Care este rolul liniei mici de sub literele F și J de pe tastatură? Puțini s-au gândit la asta
Dincolo de telefonul mobil, laptopul sau PC-ul tău este cel mai folosit dispozitiv electronic, deoarece îți permite să execuți task-uri mult mai complexe și solicitante. Fie că vorbim de desktop sau laptop, toate computerele funcționează pe aceleași principii: au un ecran și o tastatură, scrie eleconomista.es. După ani de zile de utilizare, mulți oameni cunosc pe de rost poziționarea tastelor pe keyboard. Totuși, chiar și cei mai experimentați mai aruncă o privire, către tastaturaă, mai ales când sunt obosiți și vor să evite o greșeală. Ați observat vreodată, însă, că unele taste au o liniuță ieșită în relief sub litera desemnată? Nu este un defect de fabricație sau o funcție inutilă. Liniuțele în relief de pe tastele F, J și uneori 5 de pe tastatura numerică au un rol bine definit. Aceste taste au scopul de a îmbunătăți atât viteza de scris, cât și acuratețea, mai ales când nu te uiți la taste. Liniuțele au rol de ghidaj tactil. Funcția lor principală este de a corecta poziția degetelor „de scris” pe tastele F și J, fără să ai nevoie să te uiți de două ori la tastatură. Cele mai multe tastaturi au încorporată această funcție, de zeci de ani. Ideea este că, fără să te uiți, degetele tale pot găsi poziția literelor pe tastatură și acele liniuțe sunt așezate astfel încât să stabilești ușor centrul keyboard-ului, fără să fii nevoit să îți iei privirea de la ecran. „Misterul” tastei numerice 5 Liniuța de sub tasta numerică 5 are același rol. Tastatura numerică, localizată de regulă în dreapta tastaturii principale, are rolul de a te ghida rapid pe tastele numerice. În acest caz, 5 este punctul de referință. Celelalte taste numerice sunt apăsate prin extinderea degetelor din poziția centrală spre colțuri, facilitând introducerea rapidă a datelor numerice, fără să te uiți la tastatură. Autorul recomandă:
Topul GROK al facultăților inutile din România
Încă de la debutul epocii digitalizării care a contribuit la dispariția unor profesii, multe facultăți au devenit „inutile”. Din 2023, ChatGPT cu Inteligență Artificială Generativă joacă un rol tot mai important în viața cotidiană, educație și în muncă, simplificând toate sarcinile oamenilor. Însă, această tehnologie ar putea agrava problema șomajului. În viitorul apropiat, absolvenții cu specializări nu tocmai profitabile și nu prea căutate pe piața muncii, ar putea întâmpina probleme în căutarea locurilor de muncă. Ziare.com a realizat un experiment cu GROK, chatbot cu AI de pe X. GROK a fost dezvoltat de xAI, companie condusă de miliardarul Elon Musk. 1. Filologie (limbi rare sau puțin cerute) „Deși studiul limbilor străine sună bine, specializările pe limbi mai puțin folosite (gen limbi slave obscure sau limbi asiatice fără context economic puternic în România) nu prea au cerere. Excepție fac limbile precum chineza sau araba, dar și acolo trebuie să ai conexiuni sau să te nișezi serios”. 2. Sociologie „Sună fascinant să studiezi societatea, dar în practică, în România, absolvenții de sociologie ajung deseori în joburi care nu au legătură directă cu domeniul – call center, HR fără specializare sau chiar muncă necalificată. Piața nu prea are nevoie de sociologi puri”. 3. Științe politice „Dacă nu ai relații în politică sau în ONG-uri, diploma asta riscă să rămână doar o hârtie frumoasă. Mulți absolvenți sfârșesc în joburi administrative sau total deconectate de teorie, pentru că aplicabilitatea practică e scăzută fără un networking solid”. 4. Istorie „Cu tot respectul pentru pasionați, istoria e un domeniu minunat intelectual, dar cu oportunități limitate. În afară de predare (unde locurile sunt puține) sau cercetare (finanțată prost), nu prea ai unde să te duci cu ea în România”. 5. Filosofie „Poate cea mai „abstractă” dintre toate. Deși dezvoltă gândirea critică, piața muncii din România nu prea știe ce să facă cu filosofii. Fără o carieră academică sau o reconversie rapidă, e greu să-ți găsești un rost profesional direct legat de domeniu.Acum, să fim clari: „inutil” e un termen relativ. Dacă ești pasionat și ai un plan clar (ex. să devii profesor, cercetător sau să combini domeniul cu altceva), orice facultate poate avea sens. Dar, strict din perspectiva pragmatică a pieței muncii din România, astea ies în evidență ca fiind mai puțin rentabile”.
Topul facultăților INUTILE din România din care rezultă absolvenții cu cele mai mici șanse de angajare
Încă de la debutul epocii digitalizării care a contribuit la dispariția unor profesii, multe facultăți au devenit „inutile”. ChatGPT cu Inteligența Artificială generativă joacă un rol tot mai important în viața cotidiană, educație și în muncă, simplificând toate sarcinile oamenilor. Însă, ar putea agrava problema șomajului. În viitorul apropiat, absolvenții cu specializări nu tocmai profitabile și nu prea căutate pe piața muncii, ar putea întâmpina probleme în căutarea locurilor de muncă. Ziare.com a realizat un experiment cu GROK, chatbot cu AI de pe X. Chatbotul a enumerat cele mai inutile facultăți din România: Filologie Sociologie Științe Politice Istorie Filozofie 1. Filologie (limbi rare sau puțin cerute) Deși studiul limbilor străine sună bine, specializările pe limbi mai puțin folosite (gen limbi slave obscure sau limbi asiatice fără context economic puternic în România) nu prea au cerere. Excepție fac limbile precum chineza sau araba, dar și acolo trebuie să ai conexiuni sau să te nișezi serios. 2. Sociologie Sună fascinant să studiezi societatea, dar în practică, în România, absolvenții de sociologie ajung deseori în joburi care nu au legătură directă cu domeniul – call center, HR fără specializare sau chiar muncă necalificată. Piața nu prea are nevoie de sociologi puri. 3. Științe politice Dacă nu ai relații în politică sau în ONG-uri, diploma asta riscă să rămână doar o hârtie frumoasă. Mulți absolvenți sfârșesc în joburi administrative sau total deconectate de teorie, pentru că aplicabilitatea practică e scăzută fără un networking solid. 4. Istorie Cu tot respectul pentru pasionați, istoria e un domeniu minunat intelectual, dar cu oportunități limitate. În afară de predare (unde locurile sunt puține) sau cercetare (finanțată prost), nu prea ai unde să te duci cu ea în România. 5. Filosofie Poate cea mai „abstractă” dintre toate. Deși dezvoltă gândirea critică, piața muncii din România nu prea știe ce să facă cu filosofii. Fără o carieră academică sau o reconversie rapidă, e greu să-ți găsești un rost profesional direct legat de domeniu.Acum, să fim clari: „inutil” e un termen relativ. Dacă ești pasionat și ai un plan clar (ex. să devii profesor, cercetător sau să combini domeniul cu altceva), orice facultate poate avea sens. Dar, strict din perspectiva pragmatică a pieței muncii din România, astea ies în evidență ca fiind mai puțin „rentabile”. Sursa Foto: Profimedia Citește și:Topul celor mai căutate locuri de MUNCĂ de către români în 2024. Salariile ajung și la 10.000 de lei lunar și nu ai nevoie de facultate Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele