Un nou biomarker dintr-o secreție naturală poate ajuta la depistarea timpurie a Parkinsonului cu 94% acuratețe
Potrivit unui nou studiu publicat în Analytical Chemistry, ceara din urechi ar putea ascunde indicii esențiale pentru diagnosticarea timpurie a bolii Parkinson, scrie Science Blog. Cercetători din China au identificat patru compuși organici volatili (COV) specifici în secrețiile canalului auditiv, care pot funcționa ca markeri fiabili ai acestei afecțiuni neurodegenerative. Combinând analiza chimică cu inteligența artificială (AI), studiul a obținut o rată de acuratețe impresionantă de 94,4%, oferind o alternativă ieftină și non-invazivă la metodele tradiționale de diagnostic. De ce funcționează ceara din urechi În timp ce cercetările anterioare se concentrau pe sebumul de pe piele, contaminarea externă afecta acuratețea rezultatelor. Însă, ceara din urechi se formează într-un canal auditiv protejat, ferit de poluare și umiditate. Prin urmare, reprezintă un mediu ideal pentru analizarea amprentelor moleculare ale Parkinsonului. Cei patru COV identificați (etilbenzen, 4-etiltoluen, pentanal și 2-pentadecil-1,3-diolan) au prezentat diferențe semnificative între persoanele cu și fără Parkinson, creând un profil chimic distinct al afecțiunii. AI crește precizia diagnosticului Cercetătorii au analizat și compoziția chimică a substanțelor folosind metode care separă și identifică moleculele din mostre, apoi au introdus datele într-un sistem AI avansat, care combină senzori speciali cu rețele neuronale. Rezultatul a fost un model de învățare automată capabil să diagnosticheze Parkinsonul din mostre de ceară din urechi cu o precizie de peste 94%, un progres tehnologic care ar putea fi adaptat pentru utilizare clinică rapidă. Spre un screening accesibil și timpuriu Deoarece tratamentele actuale nu pot vindeca Parkinsonul, detectarea precoce este esențială. Spre deosebire de imagistica cerebrală costisitoare sau evaluările clinice subiective, testarea cu ceara din urechi este simplă, accesibilă și nu necesită echipamente speciale. Acest lucru o face extrem de promițătoare pentru screeningul larg, inclusiv în regiunile cu resurse medicale limitate. Cercetarea a implicat 209 participanți (108 diagnosticați cu Parkinson și 101 fără) și a fost desfășurată într-un singur centru din China. Pentru validarea descoperirilor, vor fi necesare studii extinse în mai multe centre, pe populații diverse. Dacă va avea succes, dezvoltarea unui dispozitiv de diagnosticare portabil bazat pe acest model ar putea marca începutul unei noi ere în îngrijirea pacienților cu Parkinson.
Studiu: Consumul intens de conținut pornografic afectează funcțiile cognitive și este în strânsă legătură cu suferințele emoționale
Un studiu recent publicat în Frontiers in Human Neuroscience oferă noi perspective asupra modului în care consumul frecvent de pornografie pe internet poate influența funcționarea creierului, răspunsul emoțional și performanțele cognitive. Cercetătorii au descoperit că studenții care declarau un consum ridicat de pornografie prezentau modele modificate de conectivitate cerebrală în timp ce vizionau materiale explicite, reacții fiziologice și emoționale amplificate și rezultate mai slabe la un test de control cognitiv, în comparație cu cei care consumau astfel de conținut mai rar. Studiul a fost conceput pentru a investiga modul în care expunerea repetată la pornografie online ar putea influența funcționarea creierului și comportamentul într-un mod similar cu cel observat în cazul consumului de substanțe. Seamănă cu adicția de substanțe opioide, dar mecanismele neuronale nu sunt pe deplin înțelese Deși mulți cercetători au emis ipoteza că utilizarea problematică a pornografiei are trăsături comune cu dependența, mecanismele neuronale specifice nu sunt încă pe deplin înțelese. Acest studiu a urmărit să reducă acest decalaj folosind o tehnică de neuroimagistică non-invazivă numită spectroscopie funcțională în infraroșu apropiat (fNIRS). Sursa: Pixabay Tehnologia fNIRS măsoară activitatea cerebrală prin monitorizarea modificărilor nivelului de oxigen din sânge. Funcționează prin emiterea unei lumini în infraroșu apropiat la nivelul scalpului și detectarea cantității de lumină absorbită de hemoglobina oxigenată și neoxigenată din creier. Aceste variații reflectă activitatea neuronală și permit cercetătorilor să observe cum funcționează diferite regiuni ale creierului în timpul unor sarcini sau stimuli, cum ar fi vizionarea unor videoclipuri sau rezolvarea de probleme. Spre deosebire de RMN, fNIRS este portabil, silențios și permite o comportare mai naturală a participanților în timpul testelor. Experimentul La studiu au participat 21 de studenți de sex masculin, sănătoși, cu vârste apropiate: 16 dintre ei raportau un consum redus de pornografie, iar cinci îndeplineau criteriile pentru utilizare problematică. Toți participanții erau dreptaci, heterosexuali, nu aveau antecedente de consum de substanțe, boli cronice sau daltonism. Experimentul s-a desfășurat în mai multe etape. În primul rând, participanții au susținut testul Stroop — un instrument clasic de măsurare a controlului cognitiv și a timpului de reacție. Apoi, au vizionat un videoclip pornografic de 10 minute, ales pe baza popularității sale online. În acest timp, cercetătorii au monitorizat activitatea cerebrală și conectivitatea neuronală cu ajutorul fNIRS. Pe lângă datele cerebrale, au fost înregistrate și măsurători fiziologice precum ritmul cardiac, tensiunea arterială și saturația de oxigen, alături de expresiile faciale, analizate automat cu un software specializat. După vizionare, participanții au repetat testul Stroop și au completat trei chestionare psihologice privind utilizarea pornografiei, nivelul de anxietate și simptomele de depresie. Rezultatele au evidențiat diferențe semnificative între cele două grupuri de participanți Utilizatorii cu un consum redus de pornografie au prezentat o conectivitate cerebrală mai puternică în zone asociate procesării limbajului, coordonării mișcărilor și percepției senzoriale — cum ar fi aria Broca, cortexul premotor și cortexul somatosenzorial. În schimb, utilizatorii cu un consum frecvent au înregistrat o activitate mai intensă în regiunile implicate în funcțiile executive, precum cortexul prefrontal dorsolateral și zona frontopolară — arii asociate frecvent cu dependențele și reglarea emoțiilor. Pe plan fiziologic și emoțional, aceștia au manifestat semne mai puternice de excitare. Expresiile faciale indicau niveluri crescute de plăcere, dar și o variabilitate emoțională mai mare, inclusiv reacții de furie și tristețe. Performanța cognitivă a scăzut la toți participanții, dar la cei care consumă frecvent pornografie au fost identificate și trăsături specifice shizofreniei În timpul vizionării, activitatea sistemului nervos parasimpatic a fost crescută, evidențiată printr-o scădere a ritmului cardiac și o variabilitate mai mare a acestuia — tipare similare celor observate la consumatorii de opioide, substanțe cunoscute pentru inducerea euforiei, calmului și diminuarea stării de conștiență. După expunerea la materialele pornografice, performanța cognitivă a scăzut în ambele grupuri, însă declinul a fost mai accentuat în rândul utilizatorilor frecvenți. Aceștia au avut o acuratețe mai scăzută și timpi de reacție mai lenți la testul Stroop, comparativ atât cu propriul nivel inițial, cât și cu cel al grupului cu utilizare redusă. Rezultatele sugerează că expunerea la pornografie poate afecta temporar capacitatea de concentrare și gestionare a informației contradictorii. În plus, utilizatorii frecvenți au obținut scoruri semnificativ mai mari la chestionarele privind anxietatea și depresia. Deși studiul nu poate confirma o relație de cauzalitate între consumul de pornografie și aceste simptome, concluziile sunt în concordanță cu alte cercetări care leagă consumul intens de astfel de conținut de suferința emoțională. Cercetătorii au subliniat că anumite tipare de activitate cerebrală observate în rândul utilizatorilor frecvenți de pornografie seamănă cu cele întâlnite la persoanele cu tulburări de consum de substanțe sau chiar cu schizofrenie. Concluzii Această constatare susține ipoteza că expunerea repetată la conținut explicit poate atenua răspunsul emoțional. Autorii menționează că, deși psihoterapia este în prezent cea mai frecventă metodă de tratament pentru consumul problematic de pornografie, au fost propuse și alte intervenții. Printre acestea se numără medicamente hormonale sau tratamente folosite în mod obișnuit pentru comportamente obsesiv-compulsive. Rezultatele studiului sugerează că unele tratamente dezvoltate pentru dependențele de substanțe ar putea fi utile și în cazul dependenței de pornografie online — însă această posibilitate rămâne în continuare un subiect de dezbatere.
Rezistența la antibiotice scapă de sub control. Cercetătorii avertizează că Europa riscă să piardă lupta fără regrupare
Infecțiile care nu mai răspund la tratamentele obișnuite ucid deja milioane de oameni pe an. Doar în 2019, peste 1,27 milioane de oameni au murit din cauza infecțiilor rezistente, mai mulți decât din cauza HIV sau malariei, la nivel mondial. Estimările pentru 2050 sunt și mai alarmante: 39 de milioane de decese suplimentare și costuri anuale de peste 1.000 de miliarde de dolari pentru sistemele de sănătate. „Este o amenințare care subminează tot ce înseamnă medicină: operații, chimioterapie, tratamente intensive. Dacă nu schimbăm modul în care ne organizăm și finanțăm cercetarea, pierdem lupta”, a avertizat Gilles Courtemanche, cercetător francez în dezvoltarea medicamentelor antimicrobiene, într-un apel lansat marți în Le Monde. Doctor în chimie sintetică, Gilles Courtemanche a dezvăluit că start-up-urile care încearcă să dezvolte molecule noi se confruntă cu obstacole majore – lipsa resurselor, costurile mari pentru expertiza multidisciplinară și dificultatea de a accesa finanțare: „Multe companii biotech dispar prematur, chiar dacă dețin soluții promițătoare. Pacienții rămân fără opțiuni, în fața unor infecții incurabile, cum ar fi cele cauzate de Acinetobacter baumannii”, o bacterie gram-negativă, adesea implicată în infecții nosocomiale și considerată de OMS drept o amenințare critică. Nicio clasă nouă de antibiotice nu a ajuns pe piață în ultimii cincizeci de ani Paradoxal, deși urgența este recunoscută, nicio nouă clasă de antibiotice nu a ajuns pe piață în ultimele cinci decenii. Motivul nu este lipsa inovației, ci un model economic profund inadecvat, a explicat cercetătorul: „Antibioticele sunt tratamente scurte și au ca scop o vindecare definitivă, ceea ce reduce potențialul de profit. În plus, autoritățile pot restricționa utilizarea lor pentru a le păstra în caz de pandemie, frânând și mai mult comercializarea.” Specialiștii au propus Uniunii Europene soluții concrete: crearea unui Institut European pentru dezvoltarea antimicrobienelor, finanțat de Comisia Europeană, cu completare privată. Acesta ar reuni, într-un singur centru, toate competențele necesare pentru a transforma ideile științifice în medicamente până la faza a doua a studiilor clinice, care testează eficacitatea medicamentului pe pacienți care suferă de boala-țintă. Soluția nu poate fi exclusiv științifică, trebuie regândită finanțarea sa Institutul ar fi eliberat de presiunile publicării sau ale profitului imediat și s-ar axa pe rezultate practice. Ar putea găzdui experți temporari sau forma tineri cercetători și ar sprijini start-up-uri inovatoare, iar parteneriatul cu OMS ar asigura alinierea cercetării la prioritățile globale. O variantă complementară ar fi crearea unei rețele europene de inovare antimicrobiană, care să conecteze și să finanțeze start-up-urile existente. În loc de competiție, inițiativa ar miza pe colaborare: o platformă comună, fonduri dedicate și împărțirea expertizei ar accelera dezvoltarea de tratamente noi: „Este timpul să transformăm fragmentarea într-o forță colectivă. Inacțiunea nu mai este o opțiune”, se arată în apelul lansat de specialiști.
Examen fără panică. Strategii pentru o minte limpede în perioada examenelor

Perioada examenelor de vară aduce inevitabil presiune și stres pentru elevii care dau evaluarea națională, bacalaureatul sau examene universitare. Între dorința de a închide cărțile și de a pleca în vacanță și nevoia de mai mult timp pentru repetiții, majoritatea elevilor și studenților experimentează anxietate și teamă de blocajul subit. Specialiștii recomandă zece strategii pentru a menține energia și serenitatea în această perioadă dificilă. Somnul de calitate reprezintă primul pas – cărțile trebuie închise cu o oră înainte de cină, dedicând timp activităților relaxante. Alimentația echilibrată, cu fructe uscate, cereale integrale și pește, plus minimum 1,5 litri de apă zilnic, susține funcțiile cognitive. Respirația conștientă și exercițiile de mindfulness reduc tensiunea, iar recunoașterea limitelor personale ajută la focalizarea eforturilor. Schemele și hărțile conceptuale ajută memorarea, în timp ce studiul în grup și simularea examenelor consolidează cunoștințele. Mișcarea zilnică de minim 20 de minute reduce cortizolul și îmbunătățește dispoziția, iar discutarea anxietății cu familia sau prietenii normalizează tensiunea. Pauzele cu activități plăcute reîncarcă mintea, iar în anumite situații pot fi utile și suplimentele naturale. Un startup citat de agenția ANSA recomandă plante ca Roinița (Melissa officinalis L.) și passiflora pentru calm, respectiv guarana și eleuterococul pentru energie și concentrare, întotdeauna respectând dozajele indicate.
Avortul, religia și asigurările în SUA: Biserica cere scutire de la asigurarea avorturilor

Curtea Supremă a SUA a revigorat luni o acțiune legală intentată de Dieceza Catolică din Albany împotriva unei reglementări din New York care obligă planurile de asigurare de sănătate ale angajatorilor să acopere avorturile, notează Reuters. Instanța supremă a anulat o decizie din 2024 a Curții de Apel din New York, care stabilise că reglementarea nu încalcă dreptul la libertatea religioasă garantat de Constituția SUA. Judecătorii au cerut instanței inferioare să reevalueze cauza în lumina unei hotărâri prin care Curtea Supremă a permis unei instituții catolice din Wisconsin să solicite o scutire religioasă de la plata taxelor de șomaj. În ambele cazuri, reglementările statale oferă scutiri religioase doar organizațiilor care angajează și deservesc preponderent persoane de aceeași confesiune. Dieceza din Albany a argumentat că această scutire este prea restrânsă și exclude organizațiile religioase cu misiuni sociale largi, care servesc persoane din afara propriei religii. Curtea Supremă, preponderent conservatoare Regulamentul contestat, adoptat de Departamentul Serviciilor Financiare din New York în 2017 și transformat în lege în 2022, prevede excepții doar pentru organizațiile non-profit cu caracter religios. Curtea de Apel din New York a respins anterior cazul în 2020, invocând precedentul unei decizii similare privind acoperirea contraceptivelor. În contextul în care Curtea Supremă, dominată de o majoritate conservatoare a adoptat în ultimii ani o abordare tot mai favorabilă libertăților religioase, inclusiv prin aplicarea testului de control strict pentru legile percepute ca discriminatorii religios. Astfel, această decizie ar putea influența viitorul legislației privind sănătatea reproductivă în raport cu convingerile religioase.
Studiu: Adolescenții care merg devreme la culcare au o inimă mai sănătoasă la maturitate

Adolescenții care se culcă devreme și au o rutină a somnului regulată pot avea o inimă mai sănătoasă la maturitate. Este rezultatul studiului Sleep 2025, desfășurat pe o durată de șapte ani și care a inclus 307 adolescenți, studiu care realizează o legătură între sănătatea somnului la adolescenți și sănătatea sistemului cardiovascular în primii ani ai vârstei adulte. Un adolescent care, la 15 ani, se culcă devreme și se trezește devreme, care are un somn mai eficient și o rutină consistentă a somnului a avut șanse mai mari să aibă un sistem cardiovascular sănătos la 22 de ani. Aceste componente au rămas valide chiar și atunci când tânărul și-a schimbat stilul de viață, dieta sau indexul masei corporale. „Având în vedere importanța sănătății somnului pentru sănătatea fizică și bunăstarea pe termen scurt, nu am fost surprinși să vedem o asociere durabilă între sincronizarea somnului adolescenților, eficiența menținerii somnului și variabilitatea somnului cu sănătatea cardiovasculară la vârsta adultă tânără”, a declarat Gina Marie Mathew, asociat post-doctoral senior la Stony Brook Medicine. Fie chiar și o schimbare mică în tiparul de somn are efecte negative asupra inimii Analiza a arătat mersul la culcare înainte de mizeul nopții și trezitul înainte de miezul zilei următoare au prezis rezultate cardiovasculare mai bune decât dacă aceștia ar fi avut un alt orar de somn. De asemenea, un somn de 14 ore sau mai mult a avut iar indicii bune asupra sănătății inimii. Măsurătorile au arătat, de asemenea, că fie și o variabilitate mică a duratei somnului sau a orei de dus la culcare influențează sănătatea sistemului cardiovascular. Sursa: Pixabay Când participanții la studiu au împlinit 15 ani, au primit brățări care le monitorizau caracteristicile de somn. Brățările le-au permis cercetătorilor să monitorizeze în timp real la ce oră mergeau la culcare, la ce oră se trezeau, cât de adânc le era somnul și cât de consistent era comportamentul lor de somn. Obiectivul – să adune date de calitatea somnului, durata și variabilitatea. Șapte ani mai târziu, la 22 de ani, cercetătorii le-au evaluat sănătatea inimii folosind Cadrul Asociației Americane a Inimii, excluzând intenționat componenta somnului. Această evaluare cuprinzătoare a stării de sănătate a inclus calitatea alimentației, nivelurile de activitate fizică, consumul de nicotină, indicele de masă corporală, tensiunea arterială, glicemia și nivelurile de colesterol. Acești factori au fost compilați într-un singur scor compozit al sănătății cardiovasculare, variind de la 0 (indicând o sănătate cardiacă precară) la 100 (indicând o sănătate cardiacă ideală). Orientările actuale în materie de sănătate sugerează că adolescenții cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani ar trebui să doarmă de la 8 până la 10 ore de somn în fiecare noapte pentru a susține o creștere și o dezvoltare sănătoase. Un somn consistent și programat e mai bun ca un somn lung Cu toate acestea, rezultatele acestei noi cercetări sugerează că durata somnului poate să nu fie singurul – sau chiar cel mai important – factor atunci când vine vorba de sănătatea inimii pe termen lung. Ceea ce pare să conteze mai mult este cât de consistent, bine programat și de înaltă calitate este acest somn pe parcursul săptămânii. Această perspectivă face parte dintr-o schimbare mai amplă a științei somnului, care consideră acum somnul drept un comportament multidimensional, mai degrabă decât o simplă chestiune de durată. Intervențiile menite să îmbunătățească bunăstarea adolescenților ar trebui să reflecte această schimbare. În loc să se concentreze exclusiv pe prelungirea somnului adolescenților, strategiile de management al adolscentului ar trebui, de asemenea, să acorde prioritate stabilității orei de culcare, reducerii numărului de treziri nocturne și coerenței rutinei. A-i ajuta pe adolescenți să doarmă mai bine – nu doar mai mult – poate fi esențial pentru protejarea sănătății lor acum și în anii următori.
Cremele cu estrogen sunt sigure și pot prelungi viața femeilor cu cancer de sân

Noi studii arată că femeile în vârstă cu cancer de sân pot folosi în siguranță cremele vaginale cu estrogen pentru reducerea simptomelor menopauzei, fără să crească riscul recidivei, ba chiar cu o supraviețuire mai lungă. Totodată, utilizarea cannabisului nu afectează eficiența tratamentelor moderne de imunoterapie pentru cancer, oferind astfel pacienților mai multe opțiuni sigure pentru a-și gestiona boala și efectele secundare. Rezultatele studiilor au fost preluate miercuri, de Reuters. Un studiu amplu realizat în Statele Unite arată că femeile în vârstă, diagnosticate cu cancer de sân, pot folosi în siguranță cremele vaginale cu estrogen pentru a trata simptomele neplăcute ale menopauzei, precum uscăciunea vaginală sau durerile din timpul actului sexual. Mai mult, utilizarea acestor creme a fost asociată cu o supraviețuire mai lungă, contrar temerilor că estrogenul ar putea stimula celulele canceroase. „Rezultatele contribuie la o schimbare de paradigmă contemporană: terapia hormonală locală nu este asociată cu un risc crescut asupra supraviețuirii generale sau specifice cancerului de sân, ceea ce are implicații clinice importante”, au declarat cercetătorii la conferința anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică, care s-a desfășurat la Chicago, din 30 mai până marți. Cercetătorii au analizat date de la peste 18.600 de paciente cu vârste de cel puțin 65 de ani, diagnosticate între 2010 și 2017. 800 dintre acestea au folosit cremele cu estrogen. După ce au luat în considerare mai mulți factori, precum stadiul bolii sau tratamentele primite, s-a observat că femeile care au folosit aceste creme au avut un risc cu 47% mai mic să moară din cauza cancerului de sân. Cannabisul nu afectează eficiența tratamentelor moderne de imunoterapie pentru cancer Într-un studiu similar, prezentat la aceeași conferință, cercetătorii au arătat că utilizarea cannabisului nu afectează negativ eficiența tratamentelor moderne de imunoterapie, folosite în tratarea cancerului. Medicamente precum Keytruda sau Opdivo ajută sistemul imunitar să lupte mai bine cu boala. Liderul studiului, dr. Song Yao, profesor la Centrul Comprehensiv pentru Cancer Roswell Park, din New York, a explicat: „Se știe despre cannabis că are efect antiinflamator și imunosupresor, motiv pentru care eram îngrijorați că ar putea anula efectele stimulatoare ale imunoterapiei. Dar studiul nostru arată că utilizarea cannabisului sau a produselor cu canabinoizi nu diminuează eficacitatea acestor tratamente.” Cercetătorul a recomandat, totuși, prudență: „Este foarte important ca pacienții cu sistem imunitar slăbit să discute cu medicii lor despre orice utilizare a cannabisului sau a produselor care conțin canabidiol. Acestea pot crește riscul de infecții sau pot interfera cu alte medicamente”, a precizat Dr. Yao. Produsele cu canabidiol pot fi sub formă de uleiuri, capsule, creme, tincturi, bomboane sau alte forme, și sunt folosite adesea pentru ameliorarea durerii, reducerea anxietății sau relaxare. Studiul a inclus 1.666 de pacienți, majoritatea cu cancer avansat, dintre care 17% foloseau regulat cannabis pentru a ameliora simptomele bolii sau efectele secundare ale tratamentului. După o perioadă de urmărire de până la 31 de luni, s-a constatat că nu există nicio diferență în durata supraviețuirii sau în durata supraviețuirii fără complicații între cei care foloseau cannabis și cei care nu-l utilizau. Ultimele descoperi, dezvăluite la Chicago, aduc vești bune pentru femeile cu cancer de sân care se confruntă cu simptomele menopauzei și pentru pacienții care folosesc imunoterapia, oferind speranță și mai multe opțiuni sigure pentru gestionarea sănătății.
TikTok restricționează hashtag-ul viral skinnytok, la presiunile Comisiei Europene

Platforma TikTok interzice hashtagul „skinnytok”, care direcționa utilizatorii către conturi cu conținut care „idolatriza slăbirea extremă”. Conținutul asociat acestui hashtag includea rutine de sport și nutriție ale altor utilizatori, potrivit BBC. Reprezentanții platformei au spus că au luat decizia să blocheze rezultatele de căutare ale acestui hashtag, pentru că „devenise vinovat pentru conținutul de slăbire nesănătoasă”. În locul acestor video-uri, acum, utilizatorii sunt redirecționați către resurse de sănătate mintală. Mai mulți specialiști în domeniu au salutat acest demers, pe care l-au clasificat drept „periculos”. Hashtagul „skinnytok” are mai mult de 500 000 de postări asociate, postări care „glorifică slăbitul și malignizează luarea în greutate”. O nutriționistă din Franța, Carole Copti, a declarat: „Pacienții sunt complet îndoctrinați, iar consultația mea de 45 de minute nu poate face față orelor de scrolling pe TikTok”. Franța este, de altfel, o țară în care acest hashtag a făcut o carieră impresionantă. Este și motivul pentru care ministrul Digitalizării de aici a salutat și el decizia TikTok. Decizie care a fost luată la presiunile Comisiei Europene. Într-o declarație oficială, executivii TikTok au spus că „vor continua să restricționeze video-urile conturilor de adolescenți și să livreze sfaturi de sănătate și informații utile în căutările de pe TikTok”. Nu este, de altfel, prima oară când TikTok este „forțat” să ia atitudine față de conținutul referitor la imagine. În martie, a blocat un filtru viral, „chubby filters”, care-i făcea pe utilizatori să pară grași.
Pași către o planetă curată. Cercetătorii au creat un plastic care se dizolvă în apa de mare în câteva ore
În timp ce oamenii de știință fac experimente de mult timp cu materiale plastice biodegradabile, cercetătorii de la RIKEN Center for Emergent Matter Science, împreună cu cei de la Universitatea din Tokyo afirmă că noul lor material se descompune mult mai rapid și nu lasă urme reziduale. Într-un laborator din orașul Wako de lângă Tokyo, echipa a demonstrat că o mică bucată de plastic dispare într-un recipient cu apă sărată după ce a fost agitată timp de aproximativ o oră. Deși echipa nu a detaliat încă niciun plan de comercializare, Takuzo Aida, șeful proiectului, a declarat că cercetările sale au atras un interes semnificativ, inclusiv din partea celor din sectorul ambalajelor, potrivit Reuters. Soluții inovatoare la criza tot mai mare a deșeurilor din plastic Oamenii de știință din întreaga lume se grăbesc să dezvolte soluții inovatoare la criza tot mai mare a deșeurilor din plastic, un efort susținut de campanii de sensibilizare precum Ziua mondială a mediului, care va avea loc pe 5 iunie. Aida a declarat că noul material este la fel de rezistent ca materialele plastice pe bază de petrol, dar se descompune în componentele sale originale atunci când este expus la sare. Aceste componente pot fi apoi prelucrate ulterior de bacteriile care apar în mod natural, evitând astfel generarea de microplastice care pot dăuna vieții acvatice și pot intra în lanțul alimentar. Deoarece sarea este prezentă și în sol, o bucată de aproximativ cinci centimetri se dezintegrează pe uscat după mai mult de 200 de ore, a adăugat el. Materialul poate fi utilizat ca un plastic obișnuit atunci când este acoperit, iar echipa își concentrează cercetările actuale asupra celor mai bune metode de acoperire, a declarat Aida. Plasticul este netoxic, neinflamabil și nu emite dioxid de carbon, a adăugat el. „Copiii nu pot alege planeta pe care vor trăi. Este datoria noastră ca oameni de știință să ne asigurăm că le lăsăm cel mai bun mediu posibil”, a declarat Aida. Poluarea cu plastic se va tripla până în 2040, conform previziunilor Programului ONU pentru mediu, adăugând 23-37 de milioane de tone metrice de deșeuri în oceanele lumii în fiecare an.
Telefonul afectează mai mult psihicul adolescenților decât lipsa de mișcare

Un studiu finlandez realizat pe 500 de copii urmăriți 8 ani demonstrează că ecranele, mai ales telefoanele mobile, au un impact mai mare asupra depresiei și stresului decât activitatea fizică redusă. Părinții care se întreabă ce dăunează mai mult copiilor lor – prea puțin sport sau prea multe ecrane – au acum un răspuns științific. O cercetare amplă din Finlanda sugerează că ecranele câștigă la categoria „efecte negative”. Studiul PANIC a urmărit 504 copii finlandezi timp de opt ani, de la 6-9 ani până la aproximativ 16 ani. Cercetătorii au măsurat cu precizie atât activitatea fizică, cât și timpul petrecut în fața ecranelor, apoi au evaluat sănătatea mintală în adolescență, potrivit Psypost. Telefoanele mobile sunt cele mai păcătoase Surpriza a fost că timpul de ecran avea o legătură mai puternică cu depresia și stresul decât activitatea fizică. Mai exact, adolescenții care petreceau mai mult timp la televizor, computer și telefon raportau mai mult stres și simptome depresive. Efectul era cel mai pronunțat pentru telefoanele mobile. Sportul organizat – echipe, antrenor, programe structurate – avea într-adevăr efecte benefice asupra sănătății mintale. Dar când cercetătorii au comparat direct cele două influențe, ecranele „câștigau” în sensul negativ. „Părinților le-aș spune că ar trebui să echilibreze comportamentul copiilor lor între joaca activă și timpul petrecut în fața ecranului”, recomandă Eero Haapala de la Universitatea din Jyväskylä. Studiul a găsit și diferențe între sexe: băieții beneficiau mai mult de activitatea fizică, dar atât băieții, cât și fetele erau afectați similar de timp excesiv de ecran.