Un pas major în medicină: Mecanismul care ajută plămânii să se repare singuri, descoperit de cercetători
Cercetătorii de la Mayo Clinic, Florida, au identificat un comutator molecular care determină modul în care celulele pulmonare răspund la leziuni. Descoperirea arată cum anumite celule aleg între repararea țesutului afectat și luptă împotriva infecției. Oamenii de știintă afirmă că rezultatele ar putea remodela terapiile regenerative viitoare pentru bolile pulmonare cronice, potrivit SciTechDaily. Studiul, publicat în Nature Communications, se concentrează pe un mecanism esențial din interiorul celulelor alveolare. Potrivit autorului principal, Douglas Brownfield, aceste celule specializate nu pot îndeplini simultan funcțiile de reparare și apărare. Înțelegerea acestei diviziuni biologice a muncii ar putea ajuta medicii să restabilească echilibrul atunci când acesta este afectat de boală. Rolul dublu al celulelor stem alveolare Cercetarea vizează celulele alveolare de tip 2 (AT2), esențiale pentru funcția pulmonară. Acestea mențin deschise alveolele prin producerea de proteine protectoare în timpul respirației. Totodată, acționează ca celule stem de rezervă care regenerează celulele alveolare de tip 1, responsabile de transferul oxigenului în sânge. În afecțiuni precum fibroza pulmonară, BPOC și infecțiile virale severe, inclusiv COVID-19, celulele AT2 își pierd adesea capacitatea de regenerare. Până în prezent, mecanismul acestei disfuncții nu era pe deplin înțeles. Un „clește” molecular controlează repararea pulmonară Folosind secvențiere la nivel de celulă unică și tehnici avansate de imagistică, cercetătorii au urmărit evoluția celulelor AT2 după leziuni. Ei au descoperit că noile celule AT2 rămân flexibile timp de una până la două săptămâni înainte de a se stabiliza într-o stare permanentă. Această tranziție este reglată de un circuit molecular care implică PRC2, C/EBPα și DLK1. Proteina C/EBPα acționează ca un „clește” care limitează comportamentul de tip stem al celulelor. Pentru a repara țesutul, celulele AT2 adulte trebuie să elibereze acest „clește”. Același comutator influențează și decizia celulelor de a prioritiza apărarea imună în detrimentul regenerării. Acest lucru poate explica de ce infecțiile întârzie vindecarea la pacienții cu boli pulmonare cronice. Noi direcții pentru medicina regenerativă Cercetătorii consideră că ajustarea activității C/EBPα ar putea îmbunătăți repararea pulmonară și reduce formarea cicatricilor. Descoperirea ar putea contribui și la identificarea unor biomarkeri care semnalează blocarea celulelor într-o stare neregenerativă. Rezultatele studiului consolidează direcțiile actuale de prevenire a insuficienței organelor și de restaurare a funcției pulmonare prin intervenții de medicină regenerativă. În prezent, oamenii de știință testează metode de manipulare a acestui comutator celular în celule pulmonare umane.
Magazinele din Franța folosesc AI pentru a depista hoții. Ce spun autoritățile despre legalitate
Software-ul de inteligență artificială instalat analizează mișcările clienților, identificând acțiuni precum ascunderea unui produs într-un geantă sau manipularea repetată a articolelor fără a le scană ulterior la casă. La detectarea unui comportament anormal, sistemul trimite personalului un scurt clip video pentru verificare, mai arată Euronews. „Primim o alertă, care poate indica un gest ambiguu sau clar suspect. Cel mai frecvent, este vorba despre ascunderea produselor”, a explicat Nelson Lopes, managerul unui supermarket din Montreuil, lângă Paris. Comercianții susțin că tehnologia are un impact financiar pozitiv. Un proprietar de supermarket a declarat că pierderile s-au înjumătățit după implementare. Iar asta după ce în anul anterior a înregistrat pierderi de aproape 60.000 de euro. Un farmacist din Paris a menționat că plătește aproximativ 200 de euro lunar pentru serviciu. A economisit în schimb aproximativ 4.000 de euro anual, sumă care ar fi acoperit costul unui agent de pază. Inteligență artificială – cadrul legal incert În prezent, Franța nu dispune de o legislație specifică care să autorizeze în mod explicit supravegherea comportamentală prin IA în spațiile comerciale. De asemenea, magazinele nu au obligația legală de a anunța clienții cu privire la utilizarea acestor tehnologii. Autoritatea franceză pentru protecția datelor, CNIL, a subliniat că aceste sisteme procesează date personale la scară largă. Iar utilizarea lor comercială necesită un cadru legal clar. Cu toate acestea, start-up-ul francez Veesion, unul dintre principalii furnizori ai tehnologiei, susține că a echipat între 2.000 și 3.000 de magazine în Franța. Directorul companiei, Thibault David, afirmă că soluția respectă regulamentul european privind protecția datelor (GDPR) și că nu implică analiză biometrică. Echilibru între securitate și dreptul la intimitate Pentru mulți comercianți, software-ul de inteligență artificială reprezintă un instrument vital de securitate. În special într-o perioadă de creștere a costurilor de trai și a furturilor. Unii clienți declară că nu sunt deranjați de măsură, atâta timp cât datele lor nu sunt distribuite sau utilizate în mod abuziv. În paralel, parlamentarii francezi analizează posibilitatea implementării unui cadru legislativ. Se dorește reglementarea mai strictă a utilizării inteligenței artificiale în supravegherea comercială. Dezbaterea privind limita dintre securitate și supraveghere în masă este departe de a fi finală, pe măsură ce tehnologia devine tot mai omniprezentă în viața de zi cu zi.
Studiu: Bărbații își pierd cromozomul Y odată cu vârsta. Ce impact are asupra sănătății?
Pe măsură ce înaintează în vârstă, mulți bărbați își pierd treptat cromozomul Y dintr-o parte din celule. Cercetări recente sugerează că această modificare genetică ar putea contribui la riscuri serioase pentru sănătate și la reducerea speranței de viață, scrie LiveScience. Oamenii de știință credeau anterior că pierderea cromozomului Y are un impact redus. Acest cromozom conține relativ puține gene, dincolo de cele implicate în determinarea sexului masculin. Totuși, tot mai multe dovezi leagă pierderea cromozomului Y de boli cardiovasculare, cancer și afecțiuni neurodegenerative. Pierderea cromozomului Y crește odată cu vârsta Testele genetice avansate arată că pierderea cromozomului Y devine mai frecventă în timp. Aproximativ 40% dintre bărbații de 60 de ani prezintă această pierdere în unele celule sanguine. La 90 de ani, procentul ajunge la circa 57%. Factorii de mediu pot accelera procesul. Fumatul și expunerea la substanțe cancerigene cresc probabilitatea pierderii cromozomului Y. Aceasta apare doar în anumite celule, creând un mozaic genetic în organism. Cercetătorii au observat și că celulele lipsite de cromozom Y se pot multiplica mai rapid. Acest avantaj biologic ar putea favoriza dezvoltarea tumorilor. Legături cu boli cardiace, cancer și Alzheimer Studii recente de amploare au asociat pierderea cromozomului Y cu bolile cardiovasculare. Bărbații peste 60 de ani cu frecvență ridicată a pierderii prezintă risc crescut de infarct. Au fost identificate legături și cu boli renale și disfuncții ale sistemului imunitar. O frecvență mai mare a pierderii cromozomului Y a fost observată la pacienții cu Alzheimer. De asemenea, este asociată cu evoluții mai grave în mai multe tipuri de cancer. Pierderea cromozomului Y este frecventă și în celulele canceroase. Deși corelațiile sunt puternice, relația cauzală este încă studiată. Unii cercetători consideră că pierderea cromozomului Y ar putea influența direct reglarea imunitară și procesele de reparare celulară. De ce contează pierderea cromozomului Y Deși mic, cromozomul Y conține gene implicate în reglarea activității genetice. Unele dintre acestea acționează ca supresoare tumorale. Altele influențează funcția imunitară și stabilitatea celulară. În timp ce femeile au doi cromozomi X, bărbații se bazează pe un X și un Y. Pierderea cromozomului Y poate perturba acest echilibru genetic. Dezechilibrul ar putea contribui la inflamație și la progresia bolilor. Implicații pentru îmbătrânire și longevitate Cercetătorii analizează dacă pierderea cromozomului Y ar putea deveni un biomarker. Detectarea timpurie ar putea identifica bărbații cu risc crescut de boli asociate vârstei. Înțelegerea mecanismelor implicate ar putea îmbunătăți strategiile de prevenție. Descoperirea schimbă percepțiile tradiționale despre îmbătrânirea masculină și genetică.
6 obiceiuri recomandate de cardiologi care întăresc sănătatea inimii
Bolile de inimă rămân principala cauză de deces în Statele Unite. Cu toate acestea, cardiologii afirmă că majoritatea problemelor cardiovasculare pot fi prevenite, scrie AOL. Specialiștii pun accent pe o abordare mai amplă a stilului de viață, care depășește simpla mișcare. De la alimentație și gestionarea stresului până la conexiuni sociale și monitorizarea tensiunii arteriale, obiceiurile zilnice joacă un rol esențial în protejarea inimii. Iată cele șase obiceiuri pe care cardiologii le recomandă pentru sănătatea inimii pe termen lung. 1. Urmează o dietă mediteraneană Cardiologii recomandă constant dieta mediteraneană pentru protecția cardiovasculară. Aceasta pune accent pe fructe, legume, cereale integrale, pește și proteine slabe. Carnea roșie, grăsimile saturate, zaharurile adăugate și excesul de sare ar trebui limitate. Studiile arată că acest model alimentar scade tensiunea arterială și reduce riscul de infarct. De asemenea, ajută la prevenirea diabetului de tip 2 și a accidentului vascular cerebral. Experții subliniază importanța consecvenței, nu a perfecțiunii. 2. Consolidează relațiile sociale Relațiile sociale puternice sunt tot mai des recunoscute ca factor de protecție pentru inimă. Singurătatea a fost asociată cu rate mai mari de boli cardiovasculare și insuficiență cardiacă. Timpul petrecut cu familia și prietenii reduce stresul și susține obiceiuri sănătoase. Echilibrul emoțional influențează direct sănătatea cardiovasculară pe termen lung. 3. Fă mișcare regulat, în moduri care îți plac American Heart Association recomandă 150 de minute de exerciții moderate pe săptămână. Cardiologii spun că cea mai bună activitate este cea pe care o poți menține constant. Mersul pe jos, antrenamentele de forță și exercițiile cardio susțin funcția inimii. Mișcarea regulată îmbunătățește circulația și reduce riscul cardiovascular. 4. Gestionează stresul cronic Stresul pe termen lung crește tensiunea arterială și inflamația. De asemenea, poate declanșa comportamente nesănătoase care afectează inima. Practici simple precum respirația profundă, tehnicile de relaxare sau plimbările zilnice pot ajuta. Chiar și câteva minute de relaxare pe zi pot face diferența. 5. Monitorizează tensiunea arterială Hipertensiunea arterială se dezvoltă adesea fără simptome evidente. Totuși, valorile crescute susținute pot afecta inima, rinichii și creierul. O tensiune normală este sub 120/80 mm Hg. Specialiștii recomandă monitorizare regulată și colaborare cu medicul. 6. Regândește relația cu alcoolul Consumul moderat de alcool rămâne un subiect controversat în cardiologie. Deși poate reduce stresul în contexte sociale, alcoolul crește inflamația și afectează somnul. Cardiologii recomandă moderație sau evitarea completă, în funcție de riscul individual. Înțelegerea propriilor limite este esențială pentru protejarea inimii. Experții sunt de acord că sănătatea inimii necesită o strategie complexă și echilibrată. Alimentația echilibrată, echilibrul emoțional, mișcarea și prevenția medicală funcționează împreună. Persoanele cu simptome sau factori de risc ar trebui să consulte un medic pentru evaluare.
O bacterie periculoasă ar putea deveni o nouă armă împotriva cancerului
Oamenii de știință au creat o tulpină slăbită de Listeria monocytogenes care ar putea deveni un tratament inovator împotriva cancerului. Cercetătorii de la Universitatea California, Berkeley spun că bacteria modificată activează mecanisme puternice ale sistemului imunitar, scrie ScienceBlog. Tulpina, denumită QUAIL, a fost concepută pentru a stimula imunitatea fără a provoca infecții. Descoperirile ar putea deschide un nou capitol în imunoterapia oncologică, axat pe imunitatea înnăscută, nu pe cea adaptativă. De la agent patogen periculos la instrument terapeutic Listeria monocytogenes este o bacterie transmisă prin alimente, cunoscută pentru infecțiile grave pe care le poate provoca. Ea invadează celulele, evită apărarea imună și se răspândește între țesuturi. Profesorul Daniel Portnoy și echipa sa au creat o versiune cu patru mutații genetice. Tulpina modificată, QUAIL, nu mai conține patru gene esențiale pentru progresia bolii. Spre deosebire de versiunile anterioare, QUAIL nu poate supraviețui în sânge, intestin sau vezica biliară. Totuși, poate crește temporar în interiorul celulelor, suficient pentru a declanșa o reacție imună puternică. Cercetătorii cred că această activare țintită ar putea mobiliza în siguranță sistemul imunitar împotriva cancerului. Activarea celulelor T gamma delta Încercările anterioare de a folosi Listeria în terapia cancerului au avut rezultate mixte. Studiile clinice nu au generat răspunsul citotoxic T anticipat. În schimb, cercetătorii au observat activarea celulelor T gamma delta. Acestea fac parte din imunitatea înnăscută. Ele atacă celulele aflate în suferință fără a recunoaște markeri tumorali specifici. Portnoy explică faptul că tumorile creează un mediu imun supresiv. Bacteria modificată ar putea depăși această inhibare. Fiind percepută ca un element străin, Listeria declanșează o activare imună amplă. Această reacție ar putea ajuta organismul să identifice și să elimine celulele canceroase. Siguranță îmbunătățită prin inginerie genetică Problemele de siguranță au oprit terapiile anterioare bazate pe Listeria. Chiar și tulpinile slăbite provocau uneori infecții sistemice. QUAIL rezolvă această problemă prin eliminarea genelor ribC și ribF. Fără ele, bacteria nu poate produce molecule esențiale derivate din vitamina B2 în afara celulelor. În testele de laborator, QUAIL a fost eliminată rapid din sânge și ficat la șoareci. În același timp, a menținut o stimulare imună puternică. Echipa a modificat suplimentar bacteria pentru a activa celulele MAIT. Acestea ar putea consolida și mai mult răspunsul anti-tumoral. Posibile studii clinice la copii cu leucemie Compania Laguna Biotherapeutics intenționează să solicite aprobarea FDA pentru studii clinice. Primul studiu clinic ar putea include copii care au primit transplant de măduvă osoasă. Cercetătorii speră ca QUAIL să stimuleze imunitatea și să prevină recidiva. Dacă rezultatele vor fi pozitive, testările ar putea continua în limfoame, mielom și tumori solide. Deocamdată, terapia a fost testată doar pe șoareci. Specialiștii avertizează că eficiența reală va fi stabilită abia în studiile pe oameni. Totuși, oamenii de știință consideră că reactivarea sistemului natural de alarmă al organismului ar putea redefini tratamentul cancerului.
Artă rupestră din Africa de Sud ar putea infățișa o creatură dispărută acum 250 de milioane de ani
O pictură pe stâncă din Africa de Sud ar putea arăta cum fosilele au influențat mitologia indigenă. Cercetătorii spun că lucrarea ar putea reprezenta un animal preistoric dispărut în urmă cu 250 de milioane de ani, scrie Futura-Sciences. Descoperirea leagă rămășițele fosile din Bazinul Karoo de tradițiile de artă rupestră ale populației San. O creatură neobișnuită pe „Panoul Șarpelui cu Coarne” Pictura, cunoscută drept „Panoul Șarpelui cu Coarne”, a fost realizată între 1821 și 1835. Ea se află în Bazinul Karoo din Africa de Sud, o regiune bogată în fosile. Printre animale familiare, lucrarea include o creatură cu colți care ridică semne de întrebare. Animalul alungit are picioare scurte, un cap mic și colți curbați în jos. Aspectul său amintește de o morsă, deși morsele nu au trăit niciodată în această zonă aridă. Tradițiile San descriu figura drept o ființă spirituală. Totuși, arta rupestră San se inspiră, de regulă, din animale reale. Acest lucru a ridicat întrebări privind originea creaturii neobișnuite. Fosilele din Bazinul Karoo oferă indicii Bazinul Karoo este unul dintre cele mai bogate situri fosilifere din lume. El păstrează urme ale vieții din perioadele Permiană până la Jurasică, acum aproximativ 299-145 milioane de ani. Regiunea conține numeroase fosile de terapside, strămoși reptilieni timpurii ai mamiferelor. Cercetătorul Julien Benoit sugerează că populația San ar fi putut întâlni fosile expuse la suprafață în timpul vânătorii. Aceste oase străvechi ar fi putut influența miturile locale și expresia artistică. Fosilele ies la iveală în Karoo de mii de ani. Legătura cu dicinodonții Studiul lui Benoit, publicat în revista PLOS One, indică dicinodonții drept posibilă sursă de inspirație. Aceste animale erbivore robuste aveau corpuri masive și colți curbați. Caracteristicile lor corespund îndeaproape creaturii pictate pe perete. Fosilele de dicinodonți sunt frecvente în apropierea sitului de artă rupestră. Prima descriere științifică a acestei specii datează din 1845. Aceasta a avut loc la aproximativ un deceniu după realizarea picturii San. Dacă ipoteza este corectă, lucrarea ar preceda recunoașterea științifică oficială a dicinodonților. Cercetătorii spun că acest fapt arată cum comunitățile antice au interpretat „timpul profund” prin povești și simboluri.
Analizele de sânge arată în ce măsură diabetul afectează rinichii
Noi cercetări arată că analizele de rutină ale sângelui pot indica modul în care diabetul afectează rinichii cu mult înainte de apariția insuficienței renale, conform ScienceBlog. Oamenii de știință au analizat probe de sânge de la 200 de participanți împărțiți în patru grupuri: pacienți cu afectare renală diabetică, persoane cu diabet fără afectare renală, pacienți cu boală renală non-diabetică și persoane sănătoase. Rezultatele evidențiază tipare biochimice distincte care pot ajuta medicii să înțeleagă mai bine evoluția bolii. Nivelurile de glucoză spun doar o parte din poveste Așa cum era de așteptat, glicemia à jeun (pe nemâncate) a fost crescută la pacienții cu afectare renală diabetică, cu o medie de 179 mg/dL. Hemoglobina glicată a ajuns la 8,1%, indicând luni de control glicemic deficitar. Surprinzător, grupul cu diabet fără afectare renală a înregistrat valori și mai mari ale glicemiei aleatorii, cu o medie de 280 mg/dL. Aceste rezultate sugerează că vârfurile extreme ale glicemiei nu explică singure deteriorarea rinichilor. Deși zahărul din sânge rămâne un factor central, alte dezechilibre metabolice par să influențeze evoluția bolii. Markerii funcției renale indică leziuni clare Cele mai evidente diferențe au apărut la nivelul markerilor de filtrare renală. Creatinina la pacienții cu nefropatie diabetică a avut o medie de 5,67 mg/dL, mult peste valoarea normală, sub 1,2 mg/dL. Azotul ureic din sânge a atins 72 mg/dL, de aproape șase ori peste limitele obișnuite. Acumularea acestor produși reziduali indică o afectare severă a funcției renale. Valorile reflectă deteriorarea glomerulilor (mici „filtre” ale rinichilor) cauzată de stres metabolic prelungit. În schimb, pacienții cu diabet, dar cu rinichi sănătoși, au prezentat markeri de filtrare mult mai stabili. Tipare neașteptate privind lipidele și inflamația Contrar așteptărilor, pacienții cu afectare renală diabetică nu au avut cele mai grave profiluri lipidice. Grupul cu diabet fără afectare renală a prezentat cele mai mari niveluri de colesterol LDL, trigliceride și colesterol total. Pacienții cu afectare renală au avut, în mod surprinzător, concentrații lipidice mai scăzute. Markerii inflamatori au adăugat un plus de complexitate. Proteina C reactivă a fost crescută în ambele grupuri cu boală renală, semnalând inflamație sistemică. În același timp, lactat dehidrogenaza (LDH) a atins cele mai ridicate valori la pacienții cu boală renală non-diabetică, sugerând mecanisme diferite de afectare a țesuturilor. Cercetătorii subliniază că, deși studiul a avut un număr limitat de participanți, tiparele biochimice oferă informații valoroase. Înțelegerea acestor modificări ar putea ajuta la identificarea mai timpurie a pacienților cu risc crescut. Specialiștii recomandă persoanelor cu diabet să efectueze periodic analize de sânge și să consulte medicul. Evaluarea medicală timpurie este esențială pentru prevenirea leziunilor renale ireversibile.
Pictura murală uriașă cu Maria Callas, desemnată cea mai bună din lume la street art
Kalamata, localitate situată în regiunea Messinia, se mândrește acum cu un nou punct de reper urban. Este vorba de un mural de proporții impresionante care o înfățișează pe celebra soprană Maria Callas. Realizată în 2025 de artistul Cleomenis Kostopoulos, lucrarea a fost desemnată „cea mai bună din lume” în cadrul distincțiilor acordate de platforma Street Art Cities, în urma scrutinului public internațional, mai arată Euronews. Maria Callas: omagiul artistic, confirmarea identității locale Deși portretul o surprinde pe Maria Callas, artistul accentuează că denumirea lucrării nu este cea a sopranei, ci a orașului: „Kalamata”. Faptul că tatăl artistei își avea rădăcinile în Messinia a constituit punctul de plecare al acestui proiect. „Am vrut să o reprezint pe Maria Callas ca întruchipare a Kalamatei. Nu este doar un portret, ci o alegorie a orașului”, a explicat Kostopoulos. În viziunea sa, soprana devine un simbol al spiritului local, al rezilienței și al rafinamentului cultural. Rochia amplă a personajului este încărcată de simboluri: ea evocă prosperitatea, abundența și fertilitatea specifică regiunii. Compoziția include elemente naturale – crengi de copaci, păsări și produse agricole – pentru a sublinia conexiunea profundă dintre comunitate și pământ. Procesul de creare a muralului a fost presărat cu provocări. Condițiile meteorologice nefavorabile au încetinit considerabil execuția. Astfel, echipa a utilizat pensule, spray-uri și o macara pentru a acoperi întreaga suprafață a clădirii. Dimensiunea impunătoare a operei o transformă într-un reper vizual major, vizibil de la distanță și ușor de recunoscut în peisajul urban. Un nou punct turistic pentru Kalamata Autoritățile locale consideră muralul un nou element definitoriu pentru oraș. „A devenit un pol de atracție. Oamenii vin special să îl vadă, să facă fotografii și îl promovează pe rețelele sociale. Hashtag-urile Kalamata și Maria Callas circulă tot mai mult”, a declarat viceprimarul responsabil cu planificarea strategică și neutralitatea climatică, Vassilis Papaevstathiou. Proiectul se încadrează și în strategia orașului de a atinge neutralitatea climatică până în 2030. Se încearcă totodată consolidarea identității culturale contemporane a regiunii. Astfel, muralul reușește să stabilească o punte vizuală între tradiție, artă și viitor, propulsând Kalamata într-o nouă poziție de referință pe harta artei urbane europene.
Ecouri ale iubirii din Antichitate: Mesaj de dragoste vechi de 2.000 de ani, descoperit la Pompeii
Arheologii au identificat urmele unui mesaj de dragoste vechi de aproximativ 2.000 de ani, gravat pe un zid din Pompeii, potrivit SmithsonianMagazine. Tehnologia avansată de imagistică a scos la iveală 79 de inscripții anterior invizibile în cartierul Teatrului. Cercetătorii spun că descoperirea oferă noi perspective asupra vieții cotidiene din Pompeiul antic. Mesaje estompate, dezvăluite de tehnologia modernă Zidul a fost descoperit pentru prima dată în 1794 și conține aproximativ 300 de inscripții păstrate. De-a lungul secolelor, experții au documentat circa 200 de graffiti vizibile. Multe altele au rămas prea șterse pentru a fi observate cu ochiul liber. Folosind Reflectance Transformation Imaging (RTI), cercetătorii au identificat 79 de inscripții noi. Tehnica combină imagini realizate în condiții diferite de iluminare pentru a evidenția detalii de suprafață. Metoda a scos la lumină gravuri estompate, ascunse în tencuiala deteriorată. Printre acestea se află un scurt mesaj de dragoste: „Erato amat”, adică „Erato iubește”. Restul inscripției, care probabil indica persoana iubită, s-a pierdut în timp. O fereastră către viețile romanilor obișnuiți Specialiștii spun că graffiti-urile oferă informații rare despre comunicarea urbană. Coridorul lega două teatre și era un loc de trecere și socializare. Trecătorii lăsau mesaje, glume, desene și declarații de afecțiune. Alte inscripții includ mesaje ale unor persoane înrobite și ale spectatorilor de teatru. Un desen înfățișează doi gladiatori în luptă. Altul ar putea reprezenta o gladiatoare, o referință istorică rară. Cercetătorii afirmă că aceste inscripții reflectă nivelul de alfabetizare și abilitățile grafice ale oamenilor de rând. Proiectul, numit Corridor Rumors, este coordonat de istorici din Canada și Franța. Un instrument online va permite în curând publicului să exploreze inscripțiile în detaliu. Pompeii, un panou public al Antichității Erupția Vezuviului din anul 79 d.Hr. a îngropat orașul sub cenușă vulcanică. Catastrofa a conservat mii de inscripții în întreaga așezare antică. Arheologii au documentat peste 11.000 de mesaje graffiti în tot orașul. Inscripțiile variază de la sloganuri politice la declarații romantice și insulte ironice. Experții spun că femeile apar mai rar în graffiti, dar exemple precum cel al Eratei s-au păstrat. Cercetătorii descriu zidul drept un panou public al vieții romane antice. Studiul a fost publicat în revista Scavi di Pompei.
Tu ești Brâncuși – Oglindă gigant Poarta Sărutului la Palatul Cesianu-Racoviță / Brâncuși ne privește pe toți
Vineri a fost lansat la Palatul Cesianu-Racoviță proiectul cultural „Tu ești Brâncuși”, de către Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” în colaborare cu Artmark, un demers menit să puncteze Anul Brâncuși, instituit prin lege ca an aniversar, la 150 de ani de la nașterea artistului. Proiectul lansează o intervenție artistică interesantă ca viziune: „Poarta Sărutului” recreată din oglindă – la intrarea în curtea Palatului Cesianu-Racoviță din București. A privi – a te privi În perioada 13 februarie – 9 martie, monumentala „Poartă a Sărutului” devine nu doar un obiect de privit, ci un obiect în care să te privești, să te oglindești. Așezată la intrarea în curtea palatului, Poarta devine un prag al trecerii, dar și al unității și continuității. Accesul publicului la poarta „Tu ești Brâncuși” este liber, iar trecătorii sunt încurajați să facă poze și să le distribuie în social media. Pentru vizitatorii galeriilor Artmark, întâlnirea cu Brâncuși poate continua. La Palatul Cesianu se află o importantă schiță de atelier a lui Brâncuși, care va intra la Licitația de Artă Postbelică și Contemporană stabilită chiar în data de 19 februarie, data nașterii artistului și Ziua Națională „Constantin Brâncuși”, la Casa A10 by Artmark. Schița, provenită dintr-o colecție istorică, are un preț de pornire de 8.000 de euro și aparține „cioplitorului” lui Brâncuși, ucenicul care l-a ajutat pe Brâncuși să realizeze monumentala trilogie de la Târgu Jiu, denumită „Calea Eroilor”. „Ne-am asumat și acest proiect pentru că Poarta Sărutului este unul dintre semnele esențiale ale universului brâncușian — iar simbolul ei se regăsește, de altfel, și în identitatea noastră vizuală. Și pentru că Brâncuși ne privește pe toți!”, spune Cornel Mihalache, directorul Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”.