dovedite benefice pentru creier. Activitatea fizică regulată, somnul de calitate, implicarea socială și o alimentație echilibrată rămân mult mai importante. Astfel, cafeaua și ceaiul pot sprijini îmbătrânirea sănătoasă, dar funcționează cel mai bine ca parte a unui stil de viață echilibrat.