Studiu: O bacterie prietenoasă din intestin te poate ajuta să dormi mai bine
Un nou studiu realizat de cercetători chinezi a identificat o legătură promițătoare între sănătatea intestinală și un somn de calitate, potrivit Science Blog. Echipa a descoperit că o tulpină specifică de bacterii intestinale, Lactobacillus helveticus CCFM1320, produce o moleculă esențială pentru creier numită SAM (S-adenozilmetionină), vitală pentru producția de melatonină (hormonul natural al somnului). Suplimentarea cu acest probiotic ar putea oferi ajutor persoanelor care suferă de insomnie. După ce au testat 60 de tulpini bacteriene, cercetătorii au observat că L. helveticus CCFM1320 produce de zece ori mai multă SAM decât celelalte. La șoarecii privați de somn, acest probiotic a îmbunătățit memoria și recunoașterea obiectelor, a redus comportamentele de tip anxios și hiperactiv, a sporit capacitatea de explorare spațială și a reglat nivelul hormonilor de stres. Aceste rezultate încurajatoare au deschis calea către testarea pe subiecți umani. Rezultate promițătoare în rândul pacienților Într-un studiu clinic de o lună, 60 de voluntari cu insomnie au primit fie un placebo, fie doze din acest probiotic. Cei care au primit doza mai mare au raportat îmbunătățiri semnificative ale somnului, scăderi ale cortizolului și creșteri ale nivelului de SAM. Probioticul nu modifică permanent flora intestinală, dar stimulează activitatea enzimelor implicate în sinteza melatoninei. Totuși, studiul are și limite. Majoritatea probelor de sânge au fost prelevate în timpul zilei, când nivelul de melatonină este în mod natural scăzut, iar bacteria nu pare să colonizeze permanent intestinul, ceea ce indică necesitatea unei administrări continue. Cu toate acestea, cercetarea deschide un nou capitol promițător în medicina somnului: în locul pastilelor, insomniile ar putea fi tratate într-o zi prin susținerea bacteriilor „prietenoase” din intestin, lăsând propriul microbiom să producă moleculele necesare pentru un somn odihnitor.
Studiu: Mitocondriile celulelor ajută sistemul imunitar să identifice bacteriile
Cercetătorii au aflat că mitocondriile pot simți un compus numit lactat, pe care bacteriile îl eliberează când produc energie. Acest lactat e ca un semnal de alarmă care le spune celulelor că sunt atacate de bacterii, anunță Science Alert. Când mitocondriile detectează lactatul, declanșează un mecanism prin care celulele albe din sânge numite neutrofile creează „capcane” – structuri lipicioase făcute din ADN și proteine care prind bacteriile și le distrug. „Acest lucru evidențiază un dialog complex între metabolismul bacteriilor și mecanismul energetic al celulei gazdă”, explică cercetătorul Andrew Monteith. Ceea ce îi surprinde pe oamenii de știință este că mitocondriile reușesc să detecteze bacteriile chiar dacă acestea sunt închise într-un compartiment separat din celulă. Cumva, „senzorii” mitocondriali captează semnalele din aceste spații izolate. Când cercetătorii au blocat capacitatea mitocondriilor de a detecta lactatul, celulele nu au mai putut produce capcane eficient. Asta înseamnă că bacteriile aveau mai multe șanse să scape și să se înmulțească. Descoperirea explică de ce pacienții cu lupus – o boală autoimună – au infecții frecvente. La acești pacienți, mitocondriile din neutrofile nu detectează corect lactatul bacterian, așa că nu produc suficiente capcane pentru bacterii. Descoperirea deschide drumul către noi tratamente. Medicamentele care îmbunătățesc detectarea mitocondrială ar putea ajuta persoanele cu sistem imunitar slăbit. La fel, în cazul bolilor în care aceste capcane celulare fac mai mult rău decât bine – cum e COVID-19 sever – s-ar putea limita această reacție. Studiul face parte dintr-un domeniu nou numit imunometabolism, care studiază cum metabolismul și sistemul imunitar lucrează împreună. Mitocondriile nu sunt doar „centralele energetice” ale celulei, ci și turnurile de veghe care detectează cele mai slabe semnale ale bacteriilor invadatoare.
Sute de cazuri de pancreatită și 10 decese cauzate de medicamentele injectabile pentru slăbit
În perioada 2019-2022, numărul utilizatorilor de Ozempic a crescut de la 569 la 13 310 (2021) și la 22 891 (în 2022). În 2022, Ozempic a devenit cel mai utilizat agonist GLP-1 (Glucagon-Like Peptide) în România. Alte medicamente precum Wegovy și Mounjaro au înregistrat creșteri rapide, cu rată de adopție superioară încă din primul an. Wegovy este disponibil în România din 2024, dar numai în farmacii specializate, iar accesul este variabil. O seringă FlexTouch (4 injecții) de Wegovy costă între 1 300 și 1 500 de lei. Dacă se adaugă consultanță medicală și livrarea, costul poate ajunge la 3 500 de lei. Chiar și fără consultanță, prețurile medii pentru Wegovy și Mounjaro sunt de 760 – 1 318 lei pe lună și respectiv 966 – 2 000 de lei pe lună, pentru Mounjaro. Cât de sigure sunt Ozempic, Wegovy și Mounjaro Un studiu foarte recent realizat în Marea Britanie a relevat faptul că aceste medicamente pot să aibă efecte secundare serioase și pot duce chiar la deces. Sute de cazuri de pancreatită acută și cronică au fost raportate, inclusiv 10 decese. 294 de persoane au suferit de pancreatită acută și cronică în urma administrării de tirzepatidă – substanța activă din Mounjaro – și semaglutidă, folosită în Ozempic și Wegovy. Deși nu a fost dovedită o legătură directă de cauzalitate între aceste medicamente GLP-1 (folosite și în tratamentul diabetului) și cazurile de pancreatită, existau îngrijorări că nu se cunosc suficient efectele adverse, ceea ce i-a determinat pe oficialii din sistemul britanic de Sănătate să lanseze un nou studiu privind posibilele reacții nocive. Aceasta vine la doar câteva zile după ce Mounjaro a devenit disponibil în cabinetele medicilor de familie din Anglia, în timp ce Ozempic și Wegovy pot fi obținute cu rețetă în această țară; totuși, Mounjaro și Wegovy pot fi cumpărate și online, în regim privat. Se estimează că aproximativ 1,5 milioane de persoane – adică 4% dintre gospodăriile din Regatul Unit – folosesc în prezent injecții pentru slăbit. Procentul de efecte secundare este mic, dar asta nu înseamnă că nu există Sir Stephen Powis, medicul-șef al Sistemului Britanic de Sănătate, a declarat că acestea ar putea deveni în curând cele mai utilizate medicamente. La rândul său, dr. Simon Cork, lector principal în fiziologie la Universitatea Anglia Ruskin, a declarat: „Procentul de cazuri de pancreatită observate în studiile clinice a fost redus, dar știm că mulți oameni cumpără aceste medicamente în regim privat. Procentaje mici aplicate la un număr mare de utilizatori înseamnă că tot mai mulți oameni pot dezvolta aceste afecțiuni, chiar dacă ele rămân totuși rare.” Cu toate acestea, Dr. Cork a subliniat că este important să se recunoască faptul că riscurile asociate obezității sunt mai mari decât cele legate de administrarea acestor medicamente. El a adăugat: „Pentru marea majoritate a oamenilor, aceste medicamente vor ajuta la pierderea în greutate și sunt, în general, foarte sigure. Pentru un număr mic de persoane, pot apărea efecte secundare semnificative, iar acest lucru face cu atât mai important ca pacienții să fie monitorizați de profesioniști din domeniul sănătății.” În România, Ozempic injectabil a fost retras în 2024, ca urmare a deciziei producătorului (Novo Nordisk), care nu a reușit să cadă de acord cu autoritățile române privind prețul. Ozempic nu mai este disponibil în farmacii sub formă de stilou injectabil. Ce este disponibil acum este semaglutida (sub formă de comprimate), pentru pacienții cu diabet de tip 2, tot pe bază de rețetă. Toate aceste medicamente necesită monitorizare din partea medicului.
Claude, modelul de AI de la Anthropic, ajută utilizatorii să-și îmbunătățească starea emoțională
Anthropic, compania care a dezvoltat chatbotul Claude, a prezentat joi, pentru publicația Axios, un studiu care arată că discuțiile purtate cu acest AI despre probleme emoționale tind să ducă la o creștere a sentimentelor pozitive ale utilizatorilor pe durata conversațiilor. Deși Claude nu a fost conceput inițial pentru suport psihologic, aproximativ 2,9% din interacțiunile cu acesta sunt motivate de nevoi afective, precum consilierea personală sau sprijinul în momentele de tranziție. Analiza conversațiilor anonimizate indică faptul că utilizatorii apelează la Claude pentru a discuta despre carieră, dezvoltare personală sau relații, iar uneori conversațiile evoluează către oferirea unui sentiment de prietenie. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că aceste rezultate sunt preliminare, iar măsurarea expresiei sentimentului poate avea limite, neputând confirma încă beneficiile emoționale durabile ale interacțiunii cu AI-ul. Anthropic reafirmă angajamentul său pentru siguranță și responsabilitate în dezvoltarea inteligenței artificiale, recunoscând în același timp potențialele riscuri legate de utilizarea chatbotului în scopuri terapeutice, în special pentru persoanele vulnerabile. Compania recomandă continuarea studiilor pe termen lung pentru a evalua cu acuratețe impactul chatbotului asupra sănătății mintale a utilizatorilor.
Descoperire majoră în tratamentul diabetului de tip 1: 10 pacienți vindecați cu o singură perfuzie
ercetătorii de la Universitatea din Toronto au obținut rezultate remarcabile în tratamentul diabetului de tip 1, reușind să vindece 10 din 14 pacienți cu o singură perfuzie de terapie celulară. Pacienții tratați nu mai au nevoie de insulină după intervenție. Studiul clinic, publicat în The New England Journal of Medicine, a testat eficacitatea zimislecel – celule producătoare de insulină derivate din celule stem de la donatori, dezvoltate de compania Vertex. Toți pacienții incluși în studiu aveau un control deficitar al diabetului și suferiseră în ultimul an cel puțin două episoade de hipoglicemie severă. Tratamentul a constat într-o singură perfuzie de zimislecel asociată cu medicamente imunosupresoare, care a reușit să restabilească funcția fiziologică a insulelor pancreatice și să îmbunătățească semnificativ controlul glicemic. Studiul de fază I/II oferă o alternativă promițătoare la terapia cu insulină pe viață și la transplanturile de la donatori pentru pacienții cu diabet de tip 1, o boală autoimună care afectează frecvent persoanele tinere. În prezent, cercetătorii desfășoară un studiu mai avansat cu perioade de monitorizare mai lungi și un număr mai mare de pacienți pentru a confirma rezultatele.
Un test de respirație ar putea înlocui analizele tradiționale de sânge și urină
Oamenii de știință au prezentat un prototip revoluționar numit ABLE (Airborne Biomarker Localization Engine), care ar putea redefini modul în care sunt realizate testele medicale, scrie Live Science. Acest dispozitiv compact, asemănător unui etilotest, detectează urme de markeri biologici asociați bolilor direct din respirație, oferind o alternativă non-invazivă și accesibilă la testele tradiționale, precum cele de sânge sau urină. Cum funcționează ABLE ABLE condensează compușii organici volatili (VOC), asociați cu diverse boli, în picături lichide prin umidificare și răcire. Aceste picături sunt compatibile cu benzi de testare deja existente, permițând analize rapide și ieftine. În doar 10 minute, ABLE colectează suficient condens pentru a fi analizat cu metode deja folosite în laborator, iar costul de producție al dispozitivului este sub 200 de dolari. Utilizare potențială în medicină și monitorizarea aerului Cercetătorii de la Universitatea din Chicago au testat ABLE pentru detectarea glucozei din respirație și a markerilor de inflamație în cazul unor șoareci „umanizați” (modificați genetic sau biologic pentru a avea anumite componente funcționale ale corpului uman, în special sistemul imunitar). De asemenea, dispozitivul a identificat alergeni și bacterii E. coli din aer, sugerând aplicații viitoare și în monitorizarea calității aerului. Provocări și direcții viitoare Deși promițător, ABLE se confruntă cu provocări, în special asocierea sigură a anumitor VOC-uri cu boli specifice. Oamenii de știință colaborează acum cu medici pentru a crea un catalog de biomarkeri pentru afecțiuni precum boala inflamatorie intestinală (BII). Se lucrează și la miniaturizarea dispozitivului, pentru a fi purtat ca dispozitiv purtabil, și la comercializarea acestuia pentru utilizare clinică extinsă.
De ce nu mănâncă europenii insecte și nici n-au de gând s-o facă
În 2019, piața europeană a insectelor comestibile era estimată la 500 de tone, iar estimările urmăreau o creștere la 260 000 de tone până în 2030. Atunci, vânzările incluzând făinuri, pulberi și insecte întregi erau în creștere rapidă, cu o cotă de aproximativ 75% reprezentată de ingrediente sub formă de pulbere/făină. Un sondaj din 2024 arată că 60% dintre europenii care au încercat produse cu insecte au apreciat că gustul este „foarte bun”. 20% dintre solveni și polonezi mâncaseră insecte Cei care obișnuiau să consume suplimente pentru sportivi au spus că preferă insectele pentru vitamine și minerale – 71% (International Platform of Insects for Food and Feed – ipiff.org). În Europa Occidentală, 61% dintre persoanele care au încercat insecte au spus că preferă lăcustele, 45% – gărgărițele de făină și 42% – greierii de casă. În Germania – doar 31% dintre oameni își pot imagina cumpărarea unor produse cu insecte din supermarket. În Slovenia și Polonia – doar 20% dintre cei intervievați consumaseră insecte, iar interesul real se concentra pe forme procesate (pulberi, făinuri). În România, un studiu realizat în 2022 pe 496 de adulți cu media de vârstă 39 de ani a scos în evidență că doar 6,3% au mâncat insecte cel puțin o dată, iar un studiu din 2018 pe studenți bucureșteni a relevat că 10% consumaseră insecte sau produse derivate. În studiul din 2022, 43,8% dintre participanți au spus că ar fi dispuși să încerce în viitor, dacă acestea ar fi sub formă de făină sau pulbere. Nici faptul că le cunosc beneficiile nu le schimbă opțiunile europenilor și nord-americanilor O cercetare publicată în decembrie 2024 de Journal of Agriculture and Food Research, realizată pe 3 260 de participanți din SUA, Belgia și Italia (țări non-entomofage), a rezultat o intenție scăzută de a consuma insecte, atât întregi, cât și procesate, în timp ce Mexic și China nu au fost atât de reticente la acest lucru. Nici informarea despre beneficiile aduse de insecte nu a schimbat rezultatele sondajelor. Concluzia a fost că Europa și SUA resping consumul de insecte, dar anumite categorii de consumatori ar putea să treacă peste repulsie dacă insectele ar fi accesibile psihologic. Deși creșterea și consumul insectelor – precum greierii, lăcustele și furnicile – implică un impact mult mai redus asupra mediului, acest potențial este puțin probabil să se materializeze, au concluzionat cercetătorii. Motivul principal este respingerea ideii de a mânca insecte, în special în țările occidentale. „Este greu de imaginat cum ar putea alimentele pe bază de insecte să înlocuiască semnificativ carnea tradițională” Sondajele realizate în SUA și Europa arată că, în timp ce până la 91% dintre respondenți ar fi dispuși să încerce „carnea alternativă” pe bază de plante, doar aproximativ 20% ar lua în considerare consumul de insecte. Sursa: Pixabay Pe lângă bariera culturală, studiul identifică și obstacole economice: majoritatea companiilor au ales să investească în creșterea insectelor precum musca soldat negru pentru hrana animalelor, nu a oamenilor. Doar câteva startup-uri din domeniul batoanelor proteice reprezintă excepții. „Având în vedere aceste provocări, este greu de imaginat cum ar putea alimentele pe bază de insecte să înlocuiască semnificativ carnea tradițională”, se precizează în articolul publicat în revista Sustainable Agriculture. Deși mulți declară că doresc să consume alimente produse sustenabil, puțini occidentali au adoptat cu adevărat vegetarianismul sau veganismul. Între timp, consumul global de carne este în creștere, alimentat de cererea tot mai mare din partea noilor clase mijlocii din țări precum China. Modelul „Danemarca” Danemarca oferă însă un posibil model de urmat, după ce, în 2023, a lansat un plan național menit să reducă consumul de carne și să stimuleze producția și consumul de alimente pe bază de plante. „Alimentele pe bază de plante sunt viitorul”, declara atunci ministrul danez al Alimentației, Agriculturii și Pescuitului, Jacob Jensen. „Dacă vrem să reducem amprenta climatică a sectorului agricol, trebuie cu toții să consumăm mai multe produse vegetale.” Crummett, unul dintre cercetătorii implicați în analiză, a subliniat că planul Danemarcei este un bun punct de plecare pentru a construi alternative reale, în loc să ne limităm la speranța că oamenii vor trece de la sine la consumul de insecte. „Trebuie să-i întâlnești pe oameni la jumătatea drumului, nu să le ții morală”, a spus el. „Este important să le oferi opțiuni care să fie gustoase, accesibile și ușor de integrat în viața de zi cu zi. Abia atunci vom putea reduce cu adevărat impactul produs de creșterea animalelor asupra mediului.”
Cercetătorii francezi identifică un nou tip de sânge – Gwada negativ – aparținând unei femei din Franța
Oamenii de știință francezi au identificat un nou tip de sânge, denumit „Gwada negativ”, aparținând unei femei din Franța, originare din insula caraibiană Guadeloupe. Această femeie este singura purtătoare cunoscută a ceea ce este acum recunoscut ca al 48-lea sistem de grupă sanguină identificat în lume, a anunțat Agenția Franceză a Sângelui (EFS). Anunțul a fost făcut la 15 ani după ce cercetătorii au primit o probă de sânge de la o pacientă care efectua analize de rutină înainte de o operație, a precizat vineri EFS. Descoperirea a fost recunoscută oficial de Societatea Internațională de Transfuzie Sanguină „EFS tocmai a descoperit al 48-lea sistem de grupă sanguină din lume!”, a declarat instituția într-un comunicat pe rețeaua LinkedIn.„Această descoperire a fost recunoscută oficial la începutul lunii iunie, la Milano, de către Societatea Internațională de Transfuzie Sanguină (ISBT).” Până acum, această organizație științifică recunoscuse 47 de sisteme de grupe sanguine. Identificarea corectă a tipului de sânge este un pas crucial pentru ca pacienții să poată primi transfuzii salvatoare de la donatori compatibili. Secvențierea ADN de mare viteză a făcut posibilă descoperirea Thierry Peyrard, biolog medical în cadrul EFS implicat în descoperire, a declarat pentru AFP că un anticorp „foarte neobișnuit” a fost detectat pentru prima dată la pacientă în 2011. Totuși, la acel moment, resursele nu au permis continuarea cercetărilor. Abia în 2019, datorită secvențierii ADN de mare viteză („high-throughput DNA sequencing”), oamenii de știință au reușit să dezlege misterul, identificând o mutație genetică, a precizat Peyrard. Pacienta, care avea 54 de ani la momentul testării și locuia la Paris, făcea analize preoperatorii de rutină când a fost detectat anticorpul necunoscut, a mai spus el. „Este singura persoană din lume compatibilă cu ea însăși” Această femeie „este, fără îndoială, singurul caz cunoscut din lume”, a spus expertul.„Este singura persoană din lume compatibilă cu ea însăși.” Peyrard a explicat că femeia a moștenit tipul de sânge de la ambii părinți, care aveau fiecare aceeași genă mutată. Numele „Gwada negativ”, care face referire la originile pacientei și „sună bine în toate limbile”, a fost bine primit de către experți, a adăugat Peyrard.
Moment istoric în tratamentul Parkinson: cercetătorii japonezi au demonstrat că boala Parkinson este reversibilă
Progres științific de referință: cercetătorii japonezi au făcut un pas curajos spre vindecarea bolii Parkinson, implantând în pacienți celule cerebrale cultivate în laborator. Aceste celule, obținute din celule stem pluripotente induse (iPS), sunt concepute pentru a deveni neuroni care produc dopamină — exact celulele care se pierd în cazul bolii Parkinson. Primele rezultate din studiile clinice sunt deja promițătoare, oferind o nouă speranță milioanelor de persoane afectate de această afecțiune debilitantă. Pacienții care au primit transplanturile au arătat îmbunătățiri semnificative ale funcției motorii, iar scanările cerebrale confirmă faptul că celulele implantate produc dopamină, substanța chimică esențială care controlează mișcarea. Este un semn puternic că această terapie regenerativă ar putea nu doar trata simptomele, ci chiar restaura funcțiile cerebrale pierdute. Dacă studiile viitoare vor continua să aibă succes, această abordare ar putea schimba radical modul în care este tratată boala Parkinson și ar putea redefini ceea ce este posibil în neurologie. Aceasta nu este doar o victorie pentru cercetarea în domeniul Parkinson, ci o privire spre viitorul medicinei personalizate și regenerative. Cu mai multe studii clinice în desfășurare, oamenii de știință lucrează la perfecționarea tehnicii și extinderea utilizării sale. De la bancul de laborator la creier, această inovație marchează un punct de cotitură plin de speranță pentru nenumărate familii din întreaga lume.
The Economist: Generația X este adevărata generația pierzătoare
Un sondaj IPSOS despre fericirea globală, realizat în 2024, arată că 71% dintre respondenți s-au declarat foarte sau destul de fericiți – o creștere față de studiul anterior, realizat în 2020, când doar 63% dintre respondenți se declarau fericiți. Tinerii (Gen Z) au declarat că se simt mai puțin în control asupra propriei vieți, comparativ cu celelalte generații. 31% dintre membrii Generației X au declarat că nu sunt foarte fericiți sau deloc fericiți. Acesta este, de altfel, și cel mai ridicat procent dintre toate generațiile intervievate. O analiză publicată de The Economist arată că motivele pentru care Generația X (cei născuți între 1965 și 1980) ar fi cu adevărat generația pierzătoare. „Lăsați-i pe Millenials și pe Z-ers! Păstrați-vă lacrimile pentru Generația X!”, scrie, comic, The Economist. Un tipar de viață previzibil Lucrurile își găsesc o explicație în aceea că Generația X, încadrată, acum, la sfârșitul celui de-al patrulea decan de viață și în cel de-al cincilea, și-a realizat incapacitatea de a-și împlini aspirațiile personale. Generația X se află în acel moment de viață în care trebuie să se împartă între creșterea copiilor și îngrijirea părinților, la fel cum au făcut-o înainte Boomers și cum o vor face Millenials cât de curând. Un tipar de viață previzibil. Dacă e să ne referim doar la componenta bunăstării, Generația X nu se află în poziția de a primi moșteniri consistente sau câștiguri financiare substanțiale. Crescuți într-o perioadă economică și politică dificilă, asistând pe viu la stingerea Războiului Rece, fiind parte pe viu la mai multe crize financiare, una mai mare ca cealaltă, Generația X este acum în poziția de stagnare profesională, având câștiguri financiare modeste, o sănătate în derivă, o productivitate în derivă (chiar dacă sunt la apogeul carierei), cu economii modeste (dacă acestea există), fără conturi de pensii private sau alimentate slab, în cel mai bun caz. Generația X și așteptările personale Există și excepții notabile, cu membri Gen X cu averi fabuloase, însă media rămâne a celor mulți, cu credite, salarii medii, probleme de sănătate, copii și părinți bătrâni și bolnavi. Poate că cea mai mare problemă a Generației X rămâne lipsa educației financiare. Adăugați la asta tumultul din viața personală (mulți membri ai acestei generații divorțează acum – lucru care scade calitatea vieții, în sensul bunăstării materiale, cu până la 45%) și aveți rețeta completă a sentimentului de ratare pe care mulți reprezentanți îl resimt. Generația X se vede în situația de a-și ajusta așteptările personale, de a amâna ieșirea la pensie (din lipsa unui plan bine gândit) și, nu în ultimul rând, din cauza nivelului de datorii pe care-l are. Această povară financiară limitează capacitatea Generației X de a economisi, de a avea bani albi pentru zile negre. Cu toate acestea, crescută cu cheia de gât, ultima generație care știe cum arată o zi de viață fără internet, considerată de unii generația cu cei mai prolifici artiști și generația care a ascultat cea mai bună muzică și a citit cele mai multe cărți, această Generație X are o calitate care e greu de întâlnit la celelalte (poate doar generația Silențioasă s-o întreacă): rezistența. Generația X mai are încă multe de experimentat, de învățat despre sine. O recalibrare a sistemului de valori, fără sentimentul autoanulării, poate fi un punct de pornire către un Altundeva mai bun.