Care este cel mai vechi cuvânt scris în limba română. A fost inscripționat pentru prima dată în secolul al X-lea, dar e folosit și în zilele noastre
Un cuvânt românesc vechi de peste o mie de ani a supraviețuit până în prezent, conform unei descoperiri fascinante. Este vorba despre un ulcior găsit la Capidava, care poartă inscripția ”ПETPE”, aceasta fiind considerată și prima scriere în limba română. Obiectul oferă o privire unică asupra istoriei timpurii a limbii și culturii noastre. Ulciorul a fost găsit în anul 1967, de doi localnici din Topalu, Constanța, și prezintă gâtul și toartele rupte, dar fundul plat. Vasul, decorat cu litere grecești, conține numele ”ПETPE” (Petre), probabil al meșterului care l-a realizat. „Acest nume, obsedantul Petre, este desigur motivul pentru care istoricii au devenit foarte atenți. De ce? El face parte din setul de nume sfinte, evocând pe întâiul Apostol și întemeietor al Bisericii orașului etern – Roma, Sfântul Petru. Forma numelui, însă, este greu de derivat din grecește, Πέτρε putând fi, eventual, forma de vocativ pentru Πέτρος, însă o semnătură la vocativ ar fi ceva neobișnuit pentru un grec. Meșterul ar fi putut fi, desigur, și slav, dar atunci s-ar fi semnat Petar, sau Piotr, nu Petre, care aduce o consonanță inconfundabilă, specifică doar numelor românești”, a explicat dr. Eugen Silviu Teodor, potrivit historia.ro. Care e contextul istoric al vasului și cum a supraviețuit cuvântul până astăzi Potrivit cercetătorilor, vasul este o replică locală a unor produse de lux ale epocii. „În baze tipologice, vasul ceramic se încadra urcioarelor amforoidale, de veche tradiție romană, aparținând însă, cu destulă probabilitate, secolului X, mai exact celei de a doua jumătăți. Garnizoana romană fusese retrasă de pe cetate la începutul veacului VII, când Imperiul romano-bizantin și-a abandonat provinciile balcanice în mâinile barbarilor; pe locul garnizoanei – o superbă faleză înaltă a Dunării – s-au așezat locuitori pașnici, trăind în modeste bordeie, sub autoritate bulgară. După prăbușirea Primului Țarat bulgar, după 971, zona reintră sub autoritate bizantină; acesta este contextul în care vasul a fost produs, fiindcă detaliile tehnice sugerează o replică locală a unor produse de lux ale epocii”, a adăugat Silviu Teodor. Cuvântul „Petre”, deși inscripția are peste o mie de ani, este încă folosit în limba română contemporană, iar descoperirea nu doar că oferă o dovadă a continuității limbii române, ci și un exemplu al modului în care tradițiile și numele proprii au traversat secolele. Foto: Muzeul Național de Istorie a României (Marius Amari) Ulciorul de la Capidava nu este doar un simplu obiect arheologic, ci și o fereastră către trecutul limbii și al culturii locale, demonstrând încă o dată că unele cuvinte vechi nu dispar niciodată complet, ci rămân vii în uzul cotidian și în memoria colectivă. Inscripția inedită ne arată că limba română nu doar că s-a dezvoltat în timp, dar a păstrat conexiunea cu istoria, religia și tradițiile locului, chiar și în forme simple, oferind o dovadă unică a identității noastre culturale și lingvistice. Autorul mai recomandă: Cele mai lungi cuvinte din limba română. Abia se pot pronunța Verbul din limba română care îi încurcă pe mulți conaționali. Ce explicație apare în DEX și cum se folosește, de fapt
Emmanuel Macron i-a vorbit lui Nicușor Dan în limba română
Într-un video pe X, Macron spune că este „foarte fericit” să îl primească pe președintele României, la prima sa vizită în calitate de președinte, în Franța, „chiar dacă cunoaște foarte bine țara noastră”. Apoi, i s-a adresat lui Dan spunându-i „Bine ai venit, președinte”, în limba română. Nicușor Dan i-a răspuns președintelui francez în limba franceză: „Mulțumesc, Emmanuel pentru invitație. Cred că avem un parteneriat stabil și că există spațiu pentru a-l consolida în domeniul securității, al economiei și schimburilor culturale”. „Exact. Despre toate astea o să vorbim azi. Am realizat multe împreună în ultimele luni pentru relația noastră bilaterală, pentru Europa noastră, pentru Ucraina. Îi salut pe toți prietenii noștri români, din România, dar și din Franța. Trăiască prietenia dintre România și Franța”, a spus Emmanuel Macron în limba franceză. Apoi, Nicușor Dan a repetat „Trăiască prietenia dintre România și Franța” în limba română. Macron a spus că va încerca și el în limba română și a spus, încă o dată: „Trăiască prietenia dintre România și Franța”, de această dată în limba română. 🇷🇴🇫🇷 pic.twitter.com/JVmdOJXUAZ — Nicușor Dan (@NicusorDanRO) December 9, 2025
Moment istoric la Chișinău. Macron și Tusk s-au adresat moldovenilor în limba română: Nu lăsați Rusia să se întoarcă aici
Primul care a luat cuvântul a fost cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. „Avem nevoie ca Europa să fie unită în aceste timpuri dificile. Germania și întreaga UE se află de partea voastră, a moldovenilor. Vă ajutăm să vă dezvoltați securitatea, reziliența și educația. Scopul nostru comun este accederea R. Moldova în UE. La mulți ani, R. Moldova”, a declarat Merz, conform Agora. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a vorbit în limba română, accentuând faptul că moldovenii „au apărat prin vot calea europeană”. „Am învățat un adevăr: atunci când un popor este unit și curajos, niciun imperiu nu îl poate înfrânge. Voi moldovenii, ați arătat că aveți această putere. Anul trecut, ați apărat prin vot calea europeană”, a spus Tusk. „Nu lăsați Rusia să se întoarcă aici. Nu risipiți ceea ce ați construit. Nu lăsați viitorul vostru să fie furat. Viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană. Europa este un proiect de pace, iar Moldova este parte din acest proiect. Aveți un drum clar în față, iar noi, polonezii, vă vom fi alături, pentru ca fiecare moldovean să trăiască în siguranță, în prosperitate și cu demnitatea pe care o merită”, a adăugat Tusk. Macron: Moldova face deja parte din familia europeană La rândul său, Emmanuel Macron s-a adresat moldovenilor tot în limba română, transmițând „un mesaj de prietenie din partea poporului francez” și subliniind că „Moldova face deja parte din familia europeană”. „Am venit să vă transmit mesajul de prietenie din partea poporului francez, care admiră lupta voastră pentru democrație și justiție. Faceți parte deja din familia europeană și puteți conta pe sprijinul și respectul Europei. Europa înseamnă unitate în diversitate, respectul tuturor identităților și culturilor. UE va fi mai puternică împreună cu Moldova. Iar Moldova va fi și ea în Europa mai puternică. Împreună vom scrie un nou capitol din istorie”, a declarat președintele Franței.
Situație alarmantă la simularea Evaluării Naționale. 3.000 de elevi au luat note între 1 și 2. Elevii au probleme în a citi textul dat
Aproape 36% dintre elevii de clasa a VIII-a care au participat la simularea Evaluării Naționale 2025 la Limba și literatura română au obținut rezultate dezastruoase. La nivel național, 3.000 de lucrări au fost notate între 1 și 1,99, scrie Ziarul de Iași. Simularea Evaluării Naționale 2025 la Limba și literatura română scoate la iveală o problemă majoră. Rezultatele simulării, desfășurate în luna martie, arată o problemă alarmantă: la nivel național, 3.000 de lucrări au fost notate între 1 și 1,99. Deși un punct era acordat din oficiu, iar alte 1,4 puncte puteau fi obținute prin rezolvarea integrală a primelor cinci exerciții, care presupuneau citirea și înțelegerea textelor, mulți elevi au întâmpinat dificultăți majore. Analizând exercițiile din subiectul I, care se bazau pe informații din două texte, mulți participanți nu au reușit să identifice răspunsurile corecte. Conform analizei Ministerului Educației și Cercetării, cel puțin 6.000 de elevi din 161.883 au întâmpinat dificultăți chiar la aceste exerciții simple. Profesorii de Limba română consideră îngrijorător faptul că aceste rezultate reflectă nu doar lipsa de atenție a elevilor, ci și probleme legate de obiceiurile de lectură și modul în care aceștia procesează informațiile. 7.600 de elevi nu au găsit în text luna februarie La primul exercițiu din subiectul I, 9,43% dintre elevii de clasa a VIII-a nu au reușit să identifice informațiile esențiale din text: numele unei persoane și luna în care se desfășura acțiunea. Răspunsurile corecte („Alexandru F.” și „februarie”) se aflau chiar în primele trei rânduri ale textului. Cu toate acestea, aproximativ 7.592 de elevi (4,69%) au primit punctaj zero, iar 7.673 (4,74%) au obținut doar punctaj parțial. „Problema este capacitatea elevului de a se orienta pe un text mai amplu și de a identifica exact acea informație pe care trebuie să o transcrie. Cred că se pune problema de atenție, dar și de capacitatea elevului de a identifica informații esențiale dintr-un text”, a declarat Anca-Narcisa Adochiei, profesoară de Limba și literatura română la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași. Serinella Zara, profesoară de Limba română la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași, consideră că astfel de exerciții sunt formulat simplu pentru a oferi tuturor elevilor șansa de a obține un punctaj de trecere. „Mi se pare incredibil să nu poți da răspunsuri corecte la astfel de exerciții, decât dacă nu ai citit mai mult de două rânduri în viața ta”, a spus aceasta. „Este un efect al generației rețelelor de socializare” În continuare, elevii au avut dificultăți și cu trei întrebări grilă, care se bazau tot pe textele date. De exemplu, la întrebarea privind județul de unde provenea o persoană amintită în text, 5.989 de elevi nu au obținut punctajul corect. La o altă întrebare, aproape 1 din 10 elevi nu au reușit să răspundă corect la întrebarea despre „salcâm” – răspunsul corect referitor la ce își dorea tânărul apicultor. „Este un efect al generației rețelelor de socializare, cu o atenție fragmentată și o capacitate redusă de a se concentra pe detalii. Elevii au făcut o lectură superficială a textului și au răspuns din amintiri”, a explicat Anca-Narcisa Adochiei. Exerciții simple, dar care necesită atenție din partea elevilor Profesorii susțin că, pentru a rezolva aceste exerciții, elevii ar trebui să citească textul de cel puțin două ori, să fie atenți la cerințele fiecărei întrebări și să verifice răspunsurile cu textul dat. „Lectura superficială a textului, dar și tendința de a nu acorda atenție detaliilor, au condus la aceste rezultate. Mulți elevi nu pot sintetiza corect informațiile din text și nu le pot exprima sub formă de răspunsuri coerente”, a declarat Carmen Călugăru, profesoară de Limba română la Școala Gimnazială „Ion Simionescu” din Iași. Numele meu este Denis Andrei, sunt un jurnalist cu o pregătire solidă și o pasiune neîncetată pentru informare. Am absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității din București și, de … vezi toate articolele
Simulare BACALAUREAT 2025. Luni, 24 martie, elevii dau proba la Limba şi literatura română
Elevii de clasa a XII-a din toată țara încep luni, 24 martie, simularea examenului de Bacalaureat 2025, cu proba de Limba română. Până miercuri, elevii vor susține patru probe scrise, în zile consecutive. Testările încep la ora 9 dimineața și durează trei ore. 123.000 de elevi vor da simularea la Bacalaureat „Simularea se va organiza în 1.318 unități de învățământ liceal, numărul de elevi implicați, estimativ, fiind de circa 123.000”, a transmis Ministerul Educației și Cercetării într-un comunicat de presă. Disciplinele la care se desfășoară simularea probelor scrise sunt: Limba și literatura română – proba E)a), Limba și literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale) – proba E)b), Matematică, Istorie – proba E)c), Fizică, Chimie, Biologie, Informatică, Geografie, Logică, argumentare și comunicare, Psihologie, Economie, Sociologie și Filosofie – proba E)d). Subiectele sunt elaborate pe baza conţinuturilor/competenţelor asociate acestora, conform programelor pentru simulare aprobate de Ministerul Educației și Cercetării. Subiectele și baremele se publică în fiecare zi de examen, la ora 15:00, pe pagina web dedicată. Evaluarea lucrărilor se va realiza digitalizat prin intermediul platformei utilizate de Ministerul Educației și Cercetării. Rezultatele vor fi comunicate individual pe 8 aprilie și vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ liceal prin discuții cu elevii, ședințe cu părinții, precum și în cadrul consiliilor profesorale. „Obiectivul urmărit: adoptarea celor mai potrivite măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor școlare în perspectiva examenului din sesiunile iunie și iulie – august 2025”, potrivit sursei citate. Notele nu vor fi trecute în catalog, însă, prin excepție, la solicitarea scrisă a elevului sau a părintelui, acestea pot fi consemnate în catalog. CITEȘTE ȘI: Calendar Bacalaureat 2025. Când se înscriu elevii pentru probele de competențe și cele scrise. Când se vor afișa rezultatele DETALIUL pe care elevii de clasa a XII-a vor fi obligați să-l treacă în cererea de înscriere la BACALAUREAT 2025 Cum se vor desfășura CURSURILE în timpul probelor orale de la BAC 2025 din ianuarie. Sorin Ion:”Vom emite un set de recomandări” Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele