Etichetă: litoral

Șezlongul costă doar 15 lei pe această plajă din România. Unde se află alternativa la litoralul Mării Negre

Alternativă la litoral. O plajă de pe Dunăre atrage tot mai mulți turiști. Șezlongul costă aici doar 15 lei. Plajele amenajate pe malul Dunării devin o alternativă tot mai populară la litoral, cel puțin pentru românii din sudul țării, scrie observatornews.ro.  Loading … În județul Dolj, sezonul estival este deja în toi. Șezlongurile și locurile pentru rulote au început deja să fie neîncăpătoare. Aceasta este alternativa la litoral, situată chiar pe malul Dunării. Reprezintă una din cele mai căutate plaje din județul Dolj. Oamenii vin să se relaxeze la plaja de la Dunăre, când afară sunt 32 de grade Celsius. Prețuri mult mai mici decât pe litoral Mai mult, aici prețurile sunt mai prietenoase decât pe litoralul Mării Negre. Administratorii sunt mulțumiți că numărul turiștilor este tot mai mare de la un weekend la altul. Au dublat numărul de șezlonguri și doar așa pot face față cererii. Mulți dintre turiști vin din Dolj, dar sunt și alții din județele învecinate sau chiar din alte zone ale României. Unul din motivele pentru care mulți români optează pentru „litoralul de la Dunăre” ține de prețurile mai mici. Un șezlong costă aici 15 lei, o apă sau un suc în jur de 10 lei, iar cu 100 de lei te poți relaxa toată ziua, fără să faci gaură în bugetul familiei. Sursa foto: Capturi Observator Antena 1

Cât costă o zi în Vama Veche, fără cazare. Calcul complet: transport + mâncare + distracții, varianta economică și varianta premium

Cât costă o zi în Vama Veche, fără cazare. Calcul complet: transport + mâncare + distracții, varianta economică și varianta premium. Calculul este realizat pentru o singură persoană, cu transport din București. Turistul ar avea două mese pe zi, prânz și cină, cu presupunerea că micul-dejun este asigurat de hotel.  Loading … Transport Dacă mergi cu trenul CFR (București – Mangalia dus-întors), un bilet la clasa a 2-a cu trenurile InterRegio (IR) costă în jur de 160 de lei. Microbuzul pe ruta Mangalia – Vama Veche dus-întors costă cam 20 de lei. Dacă mergi cu mașina personală și împarți combustibilul și taxa de pod de la Fetești cu încă o persoană, costul per om ajunge tot la 100-150 de lei. Mâncare Pentru varianta economică, prânzul este asigurat de o shaorma mare, o pizza la felie sau un meniu al zilei la autoservire, plus o apă sau răcoritoare. Totalul ar fi 60 de lei. La cină, poți încerca o clătită uriașă („La Stuf”) sau hamsii la cornet, plus o bere/suc, toate ajungând undeva la 55 de lei. Astfel, totalul ar fi de 115 lei. Pentru cei cu dare de mână, prânzul va conține un fel principal (burger, pește, paste) la restaurant și o limonadă/bere. Ei vor scoate din buzunar 110 lei. Cina completă și desertul, plus un pahar de vin, vor fi savurate cu 140 de lei. În total, suma ajunge la 250 de lei. Distracții la mare Varianta de buget pe litoral presupune să stai pe cearșaf (gratuit) și să cumperi băuturi de la supermarketul non stop sau de la baruri mai ieftine (3 beri/shoturi/sucuri peste zi și noapte), pentru un total de 50 de lei. Desigur, există și varianta „premium”, cu închiriere de șezlong – 60 de lei, 3-4 cocktailuri sau băuturi fine în cluburi în timpul nopții (un cocktail este în jur de 35-45 de lei), la 160 de lei, dar și gustări de noapte (30 de lei). Totalul ar ajunge la 250 de lei pe zi. Iată, deci, că varianta economică la mare ar costa undeva la 350 de lei / zi, iar cea premium, cam 680 de lei / zi, destul de mult pentru buzunarele unui tânăr cu posibilități financiare limitate.

Românii fug după vacanțe ieftine în Bulgaria, iar Fiscul face razie. O felie de tort se vinde cu 18 euro, pe litoral

În ultimii ani, turiștii români și-au îndreptat pașii către alte destinații de vacanță, fugind, sub o formă sau alta, de prețurile „piperate” de pe litoralul românesc. Deși există o fugă după „vacanțe ieftine” în Bulgaria, de exemplu, țara vecină prezintă și ea, în diverse stațiuni, nereguli. O razie a Fiscului bulgar a scos la suprafață prețuri uriașe pentru preparate diverse, dar și afaceri care își ascundeau încasările. Bulgaria rămâne o destinație populară pentru vacanțele românilor, însă autoritățile fiscale au descoperit nereguli în mai multe localuri de pe litoral. Controalele au scos la iveală prețuri foarte ridicate pentru unele produse și afaceri care nu își declarau toate încasările. Fiscul bulgar a verificat, în două zile, 76 de localuri din Sozopol. La aproape o treime dintre acestea au fost găsite nereguli, în special pentru neemiterea bonurilor fiscale, potrivit autorităților bulgare.  Loading … Acum, în Bulgaria, plata se face în euro. Sursă foto: Shutterstock Nereguli pe litoralul din Bulgaria Inspectorii Agenției Naționale pentru Venituri din Bulgaria (NAP) au descoperit nereguli și într-un local de pe plaja Kavațite (cunoscută și drept plaja Kavatsi). Acolo, vânzările erau înregistrate cu o imprimantă nefiscală, iar documentele oferite clienților nu erau raportate în sistemul fiscal. „În locul unui dispozitiv fiscal se folosește o imprimantă nefiscală”, a explicat Anna Mitova, arată stiripesurse.ro. De asemenea, un tehnician autorizat a fost trimis să extragă datele din dispozitivul folosit de comerciant. Autoritățile vor verifica valoarea încasărilor nedeclarate, iar firma riscă sancțiuni pentru veniturile ascunse și pentru neemiterea bonurilor fiscale. Situația aferentă plajei respectivă nu este singulară. În urma controalelor din Sozopol, inspectorii au găsit nereguli în 25 de localuri. Cea mai frecventă problemă reprezintă neemiterea bonurilor fiscale. Deocamdată nu a fost închisă nicio unitate, însă afacerile care repetă abaterile riscă să fie oprite temporar. Autoritățile spun că verificările pot fi reluate oricând. O felie de tort ajunge să coste 18 euro Autoritățile bulgare verifică și prețurile practicate pe litoral, după numeroase reclamații din partea clienților. Zeci de comercianți din Sozopol au fost obligați să explice motivul pentru care prețurile au fost majorate. Inspectorii au identificat produse vândute la prețuri foarte ridicate, însă acestea nu reprezintă automat o încălcare a legii. De exemplu, o felie de tort costă 18 euro, iar un bol de tarator (supă de castraveți) costă 9 euro. În urma celor 650 de controale efectuate de Fiscul bulgar au fost descoperite 226 de nereguli. Controalele au avut loc în perioada 29 iunie – 6 iulie 2026. „Dacă comerciantul a majorat prețul într-un mod justificat din punct de vedere economic și există consumatori care sunt dispuși să îl plătească, aceasta este o chestiune de alegere pe piață, nu de intervenție a statului. Statul nu are autoritatea de a stabili prețurile”, a explicat reprezentanta Fiscului bulgar. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ

Cazino, Mon Amour, cabaretul original al Cazinoului Constanța, este hitul cultural și turistic al litoralului românesc pe perioada verii

2000 de turiști străini și români, dar și localnici au umplut deja sala de spectacole la cele 10 reprezentații sold-out care au avut loc până acum în impresionanta sală de spectacole din Cazinoul Constanța, iar locurile pentru serile de joi și vineri din restul verii sunt pe cale să se epuizeze. Spectacolul unic pe piața culturală românească îmbină în cel mai impunător cadru teatrul, muzica live cu orchestră și interpreți, coregrafia complexă de balet și cabaret cu tehnologia, scenografia, vestimentația cameleonică, video-mappingul și istoria. „Cazíno, Mon Amour” traversează în 2 ore și jumătate de spectacol total Belle Époque, cele două războaie mondiale, perioada comunistă și renașterea contemporană a Cazinoului, într-o emoționantă meditație despre iubire, timp și memorie. Cu scenariul, producția și regia artistică și muzicală semnate de Petre Năstase, scenografia realizată de arhitect Petre Țalea, o distribuție de teatru valoroasă formată din Lucian Ionescu, Ștefan Mihai, Mara Tătar, Teodora Crișan, Geo Costin, Mirela Pană, Andrei Bibire, Corin Popescu, Florin Aioane, Dan Pughineanu, orchestră live și interpretarea artistelor Julie Mayaya, Ana Maria Roșu Negoiasă și Alina Crișan, coregrafii spectaculoase create de profesorul coregraf Ștefan Lupu pentru baletul cameleonic format din 10 dansatori și o componentă de tehnologie vizuală unică, „Cazino, Mon Amour” spune în cel mai spectaculos mod o poveste despre un loc care nu a încetat niciodată să viseze, despre iubire, istorie, dorință, timp și destin, prinsă între zidurile clădirii Cazinoului Constanța. „Cazinoul nu este decorul poveștii. El este povestea. Când am început să scriu Cazino Mon Amour, am pornit de la o întrebare simplă: dacă zidurile Cazinoului din Constanța ar putea vorbi, ce ne-ar spune? Ar vorbi despre iubire? Despre putere? Despre bani? Despre războaie? Despre oameni care au crezut că lumea le aparține și despre alții care au pierdut totul într-o singură noapte? Răspunsul a fost surprinzător. Nu oamenii sunt cei care spun povestea Cazinoului. Cazinoul este cel care spune povestea oamenilor. Din această idee s-a născut personajul Cazíno – spiritul nemuritor al clădirii. Elegant, ironic, seducător, enigmatic, el nu îmbătrânește niciodată. Nu judecă pe nimeni. Privește, păstrează secrete și înțelege că timpul este singurul jucător care câștigă întotdeauna. El devine ghidul nostru prin mai bine de un secol de istorie. Mi-am dorit ca spectacolul să fie la fel de spectaculos precum istoria pe care o spune. De aceea, teatrul se întâlnește cu muzica live, dansul, videomappingul și arhitectura extraordinară a Cazinoului. Fiecare încăpere devine scenă, fiecare colț al clădirii păstrează o poveste, iar spectatorul nu privește spectacolul din exterior, ci îl traversează. Mi-aș dori ca, la final, publicul să nu spună doar că a văzut un spectacol frumos. Mi-aș dori să simtă că, pentru două ore, Cazinoul din Constanța a prins viață și le-a șoptit propriile lui amintiri. Pentru că uneori monumentele nu au nevoie să fie restaurate doar în piatră. Au nevoie să fie readuse la viață prin poveștile pe care încă le poartă în suflet.”, mărturisește cu emoție geneza spectacolului Petre Năstase, autorul, regizorul și producătorul „Cazino, Mon Amour”. De la inaugurarea din 15 august 1910, martor al unui secol de istorie, pasiuni, războaie, ambiții și vise, Cazinoul prinde viață și își spune prin „Cazino, Mon Amour” povestea ce traversează Belle Époque, cele două războaie mondiale, perioada comunistă și renașterea contemporană prin destinele personajelor principale, inspirate din piesa „Steaua fără nume”, de Mihail Sebastian: Mona, o tânără aflată în căutarea libertății, Grig, seducătorul lumii interbelice, și profesorul Miroiu, omul care privește stelele și crede în iubirea adevărată. Prin muzică live, dans, video mapping și imagini spectaculoase, spectacolul transformă Cazinoul din Constanța într-un personaj viu, care amintește că timpul trece peste oameni și peste clădiri, dar nu poate învinge memoria, iubirea și speranța. „Pentru mine, „Cazino, Mon Amour” înseamnă începutul unei direcții în care Cazinoul nu mai este doar gazda unor evenimente, ci devine el însuși o instituție care produce cultură. Mi-am dorit ca sala aceasta extraordinară să fie folosită pentru proiecte create cu grijă, cu ambiție și cu respect pentru frumusețea și istoria locului. Și mi-am dorit ca publicul să primească aici ceva cu adevărat special, un spectacol care să readucă eleganța, fastul și emoția Cazinoului de altădată. În jurul acestui proiect s-au adunat artiști pe care îi admir foarte mult și o echipă de creație complexă și valoroasă. Pentru mine, „Cazino, Mon Amour” este o poveste despre iubire. Am lăsat în acest spectacol o bucată din inima mea. Și este doar începutul. Îmi doresc ca, peste câțiva ani, atunci când oamenii vor vorbi despre Constanța, să nu se gândească doar la mare și la sezonul estival, ci mai ales la cultură. La un oraș viu, elegant, creativ, care își respectă patrimoniul și care începe, din nou, să creadă în forța artei. Iar dacă simbolul Constanței, Cazinoul, poate contribui esențial la această schimbare, atunci înseamnă că tot efortul nostru are cu adevărat sens.”, declară Anamaria Mișa, Director General al Cazinoului din Constanța. Despre Cazinoul din Constanța Simbol istoric și cultural al litoralului românesc, Cazinoul din Constanța a trecut recent printr-un amplu proces de restaurare, fiind redat circuitului public ca un spațiu dedicat culturii, evenimentelor și valorificării patrimoniului. Astăzi, Cazinoul își propune să devină un reper regional pentru inovație culturală, dialog artistic și dezvoltare comunitară. Cazinoul din Constanța, inaugurat în anul 1910 la inițiativa Regelui Carol I și proiectat de arhitectul Daniel Renard, este una dintre cele mai spectaculoase clădiri Art Nouveau din Europa. Situat pe malul Mării Negre, edificiul a devenit rapid simbolul eleganței și rafinamentului Belle Époque. De-a lungul timpului, a fost martor al transformărilor istorice majore: perioada aristocratică, războaiele mondiale, regimul comunist și anii de degradare. După un amplu proces de restaurare desfășurat timp de cinci ani, cu o investiție publică de aproximativ 45 de milioane de euro și implicarea a aproape 500 de specialiști, Cazinoul a fost redeschis în 2025. Proiectul a fost premiat de Uniunea Arhitecților din România pentru cea mai bună restaurare a unei clădiri de patrimoniu național. Astăzi, Cazinoul funcționează ca un hub cultural modern, dedicat expozițiilor, concertelor, festivalurilor și evenimentelor de prestigiu. Clădirea îmbină patrimoniul istoric cu

Cea mai ieftină VS cea mai scumpă cazare în Mamaia, în iulie 2026. Cum arată și merită oare diferența?

Perioada concediilor a început și stațiunile de la malul mării rămân și anul acesta unele dintre cele mai căutate variante. Cu toate acestea, creșterea prețului alimentelor, combustibilului și a costului vieții în general, i-a determinat pe români să găsească opțiuni cât mai accesibile. Mamaia rămâne una dintre cele mai căutate destinații de pe litoralul românesc în sezonul estival, însă prețurile la cazare diferă enorm, în funcție de tipul unității și de facilitățile oferite.  Loading … Pentru a vedea cât de mare este diferența, am analizat ofertele disponibile pe Booking pentru aceeași perioadă: o singură noapte, de sâmbătă, 18 iulie, până duminică, 19 iulie 2026. Rezultatele au fost apoi ordonate atât crescător, cât și descrescător în funcție de preț. Au rezultat cea mai ieftină, respectiv cea mai scumpă cazare din Mamaia. Cea mai ieftină opțiune este Hostel Cazino Sud, unde o noapte de cazare pentru doi adulți costă 270 de lei. Locația se află la 2 km de centru și la doar 50 de metri de plajă. De asemenea, camera oferă două paturi de o persoană cu baie comună. Nu necesită plată în avans, iar anularea este gratuită. Sursa foto: Booking.com La polul opus se află Penthouse Mamaia Lake, unde prețul ajunge la 3.150 de lei pentru o singură noapte. Diferența față de cea mai ieftină opțiune este de aproape 2.900 de lei, ceea ce înseamnă că această cazare este de aproape 12 ori mai scumpă. Aici veți primi un apartament cu 2 dormitoare, 2 băi și terasă. Locația se află la 0,8 km de centru și la 200 de metri de plajă. Sursa foto: Booking.com Diferențele de tarif sunt explicate de factori precum suprafața apartamentului, amplasarea, priveliștea, dotările și serviciile incluse. Sursa foto: Booking.com

Cât de siguri sunt turiștii la vară pe litoral? Răspunsul președintelui Nicușor Dan

Șeful statului consideră că românii își pun „în mod legitim” o întrebare referitoare la cât de sigur vor fi dacă vor veni la Marea Neagră pe litoralul românesc în vara acestui an. Nicușor Dan spune că se așteaptă o suplimentare de echipamente din partea NATO. „Pe de o parte, așa cum spuneam, în 10 iunie o să avem o discuție la NATO și așteptăm o suplimentare de echipamente. Pe de altă parte, atât Ministerul Apărării, cât și Ministerul de Interne, Poliția de Frontieră, vor suplimenta în cursul acestei verii echipajele care fac misiuni de cercetare, de recunoaștere a eventualelor pericole”, a declarat Nicușor Dan. Protocol cu Ucraina El mai adaugă că, în urma contactelor diplomatice recente, există un dialog constant cu Ucraina și era deja prevăzută o formă de protocol care să cuprindă inclusiv tipul acesta de evenimente. „Și, ca ultimul argument, avem un război care, din nefericire, a început de mai bine de patru ani. Efect secundar al acestui război, am avut și mine, și drone maritime care au intrat în apele teritoriale și au ajuns inclusiv pe țărmul românesc și nu au fost victime pentru că, cu echipamentele pe care le au, instituțiile statului au acționat corespunzător”, a mai spus Nicușor Dan. O dronă maritimă s-a autodetonat vineri în apropierea terminalelor petroliere, iar autoritățile au activat Planul Roșu de intervenție și au emis mesaj Ro-Alert pentru populație.

Antreprenorii de pe litoral caută 20.000 de angajați pentru noul sezon estival. Ce salarii sunt oferite pentru cameriste, recepționere și chelneri

Administratorii de hoteluri şi restaurante de pe litoral ar avea nevoie de 20.000 de angajați în acest sezon estival, dar românii nu prea se înghesuie, iar varianta cu personalul din Asia este sub semnul întrebării din cauza războiului din Orient care dă peste cap zborurile peste zona de conflict. Anul trecut, aproape 6.000 de angajaţi din Asia şi Africa au lucrat pe litoralul nostru, conform datelor de la Inspectoratul General pentru Imigrări. Și, tocmai pentru că acum intuiau cumva această criză, managerii hotelurilor de la mare au început recrutările mai devreme anul acesta, potrivit Observator TV. „Am început mai devreme. Avem norocul acesta de a găsi alt personal, în momentul acesta, dar cu toate astea cameriste nu am găsit. Cel puţin 14-15 cameriste. Avem 60-70% din ele. Mai avem nevoie la bucătărie de personal mult şi ospătari. Nici pe recepţie nu avem tot personalul”, a declarat Oana Olteanu, manager hotel. „Sezonul ne bate la uşă, să spunem aşa, cu paşi repezi şi atunci trebuie să ne reîntregim echipa pentru ezonul estival. Este din ce in ce mai greu pentru că dorinţa de a munci nu mai este atât de mare cum era înainte”, a spus Costina Balea, manager de hotel. Așadar, turiştii care vor să meargă la mare de 1 Mai ar putea avea parte de surprize neplăcute, deoarece unele hoteluri şi restaurante ar putea avea personal insuficient. „Conflictul din Orientul Mijlociu împiedică aducerea la timp a celor care lucrau pe litoral, care aveau vize. Cu siguranţă va fi un pic afectat începutul de sezon”, a spus Cristian Bărhălescu, preşedintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) Sud-Est. „50% sunt români, 50% sunt străini. Noi am vorbit, avem nişte contracte semnate, ei vor veni. Nu contează, s-a scumpit, asta e viaţa, o să plătim”, a spus Matei Datcu, manager de cherhana. În ofertele de angajări, cel mare salariu este trecut la şeful de sală, în medie, 10.000 de lei, iar cameristele, recepţionerele şi chelnerii sunt plătiţi, în medie, cu 4.500 de lei pe lună. Dar, pe lângă salariile stabilite cu noii angajați, unii patroni oferă cazare și mese zilnice. Mai mult, îi lasă pe chelneri și ospătari să ia tot bacșișul de la clienți, iar acest lucru le-ar putea chiar dubla veniturile. Sursa foto: colaj Shutterstock În 2025, investitorii din turism s-au plâns de un sezon deastruos pe litoral, în timp ce Bulgaria a înregistrat un record de turişti români: aproximativ un milion de oameni. Autorul mai recomandă: Meseriile cele mai căutate care nu necesită studii superioare. Piața muncii din România încetinește Un bărbat şi-a găsit loc de muncă într-un sat cu 400 de oameni după ce aplicase fără succes la 1.000 de joburi. Cum a scăpat de stresul financiar Năvălesc turiștii baltici la Marea Neagră. Polonezii se întorc ca berzele la Mamaia Vaporașele din Constanța, un simbol al litoralului, dezmembrate, după ce Primăria le-a vândut la fier vechi. Ce se construiește în locul lor

Adio, vacanță pe litoral? Patronii unităților de cazare avertizează: Totul e blocat! Așteptăm amenzi!

Patronatele din turism atenționează că, deși unitățile din stațiunile de pe litoral sunt pregătite pentru a fi deschise la 1 mai, cadrul normativ face imposibilă deschiderea lor, deoarece nu pot fi obținute, în timp util, certificatele de clasificare, autorizațiile și avizele de funcționare necesare. Hotelurile nu se pot deschide în cadrul legal „Deţinătorii de structuri turistice de pe Litoral au decis să respecte legea şi să deschidă sezonul estival la 1 mai. Din păcate, cadrul normativ actual face imposibilă deschiderea în condiţii legale a tuturor unităţilor din staţiuni. Comitetul Director al FPTR afirmă cu fermitate că actualul cadru normativ nu permite obţinerea, în timp util, de la autorităţile centrale şi locale competente, a tuturor certificatelor de clasificare, autorizaţiilor şi avizelor necesare”, transmite Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), într-un comunicat de presă. „Membrii FPTR își asumă riscul…” „În aceste condiţii, membrii FPTR şi o mare parte a altor unităţi de pe litoral au decis să deschidă sezonul estival la 1 mai şi să îşi asume riscul de a suporta controale şi amenzi pentru faptul că, din motive obiective, nu reuşesc să obţină toate documentele necesare în timp util. Nu putem să nu remarcăm că, prin această «pasivitate» a autorităţilor centrale şi locale, afirmaţiile unui coleg, specialist incontestabil în turism, care, de altfel, şi-a dat demisia de onoare din Guvern, devin din nou de actualitate. Prin menţinerea actelor normative ambigue şi contradictorii se ajunge la situaţia în care «şpaga de supravieţuire» devine, în percepţia operatorilor economici, singura soluţie pentru continuarea activităţii. Această realitate nu este teoretică, ci are consecinţe concrete în practică”, a susţinut FPTR. Ce se întâmplă cu beach bar-urile ”Deşi legea a fost modificată, aceste intervenţii legislative nu au avut în vedere nevoile specifice ale turismului, în special în ceea ce priveşte amplasarea beach barurilor pe litoral. Modificările au vizat exclusiv construcţiile provizorii de pe plaje, cu suprafaţa de până la 12 mp, care beneficiază în prezent de un regim simplificat. În schimb, beach barurile, a căror dimensiune este, în mod obişnuit, cuprinsă între 30 şi 45 mp, sunt supuse aceleiaşi proceduri birocratice aplicabile unei construcţii permanente, fără a se ţine cont de caracterul sezonier şi temporar al acestora. Rezultatul este previzibil şi se repetă în fiecare sezon estival: întârzieri în obţinerea certificatelor de clasificare, blocaje administrative şi crearea unui climat care lasă loc de interpetări subiective”, se mai arată în comunicat. S-a semnat un protocol cu Ministerul Economiei ”Pentru a rezolva, în timp util, o parte din neajunsurile semnalate, la iniţiativa FPTR, cu acordul domnului Irineu Darău, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, şi cu implicarea domnului Laurenţiu Viorel Gîdei, secretar de stat, s-a încheiat, la data de 11.02.2026, sub nr. 900, un protocol de colaborare MEDAT – FPTR pentru deschiderea sezonului estival 2026, la data de 1 mai 2026. În baza protocolului, pentru prima dată în ultimii 10 ani, ar trebui să se implice direct în deschiderea sezonului estival specialişti din minister şi autorităţile locale din judeţul Constanţa, inclusiv cele cu funcţiuni de control. Cu toate acestea, întâlnirea din data de 18.02.2026, convocată de preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa şi programată la Sala Remus Opreanu, a fost anulată pe motiv de ninsoare abundentă, deşi în municipiul Constanţa şi între staţiuni circulaţia s-a desfăşurat normal, în condiţii de iarnă-ninsoare abundentă. (…) Nici până astăzi, conducerea Judeţului Constanţa nu a reprogramat întâlnirea. Au trecut deja 17 zile fără stabilirea unei noi date. În aceste condiţii, dialogul instituţional pare, cel puţin în acest caz, «sezonier»”, se arată în comunicat. Patronii de hoteluri spun că nu cer „privilegii sau derogări fictive sau arbitrare”, ci un cadru legislativ coerent, predictibil și adaptat realității de pe litoral. Autorul recomandă:

Turiștii nu mai sunt generoși în bacșișuri ca altădată. Angajații de pe litoral spun că au avut un sezon estival slab: Înainte ieșeam cu 50-60 de lei

„Înainte ieșeam cu 50-60 de lei de persoană” și „Vara aceasta a fost mai slabă față de alte veri” sunt lamentările a tot mai mulți angajați de pe litoral. Chelnerii, barmanii, beach boy care au lucrat în stațiunile de pe litoralul românesc – mai toți se plâng că vara aceasta n-a fost la fel de profitabilă ca în anii trecuți.  La final de sezon, după ce au stat în fiecare zi în soare și i-au servit pe turiști, și-au socotit bacșișul și salariile încasate. Cifrele indică un lucru clar: românii nu mai sunt interesați să-și petreacă vacanțele pe litoralul românesc. O altă variantă ar fi că turiștii nu mai au la fel de mulți bani ca înainte și au început să economisească din cauza majorării TVA. Alexandra, angajată la beach bar, se simte dezamăgită: n-a reușit să pună deoparte decât 5.000 de lei, din toate economiile, iar bacșișul a fost la jumătate față de anul trecut. „Pentru a-mi plăti taxa de facultate și să îmi mai cumpăr câteva lucruri. Nu i-am strâns din tipsuri. Acum putem face 20-30 de lei de persoană, în schimb înainte ieșeam cu 50-60 de lei.” Și Miruna, care a venit pentru al patrulea sezon să lucreze ca barmaniță la o terasă în Mamaia, spune că veniturile s-au redus considerabil. „Comparativ cu anii anteriori, a fost foarte slabă vara aceasta, dar cât de cât am reușit să ne menținem pe linia de plutire, am reușit să ne strângem bani pentru facultăți, eventual și pentru permis.” Mese gratuite în loc ce bacșiș Turiștii se plâng de tarife uriașe și de calitatea serviciilor, însă vin reducerile de până la 60%. Cu toate astea, angajații care aduc șezlongurile, măsuțele și saltelele nu sunt încântați să mai lucreze pe litoralul românesc, chiar dacă au avut grijă să nu le lipsească nimic clienților.  Cristina Crăciun a spus pentru Știrile PRO TV că angajații au primit niște compensații: mese gratuite. „Vara aceasta a fost mai slabă față de alte veri, numai că noi, ca angajatori, am încercat să compensăm cumva, adică le-am oferit transport gratuit, trei mese pe zi. A fost și numărul turiștilor o idee mai mic, tipsul a scăzut foarte mult.” Turiștii spun că bacșișul este important, dar sunt atenți și cum se comportă angajații, după cum a spus unul pentru Știrile PRO TV: „Întotdeauna când suntem tratați bine și serviciul e OK. Plus la cum îți vorbește în primul rând, cum e atent cu tine.” Tinerii care au muncit în această vară pe plajă, la terase sau restaurante, vor mai sta la malul mării doar câteva zile. Întorcându-se acasă cu un gust amar, ei nu sunt siguri dacă vor mai vrea să lucreze pe litoralul românesc și anul viitor. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: BACȘIȘUL, „amintiri din copilărie” în restaurantele din România. Motivul pentru care clienții lasă „tips” din ce în ce mai puțin la ospătari

David Popovici, apariție neaşteptată pe litoralul românesc. Oamenilor nu le-a venit să creadă când l-au văzut în slip, pe plajă la Jupiter

Cel mai valoros înotător din istorias României, David Popovici, a făcut show pe litoralul românesc, iar reacția celor prezenți a fost pe măsură. Chiar dacă nu sunt competiții de natație, David Popovici nu poate sta departe de sportul care l-a consacrat. El a participat la una dintre cursele AtlantisMan. Cum au reacționat oamenii când au văzut spectacolul făcut de David Popovici pe litoralul românesc AtlantisMan este o competiție de înot în ape deschise, organizată de Asociația de Înot pe Gheață și Ape Deschise, iar în 2025 a avut loc a doua ediție. Amfitrion este Paul Georgescu, cel mai titrat înotător român în ape deschise. Acesta l-a invitat să participe și pe David Popovici, iar multiplul campion olimpic, mondial și european a acceptat pe loc. Pe cale de consecință, Popovici a concurat în proba de ștafetă, organizată pe distanța de 3×500 de metri. Spectatorii prezenți la eveniment au avut ocazia să-l vadă de la doar câțiva metri distanță în timp ce se îndrepta spre mare și nu au ratat ocazia să-l încurajeze. „Vrem să oferim sportivilor o experiență care să combine performanța cu frumusețea Mării Negre și să punem România pe harta internațională a înotului în ape deschise”, spunea Paul Georgescu înaintea competiției, potrivit Sportextra.ro. Evenimentul include mai multe curse cu distanțe variate, inclusiv Full AtlantisMan (10 km), Sprint AtlantisMan 2 km, AtlantisKids (250-500 m) și AtlantisTeams (ștafetă 3 x 500 m). Paul Georgescu este campion mondial la Ice Swimming, pe distanța de 500 de metri Competiția este cunoscută pentru regulile stricte de participare și măsurile complete de siguranță. Evenimentul include, de asemenea, categorii pentru echipe masculine, feminine, mixte și persoane cu dizabilități, promovând incluziunea și diversitatea Paul Georgescu este cel mai rapid român care a traversat Canalul Mânecii fără costum de neopren, cu un timp record de 13 ore și 34 de minute. De asemenea, a obținut Triple Crown, după ce a parcurs English Channel (în lungime de 54 de kilometri), Catalina Channel din Statele Unite ale Americii (35 km) şi Manhattan Island (tot din SUA, 48,5 km). E primul român care a înotat o milă în ape îngheţate, la 3,2 grade Celsius. De asemenea, a devenit campion mondial la Ice Swimming, pe distanța de 500 de metri, câștigând prima medalie din istorie pentru România. Și de parcă toate acestea nu ar fi fost suficiente, în 2021 a primit titlul „Man of the Year”, cea mai importantă distincție acordată pentru un înotător în ape deschise. „Am rău de mare, când vomit mă eliberez. După Canalul Nordic am vrut să mă las, mi-a luat ultima bucățică de plăcere, m-a stors de energie”, a spus Paul Georgescu în urmă cu aproape doi ani.