După modelele Barbie cu deficiențe de auz, de vedere și Barbie cu Sindrom Down, a fost lansat modelul Barbie cu diabet I
Costă 13.99 lire, este îmbrăcată într-un top polka albastru cu buline și fustă asortată. Albastrul e culoarea internațională a conștientizării asupra diabetului de tip I. Este noua Barbie care are diabet, care a fost lansată miercuri și care vine după lansarea modelelor Barbie cu deficiențe de auz, de vedere și Barbie cu Sindrom Down. Un model unicat a fost realizat special pentru fiica modelului Kate Moss, Lila Moss, care are și ea diabet. Lila (22 de ani) spune că asta o face să se simtă „ireal”, dar că, în același timp, se simte și foarte mândră că poate reprezenta această comunitate. Accesoriile roz fac viața mai ușoară Noua Barbie cu diabet are un monitor roz pentru măsurarea glicemiei și o pompă de insulină, tot roz. „Primesc zilnic multe mesaje de la oameni care îmi spun că i-am ajutat să fie mai puțin nesiguri sau mai mândri de plasturii pentru diabet, iar faptul că pot reprezenta această comunitate într-un astfel de mod este cu adevărat special și emoționant”, spune Lila. „Accesoriile păpușii Barbie includ un monitor de glicemie și o pompă de insulină – două dispozitive esențiale care îmi salvează viața și fac viața cu diabet de tip 1 mult mai ușoară și mai practică.” „Versiunea mea mai tânără ar fi încântată de ținuta cool a păpușii Barbie cu diabet „Pentru că sunt vizibile, aceste dispozitive pot genera uneori nesiguranță, dar cred că este extrem de important să îmbrățișăm această tehnologie, mai ales pentru că viața cu diabet devine astfel mai simplă.” „Cred că este foarte important să fim deschiși în privința acestor plasturi și dispozitive, să nu le ascundem sau să ne simțim rușinați – mie mi se pare chiar cool să le porți”, a spus Lila „Sunt sigură că versiunea mea mai tânără ar fi încântată de cât de cool e ținuta păpușii Barbie – rochia frumoasă, brățara aurie, look-ul elegant – dar, mai ales, ar fi mândră că reprezintă o cauză atât de importantă și apropiată de inima mea.”
Poșta britanică, zguduită de scandaluri de corupție. Cel puțin 13 șefi de oficiu poștal s-ar fi sinucis după ce au fost acuzați de infracțiuni
Cel puțin 13 șefi de oficiu poștal s-ar fi sinucis după ce au fost acuzați de abateri bazate pe dovezi din sistemul informatic Horizon, despre care serviciul poștal britanic și dezvoltatorii Fujitsu știau că ar putea fi false, arată o anchetă publică. Alte 59 de persoane au declarat în cadrul anchetei că s-au gândit să își pună capăt zilelor, dintre care 10 au încercat cel puțin o dată, în timp ce alți șefi de oficiu poștal și membri ai familiilor lor susțin că victimele sufereau de alcoolism și tulburări de sănătate mintală, inclusiv anorexie și depresie, destrămarea familiei, divorț, faliment și abuz personal. Acuzații false au fost formulate împotriva a cel puțin 1000 de angajați În primul volum al raportului de anchetă privind sistemul informatic Horizon al Poștei, judecătorul Wyn Williams concluzionează că acest incident a avut loc în ciuda faptului că oficialii Poștei știau că sistemul informatic Horizon ar putea produce date „care erau mai degrabă iluzorii decât reale”, chiar înainte ca acesta să fie implementat în sucursale, informează Sky News. „Din dovezile pe care le-am auzit, sunt convins că o serie de angajați de rang înalt și mai puțin înalt ai Serviciului Poștal știau sau, cel puțin, ar fi trebuit să știe că Legacy Horizon era capabil de erori… Cu toate acestea,(…), Serviciul Poștal a menținut ideea că datele sale erau întotdeauna exacte”, a declarat Williams. El a adăugat că mai multe acuzații false au fost formulate împotriva a cel puțin 1 000 de angajați, iar impactul acestora a fost „dezastruos”.
Moment aniversar, la 50 de ani de la moartea dictatorului fascist spaniol Franco
Artistul spaniol Eugenio Merino, cunoscut pentru lucrările sale provocatoare care îi atacă pe Franco și regimul dictatorial din perioada1939-1975, a creat o replică a capului dictatorului sub forma unei mingi de fotbal. Ulterior, mingea a fost folosită în timpul unui meci. O replică a capului dictatorului spaniol Francisco Franco a fost folosită pe post de minge în timpul unui meci de fotbal care a avut loc săptămâna trecută, în apropiere de Barcelona, potrivit Le Figaro. „Încercăm să împrospătăm amintirile oamenilor” Partida s-a disputat pe un teren care a fost folosit drept tranșeu în timpul Războiului Civil. Mișcarea inedită a avut loc în cadrul festivalului de artă Ex Abrupto. „És satisfactori clavar una puntada al cap de Franco”, assegura l’artista Eugenio Merino, el creador de la rèplica La proposta, dins del festival d’art contemporani Ex Abrupto de Moià, va ser un partit de futbol que no tenia res de convencionalhttps://t.co/QCRGKCYN9K pic.twitter.com/5L1bzwc2PX — diariARA (@diariARA) July 4, 2025 Organizatorii și fotbaliștii semi-profesioniști prezenți pe teren au spus că astfel încearcă să „împrospăteze amintirile oamenilor” despre fascism, la 50 de ani de la moartea lui Franco. „Dacă nu abordăm aceste probleme și istoria, nu știm cu adevărat în ce ne băgăm”, a explicat unul dintre membrii organizației Indecline, referindu-se la ascensiunea Extremei Drepte în recentele alegeri europene. A fost dat în judecată, dar instanțele au respins solicitările Replica din cauciuc a fost creată de Eugenio Merino, cunoscut pentru lucrările sale provocatoare în care atacă figura lui Franco. Anterior, artistul a folosit imaginea dictatorului pentru a realiza un sac de box și a expus o replică în mărime naturală a lui Franco într-un frigider. Pentru lucrările sale, artistul a fost dat în judecată de mai multe ori, dar instanța a respins solicitările.
Un nou algoritm AI poate anticipa moartea subită cardiacă cu o precizie de 89%
Un nou sistem de inteligență artificială dezvoltat de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins transformă modul în care medicii pot anticipa moartea subită cardiacă la pacienții cu cardiomiopatie hipertrofică (HCM), scrie Science Blog. Noul instrument, denumit MAARS (Stratificare Multimodală AI a Riscului de Aritmie), atinge o acuratețe de 89%, depășind cu mult ghidurile clinice actuale, care se apropie de doar 50%. Decodificarea riscului prin imagistică profundă MAARS analizează imagini RMN cardiace cu substanță de contrast pentru a detecta modele subtile de țesut cicatricial asociate cu aritmiile fatale. Folosind învățare profundă avansată, sistemul AI combină trei rețele neuronale specializate: una pentru imagini 3D, una pentru date clinice și una pentru integrarea informațiilor, generând astfel predicții exacte ale riscului. Testat pe pacienți reali din spitalele Johns Hopkins și Sanger Heart & Vascular Institute, MAARS și-a menținut constant acuratețea de 89%, ajungând la 93% în cazul pacienților cu risc ridicat cu vârsta între 40 și 60 de ani. Spre deosebire de multe alți algoritmi, MAARS evită erorile bazate pe vârstă sau sex, sporind încrederea clinică. De la predicție la prevenție Sistemul explică vizual predicțiile sale, evidențiind zonele din imagini și factorii clinici relevanți, ajutând medicii să ia decizii mai informate despre implantarea defibrilatoarelor. Astfel, se reduc intervențiile inutile și se protejează mai eficient pacienții cu risc crescut. MAARS promite o schimbare majoră în cardiologie, cu aplicații viitoare și pentru alte afecțiuni cardiace.
Statistică de ultimă oră: România se află pe locul al treilea, în UE, în ceea ce privește rata mortalității prevenibile
România se află pe locul al treilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata mortalității prevenibile, cu 306 decese la 100.000 de locuitori în 2018. Aceasta este de peste două ori mai mare decât media UE, care este de 160 la 100.000. Sunt datele studiului publicat astăzi de BioMed Central, o editură britanică specializată în publicații științifice de tip open access. Studiul publicat astăzi analizează datele privind mortalitatea prin cancer de sân în România, în comparație cu Uniunea Europeană și evidențiază diferențele semnificative între mediile urban și rural. Între 2000 și 2017, cazurile de cancer de sân din România au crescut exponențial, la femei cu vârsta de 20 de ani sau peste Studiul arată că în anul 2000, 77.298 de decese cauzate de cancerul de sân au fost înregistrate în UE, din care 3,8% (2.949 de decese) au avut loc în România. Până în 2017, numărul total de decese cauzate de cancer de sân în UE a crescut la 84.613, iar ponderea României a crescut ușor la 4,1% (3.500 de decese). Pe parcursul a două decenii, între 2000 și 2020, România a înregistrat un total de 67.339 de decese la femei cu vârsta de 20 de ani sau peste din cauza cancerului de sân. Ratele de mortalitate: România vs. UE Mortalitatea generală a fost semnificativ mai mare în România, pe toată durata studiului Pe toată durata studiului (2000-2017), România a avut rate de mortalitate generală (din toate cauzele) semnificativ mai mari decât media UE. De exemplu, în 2002, rata în România era de 1.641,5 decese la 100.000 de locuitori, comparativ cu 1.022,7 decese la 100.000 în UE. Această tendință a continuat, ajungând în 2017 la 1.192,7 decese la 100.000 în România față de 820,8 la 100.000 în UE. Mortalitatea prin toate tipurile de cancer (la femei) Interesant este că, în perioada 2002-2017, rata de mortalitate pentru toate tipurile de cancer la femei a fost inițial mai mare în UE decât în România. În 2002, rata era de 180,5 la 100.000 în România și 227,5 la 100.000 în UE. Totuși, tendințele s-au inversat: până în 2017, rata în România a crescut la 195,5 la 100.000, în timp ce în UE a scăzut la 205,4 la 100.000. Mortalitatea prin cancer de sân (la femei): în ceea ce privește specific cancerul de sân, situația a evoluat similar cu mortalitatea generală prin cancer. La începutul perioadei (2002), rata de mortalitate prin cancer de sân era mai mare în UE (38 la 100.000) decât în România (36,3 la 100.000). Însă, până în 2017, această ordine s-a inversat: rata în UE a scăzut la 32,4 la 100.000, în timp ce în România a crescut la 35,9 la 100.000. Acest lucru arată o îmbunătățire în UE și o înrăutățire relativă în România. România rurală vs. România urbană Pe parcursul întregii perioade 2000-2020, ratele de mortalitate prin cancer de sân la femei au fost constant mai ridicate în zonele urbane decât în cele rurale, atât la nivel național, cât și în aproape toate regiunile. Această observație nu este surprinzătoare, având în vedere că majoritatea populației (aproximativ 55-56%) locuiește în zone urbane, iar 65% din totalul deceselor prin cancer de sân au avut loc în orașe. Variații regionale ale diferenței urban-rural În 2000, regiunea de sud-est a înregistrat cea mai mare diferență: ratele în zonele urbane erau cu 96,6% mai mari decât în cele rurale. În 2020, regiunea de nord-vest a preluat acest loc, cu rate urbane cu 66,7% mai mari decât cele rurale. Diferența urban-rural a fost cea mai mică în sud în 2000 (cu 53,6% mai mare în urban) și în Vest în 2020 (cu 29,4% mai mare în urban). În București-Ilfov, unde peste 90% din populație locuiește în mediul urban, rata combinată urban/rural este aproape identică cu rata urbană, ceea ce subliniază impactul predominanței urbane în această regiune. Tendințe pe două decenii la nivel național și sub-național La nivel național Per total, rata națională de mortalitate prin cancer de sân la femei în România a înregistrat o scădere de 3,2% între 2000 și 2020 (de la 39,60 la 38,35 la 100.000 de femei). Pe regiuni, deși la nivel național se observă o scădere, situația regională este mixtă: Majoritatea regiunilor au înregistrat o scădere a ratelor de mortalitate prin cancer de sân. Cea mai mare scădere a fost în regiunea București-Ilfov, cu 10,2%. Însă, regiunile sud și centru au înregistrat o creștere a ratelor, cea mai mare fiind în centru cu 8,16%. În zonele urbane, ratele de mortalitate prin cancer de sân în zonele urbane au scăzut cu 11,1% la nivel național între 2000 și 2020. Aproape toate regiunile urbane au înregistrat scăderi, cu excepția Sudului, unde a fost o ușoară creștere (1,5%). Cea mai mare scădere urbană s-a înregistrat în nord-est, cu 14,9%. În zonele rurale, s-a înregistrat o scădere mult mai mică, de doar 1,6% la nivel național. În timp ce unele regiuni rurale au avut scăderi semnificative (ex: sud-vest cu 17,9%), altele au avut creșteri notabile (ex: centru cu 15,2%). Raportul dintre ratele de mortalitate urbană și rurală a scăzut de la 1,74 la 1,57, indicând o oarecare reducere a decalajului, dar mortalitatea urbană rămâne considerabil mai mare. Concluzii generale: deși mai puține femei mor, numărul celor care trăiesc cu boala este în creștere Scăderea generală a mortalității standardizate pe vârstă prin cancer de sân și, în special, a celei din mediul urban, este semnificativă, statistic. Este notabil faptul că prevalența a crescut în aproape toate regiunile între 2013 și 2020, sugerând că, deși mai puține femei mor, numărul total al celor care trăiesc cu boala este în creștere. Aceste date complexe subliniază necesitatea unor intervenții de sănătate publică bine direcționate pentru a reduce mortalitatea prin cancer de sân în România, în special în zonele cu creșteri sau diferențe mari între urban și rural, subliniază autorii studiului, personalități de marcă în medicina modernă: Silviu Călin Rădulescu, Cristian Calomfirescu, Carmen Ungurean, Florentina Furtunescu, John W. Carew, Amr Soliman și Li Zhang.
Bebelușii sănătoși au în sânge cantități uriașe din proteina care distruge creierul în Alzheimer
Proteina p-tau217 era văzută ca un marker al neurodegenerării, dar un studiu internațional condus de Universitatea din Göteborg arată că bebelușii o au în cantități record și au nevoie de ea pentru dezvoltarea creierului. Echipa a analizat sângele a peste 400 de persoane, de la nou-născuți la bolnavi de Alzheimer. Bebelușii prematuri aveau cele mai mari niveluri de p-tau217, urmați de cei născuți la termen. Cu cât nașterea era mai prematură, cu atât nivelurile erau mai ridicate, dar copiii erau complet sănătoși. Nivelurile scad apoi în primele luni de viață, rămân foarte mici la adulții sănătoși, apoi cresc din nou la bolnavii de Alzheimer, dar fără să ajungă la valorile extreme ale nou-născuților. Proteina pare să joace un rol crucial în dezvoltarea timpurie a creierului, ajutând la formarea conexiunilor neuronale. Întrebarea centrală devine: de ce creierul bebelușilor poate gestiona cantități mari de p-tau217 fără probleme, când aceeași proteină afectează grav adulții? Descoperirea contrazice și o teorie fundamentală despre Alzheimer. Timp de decenii, cercetătorii au crezut că p-tau217 apare doar după ce o altă proteină – amiloidul – se acumulează în creier. Dar bebelușii nu au amiloid, ceea ce arată că cele două proteine funcționează independent, conform Science Alert.
Descoperire revoluționară. Cercetătorii au descoperit o parte nemaivăzută a celulei umane
La fel ca organele din corpul nostru, organitele din celule sunt structuri specializate care îndeplinesc funcții specifice. În timp ce observau filamentele care mențin forma celulelor, Seham Ebrahim, profesor asistent la Universitatea din Virginia, și echipa sa au remarcat o nouă structură care apărea în mod constant în imaginile 3D pe care le realizau, potrivit Live Science. Ceea ce la început părea a fi un artefact în imagini s-a dovedit a fi un nou organit care ar putea fi implicat în sortarea, reciclarea și eliminarea proteinelor din celulele umane. Ebrahim a comparat forma hemifuzomului cu cea a unui om de zăpadă care poartă o eșarfă: imaginați-vă un cap mic atașat unui corp mai mare, cu o margine subțire care separă cele două capete. Organitul are un diametru de aproximativ 100 de nanometri, mai puțin de jumătate din dimensiunea unei mitocondrii mici, celebra centrală energetică a celulei. Cercetătorii au folosit metoda cryo-ET Oamenii de știință au putut observa hemifuzomii deoarece au folosit o metodă numită tomografie crio-electronică (cryo-ET) pentru a genera imaginile. Această tehnică a implicat înghețarea rapidă a celulelor din patru linii celulare cultivate în laborator pentru a păstra cât mai mult din structurile lor, făcând posibilă crearea de imagini 3D clare. „Este ca o instantanee în timp, fără niciun fel de substanță chimică sau colorant”, a declarat Ebrahim pentru Live Science. Folosind această tehnică de imagistică, ei au putut privi în interiorul celulelor într-o „stare foarte naturală”, ca și cum ar fi fost bile de sticlă, a spus ea. În articolul lor, publicat în revista Nature Communications în luna mai, cercetătorii au scris că etapele dure de procesare la care sunt supuse celulele în cazul altor tehnici de imagistică au împiedicat probabil observarea hemifuzomilor mai devreme. În plus, cu alte tehnici care utilizează imagistica pentru a studia traficul care se desfășoară într-o celulă vie, organita era probabil prea mică pentru a fi văzută, apărând cel mult ca o imagine neclară, a adăugat Ebrahim. Ebrahim și colegii ei au observat o configurație a veziculelor pe care nu o mai observaseră până atunci. Veziculele sunt structuri asemănătoare baloanelor utilizate pentru a transporta substanțe precum proteine și hormoni în interiorul și între celule. Noul studiu a revelat două vezicule fuzionate între ele, cu o barieră de grăsime cu două straturi între ele. „Chiar și din perspectiva biofizicii, este o descoperire revoluționară”, a spus Ebrahim, „deoarece, din punct de vedere biofizic, oamenii au prezis sau teoreticizat întotdeauna că veziculele pot exista în această stare hemifuzionată… dar aceasta a fost prima dată când a fost observată într-o celulă vie”. Această observație a inspirat numele de hemifuzom, deoarece hemifuzia se referă la fuziunea parțială a două straturi duble. Ebrahim susține că hemifuzomii pot fi clasificați ca organite, deoarece sunt unități funcționale autonome în interiorul unei celule, spre deosebire de structurile „trecătoare” care apar temporar pe măsură ce membranele se formează și se divid. În articol, ea a scris că este puțin probabil ca hemifuzomii să fie artefacte ale criomicroscopiei electronice. Descoperirile lui Ebrahim „sugerează că hemifuzomii pe care îi vizualizează sunt intermediari celulari autentici, nu distorsiuni induse de îngheț”, a spus Yi-Wei Chang, profesor asistent de biochimie și biofizică la Universitatea din Pennsylvania Perelman School of Medicine, care nu a fost implicat în această lucrare. Odată ce rolul și funcția hemifuzomilor vor fi confirmate prin studii suplimentare, acestea ar putea fi recunoscute ca o clasă proprie de structuri intermediare care îndeplinesc o parte din procesele de fuziune în celulele mamiferelor, a declarat Chang pentru Live Science într-un e-mail. Nu se cunoaște exact rolul organitului Cu ajutorul cercetărilor actuale, oamenii de știință pot confirma existența hemifuzomului, dar încă nu au determinat rolul exact al organitului, ciclul său de viață sau compoziția sa. Ebrahim emite ipoteza că hemifuzomii sunt precursori ai anumitor tipuri de vezicule. E a crede că hemifuzomii pot juca un rol crucial în reciclarea sau eliminarea membranelor celulare, ceea ce este important pentru prevenirea acumulării de substanțe în celule care ar putea împiedica funcționarea acestora dacă ar fi lăsate să se acumuleze. Cercetătorii au scris că o mai bună înțelegere a modului în care funcționează hemifuzomii ar putea oferi noi perspective asupra modului în care se manifestă boli precum Alzheimer. Boala Alzheimer este legată de eliminarea necorespunzătoare a plăcilor proteice anormale din creier, ceea ce duce la acumularea acestora în timp. „Fără tomografia crio-electronică, am fi ratat această descoperire”, a spus Ebrahim, adăugând că „probabil există o întreagă lume acolo pe care încă trebuie să o descoperim”.
Trump lansează noul său parfum, Victory 45-47
„Parfumurile Trump sunt aici. Se numesc «Victory 45-47», pentru că sunt despre Victorie, Forță și Succes – pentru bărbați și femei”, a declarat Trump pe Truth Social, despre noul parfum care costă 249 de dolari, potrivit The Independent. „Ia-ți o sticlă și nu uita să iei una și pentru cei dragi. Bucurați-vă, distrați-vă și continuați să câștigați!”, mai spune Trump. Există două opțiuni în colecție Una pentru bărbați și una pentru femei. Ambele parfumuri sunt ambalate în sticle aurii acoperite cu o statuie în miniatură a lui Trump însuși. Pentru bărbați, site-ul oficial descrie parfumul ca fiind un amestec de „note bogate, masculine, cu un finisaj rafinat, de durată”. Ideea, se spune, este pentru bărbații care conduc cu „putere, încredere și scop”. Versiunea pentru femei își propune să „capteze încrederea, frumusețea și determinarea de neoprit”. O sticlă costă 249 de dolari, dar pentru cei care iau două, prețul scade la 199 de dolari fiecare, iar la a treia site-ul oferă o „reducere pentru pachetul de cadouri”, reducând prețul total cu 150 de dolari. În decembrie anul trecut, primul parfum al lui Trump, „Victory 45”, a fost epuizat. La fel s-a întâmplat și cu „Fight, Fight, Fight” – o linie numită după sloganul său de campanie după tentativa de asasinat din Butler, Pennsylvania. Astăzi, sticlele vechi apar pe site-uri de revânzare precum eBay. Criticii lui Trump, neimpresionați Criticii lui Trump pe social media nu au fost impresionați de lansarea parfumului, potrivit The Independent. „De la escrocherii criptografice la afaceri imobiliare dubioase, telefoane Trump și apă de colonie. Nu a încetat niciodată să folosească președinția pentru a se îmbogăți pe sine și familia sa”, a declarat grupul de campanie Republicans Against Trump pe X. „Haideți, MAGA. Încercați să apărați această corupție flagrantă”. Jurnalistul Aaron Rupar a descris-o ca fiind „noile frontiere ale escrocheriei”, în timp ce radiodifuzorul de stânga Mehdi Hasan a spus, pe X: „Cum de este legal acest lucru?” „Vă reamintesc că atunci candidatul Jimmy Carter a renunțat la ferma sa de arahide pentru că era îngrijorat de faptul că ar fi un conflict de interese”, a declarat consultantul în comunicare Rodericka Applewhaite. În timp ce vânzătorul spune puține despre cum miros de fapt aceste parfumuri, utilizatorii de pe site-ul de evaluare a parfumurilor Fragrantica au declarat că versiunea pentru bărbați are note de cardamom, geranium și acord fougère, cu un miros general lemnos, picant și aromat.
A fost descoperită o formă rară de lepră care exista în Americi de mii de ani
Lepra. Sau Boala Hansen. O infecție cronică ce, netratată, provoacă deformări ale oaselor și ale pielii. Până de curând, despre lepră se știa că exista în Europa, Asia și Oceania încă de acum 5000 de ani, dar că nu exista în Americi înainte de venirea coloniștilor europeni. O echipă internațională de cercetători, coordonată de Kirsten Bos de la Institutul Max Planck, a descoperit, însă, urme genetice de lepră în schelete vechi de 4000 de ani în Chile, adică cu mult înainte de perioada colonială. Boala exista în Europa în perioada tranziției neolitice, la fel ca ciuma, tuberculoza sau febra tifoidă Din perspectivă genetică, boala Hansen este cauzată fie de Mycobacterium leprae (agentul patogen dominant la nivel global), fie de Mycobacterium lepromatosis – un tip nou-identificat și rar. Recuperarea bacteriei M. leprae din oase arheologice din Europa sugerează că boala a apărut în Eurasia în perioada tranziției neolitice, acum aproximativ 7000 de ani. Estimări similare de apariție au fost propuse și pentru alte boli notabile precum ciuma, tuberculoza sau febra tifoidă. Oameni din diferite ere aveau provocări imunitare unice În ce privește M. lepromatosis, genomurile sale antice nu au fost încă descoperite, iar acestea ar putea oferi indicii importante despre istoria bolii Hansen. Kirsten Bos, coordonatoarea grupului de Paleopatologie Moleculară de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă, studiază de peste un deceniu oase afectate de boli, din contexte americane. Unele boli descoperite de grup erau așteptate – chiar anul trecut au găsit dovezi că familia bolilor înrudite cu sifilisul își are originile în Americi, însă, datorită tehnicilor avansate de a studia ADN-ul agenților patogeni antici Bos și echipa sa pot să studieze dincolo de „suspecții obișnuiți”. Despre bolile infecțioase în comunități din Americi nu se știu multe lucruri. Variatele ecosisteme în care oamenii au trăit au reprezentat provocări imunitare unice, nemaiîntâlnite în alte părți ale lumii – vorbim de o perioadă de 20 000 de ani. Studiile arheologice pe oase umane din Americile precolumbiene confirmă că epoca nu era lipsită de boli, însă urmele lăsate pe oase nu sunt întotdeauna specifice pentru a le putea atribui unei boli anume. A fost identificată o formă rară de lepră în schelete vechi de 4000 de ani din Chile Echipa lui Bos a colaborat îndeaproape cu cercetători din Argentina și Chile pentru a identifica oase potrivite pentru analiză și pentru a efectua munca meticuloasă de izolare a ADN-ului agenților patogeni antici. Printre ei, doctorandul Dario Ramirez de la Universitatea Națională din Cordoba, Argentina. El a identificat primul o semnătură genetică legată de lepră în schelete vechi de aproximativ 4000 de ani în schelete din Chile. „Inițial am fost sceptici, deoarece lepra este considerată o boală din perioada colonială, dar o evaluare mai atentă a ADN-ului a arătat că agentul patogen aparținea formei ”, explică el. Aceasta a oferit prima indicație că M. lepromatosis și M. leprae, deși ambele cauzează boala Hansen, ar putea avea istorii foarte diferite. Reconstrucția genomului a fost esențială pentru înțelegerea acestei povești. Deși recompunerea unui genom antic este întotdeauna o sarcină dificilă, în acest caz, patogenul era excepțional de bine conservat, ceea ce este rar pentru ADN-ul antic, mai ales pentru specimene atât de vechi, comentează Lesley Sitter, cercetătoare postdoctorală în echipa lui Bos, care a realizat analiza. Patogenul este înrudit cu toate formele moderne cunoscute de M. Lepromatosis, dar, cum există foarte puține genomuri disponibile pentru comparație, mai sunt multe de aflat. De ce este importantă o astfel de descoperire? Pentru că ea contrazice teoria conform căreia lepra a fost adusă în Americi de europeni. Pentru că arată că lepra exista în Americi de mii de ani Pentru că arată că lepra este o boală mult mai veche și mai răspândită decât se credea Scopul cercetării lui Kirsten Bos este să înțeleagă exact de unde a apărut boala și cum s-a răspândit în lume. „Până acum, dovezile indică o origine americană, dar vom avea nevoie de mai multe genomuri din alte epoci și contexte pentru a fi siguri”, a spus aceasta. Recent, patogenul a fost descoperit și la populații de veverițe din Marea Britanie și Irlanda, însă în Americi, acesta nu a fost identificat decât la om. Cu atât de puține date disponibile, originea sa rămâne, încă, un mister.
Blestemul din mormântul lui Tutankhamon, transformat în tratament promițător pentru leucemie
O ciupercă asociată odinioară cu moartea misterioasă a arheologilor care au lucrat în mormântul lui Tutankhamon capătă acum o reputație complet nouă: aliat promițător în tratamentul leucemiei, scrie New Atlas. Cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania (UPenn) au descoperit că Aspergillus flavus produce molecule puternice ce pot sta la baza unei terapii oncologice țintite. Ciuperca letală transformată în medicament Aspergillus flavus este o ciupercă toxică, des întâlnită, cunoscută pentru reacțiile alergice și problemele respiratorii pe care le poate provoca. Însă cercetătorii de la UPenn au descoperit că aceasta conține o nouă clasă de compuși bioactivi: RiPPs (peptide sintetizate ribozomal și modificate post-translațional). Două dintre aceste peptide, numite asperigimicine, au oprit diviziunea celulelor leucemice, având o eficiență comparabilă cu tratamentele aprobate de FDA (). Compușii interferează cu formarea microtubulilor, esențiali în procesul de diviziune celulară. Tratamentul vizează exclusiv celulele leucemice, fără să afecteze alte forme de cancer precum cele de sân sau ficat. În plus, gena SLC46A3 acționează ca o „poartă” celulară, permițând pătrunderea eficientă a asperigimicinelor. Un nou orizont în cercetare Dacă în bacterii RiPP-urile apar frecvent, în ciuperci aceste molecule sunt o raritate, ceea ce sporește semnificativ importanța acestei descoperiri. Următorul pas este testarea pe modele animale, cu potențial de a ajunge la studii clinice și dezvoltarea unei noi clase de terapii naturale, țintite și eficiente împotriva cancerului. Rezultatele au fost publicate recent în revista Nature Chemical Biology.