FT: Statele Unite vor reduce programele de asistență militară pentru țările NATO vecine cu Rusia
Săptămâna trecută, oficialii Pentagonului au informat diplomații europeni că Statele Unite nu vor mai finanța programele de instruire și echipare a armatelor din țările est-europene care s-ar afla în prima linie a oricărui eventual conflict cu Rusia, au declarat, pentru Financial Times (FT), persoane familiarizate cu acest subiect. Potrivit unei surse de la Casa Albă, această decizie vine în contextul eforturilor președintelui Donald Trump de a „reevalua și realinia” ajutorul extern și corespunde unui decret prezidențial emis în prima sa zi de mandat, relevă sursa citată. Cheltuielile pentru programul Pentagonului intră sub incidența unei autorități cunoscute sub numele de secțiunea 333 și trebuie aprobate de Congresul SUA. Cu toate acestea, administrația Trump nu a solicitat fonduri suplimentare, iar cele deja aprobate vor fi disponibile până la sfârșitul lunii septembrie a anului viitor. Care erau principalii beneficiari ai programului Programul Pentagonului a alocat 1,6 miliarde de dolari în Europa în anii 2018-2022, adică 29% din cheltuielile globale ale secțiunii 333, potrivit Oficiului de Responsabilitate al Guvernului SUA. Printre principalii beneficiari se numără Estonia, Letonia și Lituania. Toate cele trei state au granițe terestre cu Rusia, iar de la începutul invaziei în Ucraina, regiunea a fost supusă unor atacuri atribuite Moscovei, inclusiv asupra infrastructurii critice din Marea Baltică, atacuri cibernetice și sabotaje. Din acest motiv, cele trei țări au luat măsuri pentru a-și consolida apărarea și securitatea. Măsura Pentagonului, notează FT, pare să aibă scopul de a încuraja țările europene mai bogate să contribuie mai mult la asistența în materie de securitate acordată statelor din prima linie, potrivit unui oficial european. Oficialii europeni, îngrijorați Oficialii europeni au fost surprinși de măsură, însă își exprimă și îngrijorarea și incertitudinea în privința impactului aplicării acesteia. „Dacă vor fi brutali, atunci vor exista implicații majore”, a declarat unul dintre diplomați, adăugând că NATO va fi cu siguranță afectată, deoarece o parte din finanțare era direcționată prin intermediul alianței. Programul separat al SUA de finanțare militară externă, care oferă finanțare țărilor pentru achiziționarea de echipamente costisitoare – avioane de luptă, nave și tancuri – nu va fi afectată de cea mai recentă decizie. În prima parte a acestui an, Washingtonul a oprit brusc livrările de muniții și mai multe arme de mare valoare destinate Ucrainei, pe fondul unei revizuiri care a ridicat îngrijorări cu privire la propriile stocuri ale SUA. Ulterior, Trump a ordonat reluarea acestor livrări.
România a luat medalia de bronz la 8+1 feminin la Campionatele Mondiale U19
Performanță excelentă pentru delegația României prezentă la Campionatele Mondiale de canotaj U19, barca feminină de 8+1 câștigând medalia de bronz. „Tricolorele” au obținut a doua medalie la competiția din Lituania, după aurul echipajului de dublu rame feminin, Teodora Lehaci şi Denisa Mihaela Vasilică. Fetele de la 8+1 au urcat pe treapta a treia a podiumului la la Campionatele Mondiale U19 Teodora Sandu, Mariana Caşu, Ioana Gabriela Cristescu, Elena Maria Toma, Sava Elena Danci, Mădălina-Dumitriţa Ursaciuc, Francesca Iulia Stejar, Angela Gabriela Cazacu şi cârmaciul Ştefania-Jakril Băicuşi a câştigat medalia de bronz la Campionatele Mondiale de canotaj Under 19, cu timpul de 6:51,05. „Tricolorele” au concurat pe culoarul 1, iar după primii 500 de metri erau pe locul 4. La jumătatea cursei au avansat un loc, pe care l-au pierdut după alți 500 de metri, dar pe ultima parte a cursei româncele au forțat la maximum și au terminat pe poziția a treia, după echipajele Marii Britanii (6:47,87) și Statelor Unite ale Americii (6:49,50). Celelalte bărci care au concurat în finala mondială de la 8+1 au fost ale Italiei (6:52,70), Germaniei (6:53,25) și Australiei (6:55,19), potrivit site-ului forului internațional. Teodora Lehaci şi Denisa Mihaela Vasilică au câștigat aurul mondial la dublu rame feminin Sportivele de la antipozi, care au concurat pe culoarul 6, au avut un start incredibil și, la jumătatea cursei, erau în frunte. După 500 de metri erau pe poziția secundă, dar ceva s-a întâmplat în acel moment, deoarece au fost depășite de toate celelate bărci prezente în ultimul act. Canotoarele din Marea Britanie au avut prestația cea mai constantă, fiind pe locul 2 la primele două cronometraje, la 15, respectiv, 49 de sutimi de australience. Au preluat conducerea la jumătatea cursei și, până la final, nu au mai fost depășite de niciun echipaj. Medalia de aur la dublu rame feminin a fost câștigată de Teodora Lehaci şi Denisa Mihaela Vasilică. Româncele au concurat pe culoarul 4 și și-au conservat forțele pe primii 500 de metri, dominați de echipajul din Canada. Ulterior, însă, fetele noastre au trecut la conducere și nu au avut niciun fel de emoții până la final, terminând cursa în 8:02,79, cu un avans de peste o barcă. Podiumul a fost completat de echipajele din Uzbekistan (8:04,74) și Canada (8:10,72). Celelalte finaliste au fost bărcile Austriei (8:14,27), Lituaniei (8?15,12) și Africii de Sud (8:25,61). Tot duminică, România a mai avut reprezentanți în două finale masculine, care au terminat pe locul 4. Este vorba despre cele de patru vâsle (Paul Alin Corodescu, David Costel Chitic, Ivan Petcovici, Sebastian-Constantin Lupu) și barca de 8+1 (Constantin Tricolici, Gabriel-Valentin Rusu, Gabriel Ostaş, Alexandru-Ştefan Pădure, Ionuţ-Denis Ungureanu, Damian Feraru, Samuel Moldovan, David Ioan Naharneac şi cârmaciul Irina Lucia Andreea Despa). Rezultatele vin la două săptămâni după Campionatul Mondial U23 de la Poznan, unde România a cucerit două medalii de aur (dublu vâsle feminin și patru rame masculin), tot atâtea de argint (patru rame feminin și patru rame feminin), plus una de bronz (patru rame masculin).
Războiul din Ucraina, ziua 1.260. Avionul emisarului american Steve Witkoff a aterizat la Moscova / Autoritățile Lituaniei anunță NATO, după ce o dronă bielorusă a pătruns în spațiul aerian
Emisarul lui Trump s-a întâlnit cu Putin la Moscova, înainte de ultimatumul dat Rusiei privind încetarea războiului Steve Witkoff, trimisul special al președintelui american Donald Trump, a discutat miercuri la Moscova cu Vladimir Putin. Întâlnirea dintre cei doi are loc cu doar câteva zile înainte de expirarea termenului impus de SUA pentru încheierea războiului din Ucraina. Regiunea Rostov din Rusia, atacată în a doua noapte consecutiv. Sute de localnici au rămas fără curent Miercuri noapte, regiunea Rostov a fost lovită de drone ucrainene. Un nod feroviar a fost afectat, iar peste 200 de localnici au rămas fără curent, potrivit publicației Astra din Rusia. Gara Tatsinskaya, zona în care s-a petrecut atacul cu drone, se află la 100 de kilometri de granița cu Ucraina. Armata rusă a atacat Zaporojie. Doi oameni au murit și alți 10, răniți Miercuri dimineață, armata rusă a atacat regiunea Zaporojie. Doi oameni au murit în urma atacului și alți 10 au fost răniți, printre care și 4 copii, potrivit lui Ivan Fedorov, șeful Administrației Militare din regiune, citat de Ukrainska Pravda. „Rușii au lansat atacuri asupra regiunii Zaporizhzhia în zori. Două persoane au fost ucise și 10 rănite, dintre care patru copii”, se arată în informarea publicată de oficialul ucrainean pe Telegram. Cel puțin nouă clădiri din regiune au fost afectate. Serviciile de urgență din Ucraina intervin la fața locului. Avionul emisarului american Steve Witkoff a aterizat pe aeroportul Vnukovo din Moscova. Trimisul special al SUA se va întâlni cu mai mulți oficiali ruși. Printre aceștia s-ar putea număra și Vladimir Putin. Dacă președintele rus ar putea să-l convingă pe Witkoff și, prin adiție, pe președintele SUA, că este pregătit pentru un posibil armistițiu. Rusia a pierdut peste 1.000 de soldați marți Armata rusă a pierdut peste 1.010 soldați marți. Aceștia fie au fost uciși, fie au fost răniți marți, nemaiputând să-și desfășoare activitatea pe câmpul de luptă. De asemenea, au fost doborâte peste 300 de arme, dar și muniții ruse, potrivit datelor publicate miercuri de Statul Major General al Armatei din Ucraina, citată de Ukrainska Pravda. Dronă bielorusă încărcată cu muniție, doborâtă în spațiul aerian al Lituaniei O dronă care a a pătruns în spațiul aerian lituanian în 28 iulie era încărcată cu explozibil, potrivit anunțului dat marți de Parchetului General din Lituania. Neidentificată inițial, autoritățile au declanșat o anchetă pentru a stabili proveniența aeronavei. Ulterior au descoperit că drona era un model Gerbera fabricat în Rusia. Aeronava de dimensiuni mici era încărcată cu mai puțin de 50 de kilograme de explozibil. Încărcătura explozivă a fost neutralizată imediat, scrie Kyiv Independent. Potrivit autorităților, drona ar fi putut intra accidental în spațiul aerian al Lituaniei, aeronava fiind dezorientată de sistemele de apărare ucrainene. Investigația este încă în desfășurare. Autoritățile lituaniene au anunțat NATO cu privire la incident, cerând consolidarea urgentă a apărării aeriene, pentru ca acest tip de breșe să fie prevenite în viitor.
Criza politică din Lituania: Ministrul Finanțelor va prelua conducerea interimară a guvernului
Prim-ministrul și-a prezentat oficial demisia, după ce joi a anunțat că va demisiona în urma presiunilor exercitate asupra sa din cauza legăturilor sale de afaceri cu o companie deținută de cumnata sa. „Îl numesc pe Rimantas Sadzius să îndeplinească funcția de prim-ministru până la formarea unui nou guvern”, a declarat Nauseda într-un decret publicat de biroul său. Analiștii se așteaptă ca următorul prim-ministru să fie ales tot din partidul social-democrat al lui Paluckas, cel mai mare grup din parlament, cu 52 din 141 de locuri. Parlamentul, care trebuie să aprobe alegerea, se va reuni din nou pe 10 septembrie, după vacanța de vară. Având în vedere că social-democrații nu dețin majoritatea absolută, orice candidat la funcția de prim-ministru va trebui să solicite sprijinul partenerilor de coaliție, partidul de centru-stânga Pentru Lituania și partidul populist Nemunas Dawn, care adesea au opinii divergente. Ce acuzații i se aduc premierului demisionar Prim-ministrul demisionar Paluckas a fost criticat de partidele de opoziție din țara baltică pentru tranzacțiile comerciale în care o companie pe care o deține împreună cu alții a vândut baterii electrice unei alte firme deținute de cumnata sa, într-o tranzacție finanțată de o agenție guvernamentală. Paluckas a negat orice faptă ilegală. Prim-ministrul a declarat joi că greșelile sale din trecut au împiedicat activitatea guvernului său, ceea ce l-a determinat să ia „decizia rapidă și fermă” de a demisiona. Compania cumnatei lui Paluckas a declarat luna trecută că va refuza finanțarea guvernamentală, dar a negat orice faptă ilegală, afirmând că a făcut achiziții de la compania lui Paluckas în urma unei licitații deschise. Partidul Pentru Lituania a amenințat pe 30 iulie că va părăsi coaliția de guvernare dacă Paluckas nu demisionează, afirmând că poziția sa este de neacceptat.
Două victorii mari pentru baschetul juvenil! Naționala feminină Under 18 a trecut de Macedonia de Nord și de Irlanda
Naționala feminină U18 a României se află în Lituania, participă, în perioada 4-13 iulie, la FIBA U18 Women’s EuroBasket 2025 – Divizia B, competiție care se va desfășura în Alytus Arena. Tinerele sportive coordonate de antrenorul principal Carmin Popa fac parte din Grupa C, alături de selecționatele similare ale Macedoniei de Nord, Irlandei, Germaniei și Suediei. Under 18 feminin, dublu succes la FIBA U18 Women’s EuroBasket 2025 – Divizia B După succesul cu Macedonia de Nord, 87-45, România obține o nouă victorie la Campionatul European U18 feminin – Divizia B, învingând Irlanda cu scorul de 78–66! Tricolorele au avut o prestație solidă, iar marcatoarele partidei au fost: Daria Ilieș – 24p, Ioana Savu – 15p, Carina Dănciulescu -12p, Boglarka Gyorgy – 11p, Ana Manea – 6p, Lara-Mihaela Perian – 5p, Vivien Salamon – 3p, Anisia Constantinescu – 2p. Meciurile sunt transmise în direct pe canalul oficial FIBA de YouTube. Care sunt următoarele meciuri? 8 iulie – România – Germania 9 iulie – România – Suedia Peste 3.000 de copii vin la Costinești pentru naționalele de BabyBaschet și MiniBaschet! Unde se pot vedea meciurile. SPECIAL Cum arată lotul României? 1. Anisia Ștefania Constantinescu 2. Carina Dănciulescu 3. Boglarka Gyorgy 4. Patricia Harangus 5. Daria Ilieș 6. Ana-Manuela Manea 7. Lara Perian 8. Anastasia Popescu-Antohi 9. Ioana-Maria Savu-Istrătescu 10. Tania Schiopu 11. Crina Teglas 12. Vivien Salamon Staff: Artemie Carmin Popa Volha Tamirgeanu Alexandru Radu Miruna Trifan Erik-Fabian Tirtea Paula Misăilă – Șef delegație Rapid, pe podium la Viena și premiată pentru cel mai rapid meci câștigat în baschetul 3×3! „Este un prim pas”. SPECIAL Un interviu cu Carmen Tocală, președintele FR Baschet, despre situația acestui sport în România Cu cine joacă U BT Cluj în cupele europene? U Banca Transilvania Cluj, campioana României, şi-a aflat, vineri, adversarele din faza grupelor BKT EuroCup, la tragerea la sorţi de la Barcelona. U BT Cluj va juca pentru a patra oară consecutiv în cea de-a doua competiţie valorică a continentului, după Euroligă. U BT Cluj, care a făcut parte din urna a 3-a valorică din 10 disponibile, va evolua în grupa A, cu formaţiile Hapoel Bank Yahav Ierusalim, Baxi Manresa, Bahceşehir College Istanbul, Umana Reyer Veneţia, Aris Midea Salonic, Neptunas Klaipeda, Cedevita Olimpija Ljubljana, Veolia Towers Hamburg şi Slask Wroclaw. Urnele valorice au fost stabilite în funcţie de performanţele participantelor din ultimii trei ani, în care U BT Cluj nu a trecut de grupe la debut, însă apoi a atins de două ori sferturile competiţiei, scrie News.ro. Până în prezent, în vederea stabilirii lotului pentru viitorul sezon, U BT Cluj a anunţat plecările lui Adam Mokoka, Deshawn Stephens, Tudor Şomăcescu, Mihai Măciucă, prelungirea contractului cu doi ani al căpitanului Patrick Richard, precum şi sosirea panamezului Iverson Molinar şi a americanului Jeffery Taylor, fost jucător în NBA şi în Euroligă. Foto: Facebook / FR Baschet Aproape 30 de ani de experiență în presa sportivă. A debutat ca jurnalist în 1997, în primul an de facultate, fiind redactor la ziarul ZIUA care avea, la acea vreme, un supliment de 4 pagini dedicat sportului. Apoi s-a transferat la Sportul Românesc, Evenimentul Zilei, ProSport (redactor, reporter … citește mai mult