Kremlinul avertizează Lituania că decizia de a ridica interdicția privind armele nucleare riscă să ducă la o escaladare a conflictului
Kremlinul a avertizat marți că decizia preliminară a Lituaniei, stat membru NATO, de a elimina interdicția constituțională privind găzduirea armelor nucleare pe teritoriul său ar putea duce la o nouă escaladare a tensiunilor în regiune, relatează Reuters. Parlamentul Lituaniei a votat marți în favoarea ridicării interdicției, acesta fiind primul dintre cele două voturi necesare pentru modificarea Constituției. Întrebat de jurnaliști cum privește Rusia această situație și ce părere are despre propunerea făcută luna aceasta de președintele SUA, Donald Trump, privind instalarea unei baze militare americane în țara baltică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a oferit un răspuns. „Dacă infrastructura militară a ceea ce este, de fapt, principala țară a NATO (SUA) se apropie de granițele noastre, atunci, desigur, aceasta nu poate fi perceput decât ca un pas către escaladarea tensiunilor”, a spus Peskov. „Este valabil și în cazul desfășurării de arme nucleare pe teritoriul unui stat vecin. Niciuna dintre aceste evoluții nu va contribui la stabilitatea și predictibilitatea de pe continentul european; dimpotrivă, acestea vor marca, spre marele nostru regret, o nouă escaladare semnificativă a tensiunilor”, a adăugat Peskov. Lituania este membră a Uniunii Europene și NATO și are granițe cu Rusia și Belarus, apropiată de Moscova. SUA mențin în Lituania, din 2019, un batalion blindat cu aproape 1.000 de militari, prin rotație. Modificarea Constituției privind interdicția armelor nucleare are nevoie de o majoritate de două treimi în cadrul a două voturi parlamentare pentru a intra în vigoare. Amendamentul ar elimina restricțiile introduse în urmă cu mai bine de trei decenii, după desprinderea Lituaniei de Uniunea Sovietică.
MAE avertisment: Polonia prelungește controalele la granițele cu Germania
Ministerul Afacerilor Externe avertizează că românii aflați în tranzit sau care au intenția să călătorească în Polonia trebuie să ia în calcul că vor sta mai mult la punctele de trecere a frontierei. Autoritățile poloneze au prelungit până pe anul viitor controalele temporare la frontiera cu Germania și Lituania. Măsura a intrat în vigoare din 7 iulie 2025 cu scopul să reducă intrarea ilegală a imigranților în țară. Autoritățile poloneze au decis să prelungească controalele la frontierele cu Germania și Lituania cu încă 6 luni, mai precis până pe 30 martie 2027. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat cetățenii că timpii de așteptare pot crește la punctele de trecere a frontierei cu cele două țări. Măsura a fost instituită pe 7 iulie 2025 și ar avea ca scop reducerea migrației ilegale și creșterea securității naționale. Măsurile vor intra în vigoare din 2 octombrie Ministerul de Interne din Polonia a relatat că măsurile intră în vigoare din 2 octombrie. În urma unor controale, autoritățile poloneze au verificat 4,5 milioane de persoane și 2,3 milioane de vehicule. Guvernul polonez a anunțat că peste 1.300 de persoane nu au avut voie să intre în țară și peste 100 au fost reținute pentru trecerea ilegală a frontierei. „În total, aproape 118.000 de persoane au fost implicate în activitățile de control, dintre care aproape 41.000 de ofițeri ai Poliției de Frontieră, peste 6.000 de ofițeri de poliție și peste 69.000 de militari”, a transmis ministerul din Polonia. Ce fac românii care au probleme la graniță Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Varșovia. Apelurile vor fi redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate și preluate de operatorii call center în regim de permanență: +48 22 628 31 56; +48 22 622 25 70. Loading … Cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență au la dispoziție numărul de telefon de permanență al Ambasadei României la Varșovia: +48 694 486 683. Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet varsovia.mae.ro și www.mae.ro și reamintește cetățenilor români care călătoresc că au la dispoziție aplicația „Călătorește informat”, care oferă informații și sfaturi de călătorie. Polonia și Lituania pregătesc un plan pentru evacuarea civililor din statele baltice în cazul unei crize Polonia și Lituania licrează la un plan comun de evacuare a civililor în cazul unei crize majore sau al unei amenințări militare. Planul ar permite, dacă va fi nevoie, evacuarea unor locuitori din Lituania, Estonia și Letonia către Polonia. Autoritățile de la Vilnius și Varșovia analizează în prezent procedurile de logistică și capacitatea infrastructurii. Un plan detaliat urmează să fie elaborat după ce cele două țări vor ajunge la un acord, potrivit Euronews. Pregătirile au loc în cadrul exercițiilor „Vyčio Skliautas 2026”, începute pe 25 septembrie în Lituania. Exercițiile, care se desfășoară până pe 3 octombrie, au ca scop testarea sistemului național de mobilizare și a modului în care instituțiile ar coopera în cazul unei crize.
Plan de urgență pe flancul estic al NATO: Cum ar fi evacuați civilii din țările baltice în cazul unei crize majore
Un rol esențial în acest scenariu îl are coridorul Suwałki, una dintre cele mai sensibile zone de pe flancul estic al NATO, potrivit Euronews. Civili din trei state baltice ar putea fi evacuați prin Polonia Planul aflat în pregătire ar putea fi utilizat, la nevoie, pentru evacuarea unei părți a populației din Lituania, Letonia și Estonia către Polonia, relatează Euronews. Vilmantas Vitkauskas, șeful Centrului Național de Management al Crizelor din Lituania, a anunțat că specialiști din cele două țări analizează deja procedurile care ar trebui aplicate, logistica necesară și capacitatea infrastructurii. Planul detaliat ar urma să fie elaborat după ce autoritățile poloneze și lituaniene vor ajunge la un acord privind mecanismul comun de intervenție. Pregătirile au loc în cadrul exercițiilor „Vyčio Skliautas 2026”, începute în Lituania pe 25 septembrie și programate să continue până pe 3 octombrie. Mii de oficiali și voluntari participă la exerciții Aproximativ 3.000 de funcționari, membri ai serviciilor de intervenție și reprezentanți ai instituțiilor, administrațiilor locale, companiilor și organizațiilor neguvernamentale participă la exerciții. Lor li se adaugă circa 1.000 de voluntari. În Lituania a ajuns și o delegație de aproximativ 20 de reprezentanți ai unor instituții poloneze. Sunt testate sistemele de avertizare a populației, amenajarea punctelor de adunare și înregistrare, transportul civililor și transferarea evacuaților dintr-o regiune în alta. Autoritățile lituaniene subliniază că exercițiile au caracter preventiv și sunt destinate verificării capacității de reacție în situații de criză, fără să indice existența unei amenințări militare iminente. Coridorul Suwałki, punct strategic pentru NATO O atenție specială este acordată coridorului Suwałki, fâșia de teritoriu de la frontiera dintre Polonia și Lituania care asigură legătura terestră dintre statele baltice și ceilalți membri NATO și UE. Regiunea este deosebit de importantă atât pentru deplasarea forțelor și a echipamentelor militare, cât și pentru transportul civililor în cazul unei situații grave. „Coridorul Suwałki are o importanță uriașă, atât militară, cât și logistică”, a declarat Vitkauskas. Polonia pregătește infrastructura pentru primirea evacuaților Varșovia analizează, la rândul său, modul în care ar putea primi persoane evacuate din statele baltice. Reprezentanți ai Lituaniei și Letoniei au vizitat Polonia în septembrie pentru discuții privind evacuările în masă, protecția civilă și organizarea centrelor de primire și cazare. Lituania dispune deja de un plan național pentru evacuarea populației în eventualitatea unei amenințări militare sau a unei crize majore. Una dintre principalele rute pornește din Vilnius spre frontiera poloneză. Autoritățile din voievodatul polonez Podlaskie se pregătesc astfel pentru posibilitatea ca regiunea să devină un coridor de tranzit pentru civilii evacuați din țările baltice. Pregătirile se înscriu în contextul mai larg al consolidării rezilienței civile pe flancul estic al NATO, din care face parte și țara noastră, pe fondul preocupărilor europene privind capacitatea statelor de a gestiona simultan situații de criză militară și evacuări de amploare.
Sunt statele baltice în siguranță? Vizita șefului CIA la Moscova ridică mai multe întrebări decât răspunsuri
Ratcliffe s-a deplasat în această săptămână la Moscova, într-o misiune neobișnuită care a generat speculații cu privire la informațiile care au determinat Washingtonul să trimită șeful serviciului de informații pentru a transmite un mesaj direct Kremlinului. Potrivit relatărilor din presa americană, Ratcliffe ar fi avertizat Rusia să nu atace state membre NATO, în special Estonia, Letonia și Lituania. Vizita a avut loc pe fondul evaluărilor potrivit cărora Moscova ar putea încerca să testeze Alianța Nord-Atlantică în timp ce războiul din Ucraina rămâne blocat, scrie Euronews. Rusia ar putea testa NATO printr-o operațiune limitată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a apreciat că deplasarea lui Ratcliffe sugerează că Washingtonul a considerat informațiile primite suficient de urgente și sensibile pentru ca directorul CIA să meargă personal la Moscova. Potrivit organizației americane, o eventuală acțiune rusă împotriva unui stat NATO nu ar presupune neapărat o ofensivă de amploare. Moscova ar putea recurge la un atac aerian, cu rachete sau drone, ori la o incursiune terestră de mici dimensiuni, cu scopul de a verifica dacă aliații NATO ar reacționa colectiv în baza Articolului 5. În același timp, ISW subliniază că nu există în prezent semne ale unei concentrări militare ruse de amploarea celei observate înaintea invaziei Ucrainei din februarie 2022. Amenințarea Rusiei în statele baltice, contestată de fostul președinte al Estoniei Fostul președinte estonian Toomas Hendrik Ilves a pus sub semnul întrebării ipoteza potrivit căreia statele baltice s-ar afla în centrul misiunii lui Ratcliffe. Într-un interviu acordat Euronews, Ilves a declarat că are „îndoieli serioase” că deplasarea directorului CIA a fost determinată de o amenințare rusă la adresa Estoniei, Letoniei sau Lituaniei. El a sugerat că principala preocupare a administrației americane ar putea fi sprijinul acordat de Rusia Iranului, inclusiv furnizarea de informații pentru identificarea țintelor. Un oficial militar european a declarat însă că serviciile de informații monitorizează de luni de zile indicii potrivit cărora Rusia ar putea încerca să profite de schimbarea politicii administrației Trump față de aliații europeni din NATO. Rusia și NATO: paralela cu avertismentul din 2021 Vizita lui Ratcliffe amintește de deplasarea la Moscova a predecesorului său, William Burns, în noiembrie 2021. La acel moment, Rusia acumulase deja importante efective militare în apropierea Ucrainei, iar câteva luni mai târziu a lansat invazia pe scară largă. Există însă o diferență importantă. În prezent, nu este observată o concentrare militară rusă comparabilă în apropierea statelor baltice. Totuși, o operațiune menită să testeze NATO ar putea fi mult mai limitată și nu ar necesita aceeași pregătire militară vizibilă. Estonia și Lituania sunt considerate în prezent mai bine pregătite pentru o eventuală confruntare cu Rusia decât multe alte state europene. Statele baltice își mențin evaluările privind amenințarea Rusiei Oficialii baltici încearcă să calmeze temerile populației. Ministrul eston de Externe, Margus Tsahkna, a declarat că posibilitatea unor provocări rusești împotriva NATO trebuie luată în serios, dar a insistat că evaluarea Estoniei privind amenințarea nu s-a modificat. La rândul lor, oficialii letoni au transmis că evaluarea amenințării militare convenționale rămâne neschimbată și că riscul unei invazii ruse este scăzut. În paralel, statele europene de pe flancul estic își intensifică măsurile de pregătire pentru eventuale atacuri hibride, sabotaje, incursiuni ale dronelor și atacuri asupra infrastructurii critice. În iulie, liderii Lituaniei și Letoniei avertizau deja că Rusia ar putea încerca să atace infrastructura critică din regiune sau să testeze angajamentul NATO față de Articolul 5 fără a recurge la o invazie pe scară largă. Cu toate acestea, premierul eston Kristen Michal declara în urmă cu o săptămână, în cadrul unui summit desfășurat la Kiev, că nu există o amenințare convențională rusă directă la adresa statelor baltice sau nordice.
Războiul nu a fost niciodată atât de aproape. Germania trimite o brigadă de luptă pe flancul estic al NATO
Exercițiile fac parte din pregătirile Alianței pentru apărarea flancului estic în eventualitatea unei agresiuni convenționale, relatează Euronews. Militarii desfășurați în zona Pabradė au folosit tancuri și alte vehicule blindate, artilerie, drone, sisteme de război electronic, elicoptere și avioane de luptă în cadrul exercițiului Freedom Shield I. Un rol important îl are Brigada 45 Blindată a Bundeswehrului, cunoscută și drept Brigada Lituania, pe care Berlinul intenționează să o transforme într-o prezență militară permanentă. Aproape 4.800 de militari germani, desfășurați în Lituania Germania intenționează ca până la sfârșitul anului 2027 să staționeze permanent în Lituania aproximativ 4.800 de militari. Brigada va fi distribuită în două locații și va avea cinci batalioane. Obiectivul strategic declarat al acestei desfășurări este descurajarea Rusiei și consolidarea capacității NATO de apărare a statelor de pe flancul estic. Germania participă încă din 2017 la grupul de luptă multinațional al NATO din Lituania, în cadrul prezenței înaintate consolidate a Alianței. Până acum însă, modelul s-a bazat în principal pe rotația periodică a trupelor și echipamentelor. Invazia rusă pe scară largă în Ucraina a determinat Lituania să solicite o prezență aliată mai puternică și permanentă. Fostul cancelar Olaf Scholz a promis în 2022 că Germania va conduce o brigadă robustă în această țară, capabilă să primească rapid întăriri în cazul unei crize. O premieră în istoria Bundeswehrului Planurile Berlinului au evoluat ulterior către staționarea permanentă a unei brigăzi complete. Decizia reprezintă o premieră pentru Bundeswehr: Germania nu a mai desfășurat până acum permanent în afara teritoriului național o brigadă de luptă pregătită pentru operațiuni. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a descris misiunea drept o componentă importantă a apărării flancului estic al NATO. Decizia de consolidare a prezenței a căpătat un impuls suplimentar în 2023, după rebeliunea eșuată a liderului grupării Wagner, Evgheni Prigojin, și deplasarea ulterioară a unor mercenari Wagner în Belarus. Germania are însă nevoie de încă aproximativ 2.000 de militari Una dintre problemele proiectului este găsirea personalului necesar. Germania intenționează să formeze brigada în principal cu militari care se oferă voluntar pentru misiunea din Lituania. Potrivit informațiilor citate de Euronews, aproximativ 60% din efectivul planificat al brigăzii este acoperit în prezent prin voluntari, ceea ce ar lăsa un deficit de aproximativ 2.000 de militari. În cazul forțelor deja prezente în Lituania, gradul de încadrare ajunge însă la aproximativ 92%. Două dintre unitățile care urmează să fie mutate în 2027 – Batalionul de Tancuri 203 și Batalionul de Panzergrenadieri 122 – ar avea în prezent un deficit de personal de aproximativ 40%. Printre specializările unde există dificultăți de recrutare se numără domeniul IT și logistica. Pistorius a sugerat că, dacă numărul voluntarilor nu va fi suficient, ar putea fi analizate și alte soluții, subliniind că detașarea militarilor într-un alt loc nu reprezintă ceva neobișnuit în Bundeswehr. Apărarea Lituaniei, parte a apărării întregului flanc estic Importanța acordată misiunii este sintetizată și de mesajul transmis de cancelarul Friedrich Merz: securitatea Lituaniei este legată direct de securitatea Germaniei, iar apărarea Vilniusului înseamnă și apărarea Berlinului. Desfășurarea germană are o semnificație mai largă pentru întregul flanc estic al NATO, din care face parte și România. În timp ce Germania își consolidează prezența în regiunea baltică, strategia Alianței urmărește întărirea capacității de descurajare și apărare de-a lungul întregii frontiere estice, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Exercițiile din Lituania arată și modul în care s-a schimbat pregătirea pentru un posibil conflict convențional: alături de tancuri, infanterie și artilerie, dronele și sistemele de război electronic au devenit componente importante ale scenariilor de luptă.
Ursula von der Leyen va merge în Lituania pentru discuții privind criza dronelor
Ursula von der Leyen urmează să se întâlnească cu șefi de stat și de guvern din țările baltice pentru a discuta un răspuns coordonat la incursiunile cu drone, au declarat pentru Politico trei oficiali familiarizați cu vizita, sub protecția anonimatului. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, va merge și el în Lituania. Pe lângă transmiterea unui mesaj de „solidaritate cu statele baltice”, vizita se va concentra pe consolidarea capacităților comune de apărare prin principalele programe de finanțare și planificare ale Comisiei, a spus unul dintre oficiali. Incidente cu drone Lituania a emis miercuri o alertă aeriană după ce o dronă rătăcită a fost detectată în apropierea frontierei țării cu Belarus, iar misiunea NATO de poliție aeriană în zona baltică a fost activată în urma incidentului. Incidentul a avut loc după ce două drone ucrainene, care vizau Rusia, au căzut la începutul acestei luni peste un depozit de combustibil din Letonia, declanșând o criză care a dus la prăbușirea coaliției de guvernare. Săptămâna trecută, un avion românesc F-16 a doborât o dronă în spațiul aerian al Estoniei. „Amenințările publice ale Rusiei împotriva statelor noastre baltice sunt complet inacceptabile”, a transmis von der Leyen într-un mesaj publicat săptămâna trecută pe rețelele sociale. „Rusia și Belarus poartă responsabilitatea directă pentru dronele care pun în pericol viețile și securitatea oamenilor de pe flancul nostru estic. Europa va răspunde cu unitate și forță”. Cele trei țări baltice au avertizat că Moscova încearcă să profite de aceste incidente pentru a crea tensiuni între Ucraina și aliații săi din UE.
Miruță laudă profesionalismul militarilor români după reușitele pe Flancul Estic
„Întărirea Flancului Estic nu este o formulă abstractă și nici un slogan. Este un efort concret, la care se lucrează în fiecare zi, prin decizii, investiții și misiuni reale. Militarii noștri au demonstrat deja, în numeroase situații, că își fac datoria cu profesionalism și curaj. Tocmai de aceea, responsabilitatea noastră, a celor care au oportunitatea de a lua decizii, este să le oferim sprijinul de care au nevoie, prin echipamente moderne și printr-o viziune strategică pe termen lung. Îi mulțumesc omologului meu lituanian, Robertas Kaunas, pentru discuția extrem de deschisă și aplicată pe care am avut-o cu privire la felul în care trebuie, de la nord la sud, să întărim capacitatea noastră de apărare pe Flancul Estic și pentru aprecierea exprimată față de modul în care militarii români își îndeplinesc misiunile în apărarea spațiului aerian baltic”; scrie ministrul Apărării, Radu Miruță, sâmbătă, pe Facebook. Contribuția românească pe Flancul Estic Potrivit ministrului român, reușita recentă a militarilor români, care au contribuit decisiv la neutralizarea unei drone, a transmis un mesaj clar: pe Flancul Estic, vigilența, profesionalismul și cooperarea aliată funcționează. „Este rezultatul unui efort comun, al unor experiențe împărtășite și al unei colaborări militare care produce efecte concrete. Le mulțumesc încă o dată militarilor români pentru modul în care și-au îndeplinit misiunea și pentru felul în care au reprezentat România!”, afirmă Miruță. Miruță: Securitatea nu înseamnă doar tehnică militară și capabilități de apărare În discuțiile pe care le-a avut cu partea lituaniană, Miruță a subliniat că securitatea nu înseamnă doar tehnică militară și capabilități de apărare. „Înseamnă și încrederea societății în propriile instituții și susținerea publică pentru efortul de apărare”. „Am apreciat că și domnia sa vede la fel ca mine cât de important este să ne concentrăm, în paralel, nu doar pe eforturile de a ne întări cu tehnică militară, ci și pe limitarea efectelor valului de dezinformare și propagandă, care are un singur scop: să ne dezbine, să slăbească încrederea dintre noi și să erodeze capacitatea noastră de a reacționa împreună. Lituania, la fel ca România și alte state de pe Flancul Estic, se confruntă zilnic cu acest tip de presiune. Tocmai de aceea, am propus ca la summitul de la Ankara să existe o discuție consistentă despre dezinformare ca risc major de securitate, iar statele din Est și din zona baltică să construiască un mesaj comun, bazat pe experiența lor directă, pentru a arăta cât de real și cât de periculos este acest fenomen. În paralel, am discutat și despre nevoia de a accelera dezvoltarea industriei de apărare europene și locale astfel încât aceasta să poată răspunde mai rapid cerințelor tot mai mari de securitate și să livreze capabilitățile necesare într-un timp compatibil cu realitățile de astăzi”, mai spune Radu Miruță. Potrivit ministrului Apărării, securitatea Flancului Estic se construiește prin oameni pregătiți, parteneriate solide, sprijin public, capabilități moderne și capacitatea de a răspunde rapid atât amenințărilor militare, cât și celor informaționale, iar România este parte activă a acestui efort.
Lituania începe o anchetă legată de dosarele Epstein, privind traficul de persoane
„O anchetă obiectivă și aprofundată a circumstanțelor de legalitate îndoielnică, precum și cooperarea juridică internațională sunt posibile numai dacă se lansează o anchetă preliminară”, a declarat procuratura generală a Lituaniei într-un comunicat, fără a numi suspecți sau infracțiuni specifice. Marți, președintele Gitanas Nauseda a solicitat o anchetă principială a autorităților de aplicare a legii în acest caz, potrivit Reuters. Mass-media lituaniană a relatat că numele mai multor modele și personalități din lumea artei lituaniene sunt menționate în dosarele publicate săptămâna trecută de Departamentul de Justiție al SUA. Mai mulți artiști au anunțat boicotarea festivalului de artă Midsummer Vilnius, al cărui promotor, Valdas Petreikis, este menționat în dosare ca fiind beneficiarul unor plăți din partea lui Epstein. Petreikis a declarat că nu era la curent cu infracțiunile lui Epstein la momentul cunoașterii lor, neagă comiterea vreunei fapte ilegale și se retrage din promovarea evenimentelor artistice din cauza reacției negative a opiniei publice. Poliția și procurorii lituanieni evaluează în prezent informațiile făcute publice, analizează cadrul juridic și fac schimb de informații cu partenerii, a declarat procuratura generală.
Capitala Crăciunului” subestimată, cu vin fiert la 5 euro și un oraș vechi frumos
Este un oraș în care fiecare stradă și magazin este împodobit cu lumini sclipitoare, globuri, cadouri și orice alt tip de decorațiuni vă puteți imagina. Străzile sunt împodobite cu brazi de Crăciun. Muzicienii stradali cântă la chitară. Toată lumea savurează vin fiert și se bucură de atmosfera festivă. „Capitala Crăciunului” numită de Parlamentul European Orașul a fost numit Capitala Crăciunului de către Rețeaua Orașelor de Crăciun a Parlamentului European. În mare parte datorită brazilor săi iconici de Crăciun, care au devenit renumiți la nivel internațional. Bradul de Crăciun din Vilnius a fost clasat pe primul loc de European Best Destinations timp de doi ani consecutiv, conform Express. Niamh Kirk, o jurnalistă britanică, a vizitat acest oraș magic. „Orașul are o atmosferă magică, în care poți simți cu adevărat spiritul Crăciunului. În timp ce exploram orașul, ningea ușor, luminile sclipitoare și decorațiunile curgeau peste fațadele magazinelor, atât de frumoase încât trebuie să te oprești și să le admiri”, a scris ea. Un oraș vechi declarat patrimoniu UNESCO Vilnius se remarcă prin arhitectura orașului vechi. Este considerat unul dintre cele mai mari și mai bine conservate orașe vechi din Europa. A fost declarat patrimoniu mondial UNESCO în 1994. Acest lucru face ca orașul vechi să fie locul ideal și pentru piața sa de Crăciun emblematică. Orașul e plin de viață și magic, cu o istorie bogată. Găzduiește peste 50 de biserici, precum și spa-uri subterane, numeroase muzee și un cartier al artelor. De asemenea, orașul a fost folosit ca decor pentru serialul de succes Stranger Things al Netflix: Au fost filmate părți din sezonul patru, inclusiv în închisoarea veche de 100 de ani, acum închisă. Piața principală și bradul de 20 de metri Piața principală de Crăciun este situată în magica Piață a Catedralei, în orașul vechi. Este renumită pentru bradul său de Crăciun frumos și premiat – o instalație autentică de 205 metri pătrați, înaltă de 20 de metri. Târgul are o serie de tarabe fermecătoare din lemn, care vând în principal dulciuri, vin fiert și obiecte de artizanat festive. Puteți cumpăra un vin fiert cu 7 euro sau o ciocolată caldă, tot cu 7 euro, dar dacă returnați cana, primiți 2 euro înapoi. Zece piețe de Crăciun și bucătărie tradițională Dacă după atâta mers pe jos vă vine pofta de bucătăria tradițională lituaniană, puteți încerca unele dintre delicatese locale de la tarabe. Vă așteaptă prăjiturile locale „kaladinis”, gogoșile dulci cu brânză și multe deserturi, cum ar fi dulciuri, turtă dulce, gogoși, ciocolată caldă și, bineînțeles, vin fiert. Tarabele vând și multe articole artizanale și produse locale făcute în casă pentru Crăciun. În stilul autentic al Vilniusului, o singură piață nu este suficientă, iar orașul găzduiește zece piețe diferite. Când v-ați săturat să vă plimbați printre tarabe, nu uitați să vizitați frumosul cartier evreiesc din zona orașului vechi. Sau, dacă sunteți în căutarea unui loc unde să luați cina, puteți merge la Lokys. E cel mai vechi restaurant familial din oraș. Acesta servește supă rece de sfeclă roșie și cartofi, precum și tocană de castor – adevărate delicatese locale ale orașului. Monedă de Crăciun și atracții festive Orașul iubește atât de mult Crăciunul, încât banca națională a lansat chiar și propria monedă de Crăciun a orașului Vilnius. Puteți cumpăra articole de la târgurile de Crăciun. Un alt punct de atracție festiv în piață este caruselul de Crăciun cu două etaje, înalt de 10 metri. A fost creat de meșteri italieni în stil tradițional. Alte atracții din Vilnius includ patinoarul din Piața Primăriei și trenul de Crăciun care transportă vizitatorii într-o călătorie de 20 de minute prin străzile strălucitoare ale orașului vechi din Vilnius, pentru doar 1,80 euro. Târgul de Crăciun s-a deschis pe 29 noiembrie și va rămâne în piață până pe 6 ianuarie, iar celelalte târguri se află în gară, în piața Hale și într-un târg foarte alternativ din închisoarea Lukiškių.
Rusia vrea NATO desființată și americanii afară din Europa, spune ministrul de Externe al Lituaniei
Într-un mesaj transmis vineri pe platforma X, ministrul de externe al Lituaniei, Kęstutis Budrys, a avertizat că intențiile strategice ale Rusiei depășesc cu mult frontul ucrainean. Oficialul spune că Moscova urmărește o schimbare radicală a arhitecturii de securitate europene, prin slăbirea și chiar eliminarea NATO din ecuație. „Rusia are un scop foarte clar: NATO să fie distrusă și desființată, iar SUA să fie împinse în afara Europei”, a declarat Budrys. El susține că aceste obiective le-au fost comunicate aliaților încă de la finalul anului 2021: „Din partea Rusiei, intenția ne-a fost exprimată foarte clar la sfârșitul anului 2021”. Europa, în contratimp cu planurile Moscovei Potrivit oficialului lituanian, Kremlinul vizează și „readucerea infrastructurii militare la granițele din 1997”, precum și retragerea completă a forțelor și capabilităților americane, „inclusiv nucleare”, de pe continent. Budrys a subliniat că Rusia „lucrează activ la acest obiectiv specific” și că Europa trebuie să își accelereze răspunsul pentru a nu permite timpului „să joace în favoarea Moscovei”. „Ucraina are nevoie de sprijin financiar, nu de promisiuni politice” Ministrul lituanian spune că susținerea Ucrainei riscă să intre într-un blocaj financiar, dacă statele europene nu își asumă angajamente ferme și imediate. „Ucraina are nevoie de sprijin financiar, nu de promisiuni politice. Îndemn Uniunea Europeană să avanseze în utilizarea activelor rusești înghețate pentru nevoile Ucrainei”, a scris Budrys. „Viitorul securității Europei se decide în Ucraina”, spune oficialul lituanian. El a explicat că Lituania și-a îndeplinit angajamentul: „0,25% din PIB-ul Lituaniei merge din nou către Ucraina anul viitor”. „Dacă și alte capitale europene ar aloca aceleași procente din PIB pentru Ucraina, situația ar fi cu totul alta. Dar realitatea este clară: asta nu se întâmplă. Aceste sume nu sunt prevăzute în bugetele multor state și asta ne pune în dificultate”, a punctat ministrul. Activele rusești înghețate, soluția rapidă Budrys consideră că singura soluție practică și rapidă este utilizarea activelor rusești înghețate. Acestea ar trebui folosite sub forma unui mecanism de împrumut operațional pentru Ucraina. „Activele înghețate și această modalitate elegantă propusă de Comisia Europeană trebuie folosite. O susținem ferm. Dacă nu găsim o soluție acum, vom avea probleme la începutul anului viitor”. El crede că Rusia urmărește atent discuțiile europene, iar indecizia poate transmite un semnal periculos. „Rușii cred că nu putem asigura finanțele. Iar asta înseamnă că timpul lucrează în favoarea lor. Trebuie să le negăm acest scenariu”.