Unde se poate reclama pierderea, deteriorarea sau furtul unui colet. Despăgubirile acordate de furnizori
Conform celor mai recente date statistice, în România ajung anual cel puțin 600 de milioane de colete, corespondență și imprimate, o parte dintre acestea fiind însă pierdute sau deteriorate. Iar persoanele păgubite trebuie să știe unde pot depune plângeri și dacă pot primi și despăgubiri. Creșterea constantă a traficului poștal din ultimii ani, în special a coletelor, reflectă dezvoltarea comerțului electronic și utilizarea tot mai frecventă a serviciilor poștale. În acest context, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) reamintește utilizatorilor, persoane fizice și juridice, pașii pe care trebuie să-i urmeze în situația pierderii totale sau parțiale, deteriorării, distrugerii totale sau parțiale sau furtului unei trimiteri poștale. Reclamația prealabilă la furnizorul de servicii poștale În cazul pierderii totale sau parțiale, deteriorării, distrugerii totale sau parțiale sau furtului unei trimiteri poștale, utilizatorii persoane fizice sau juridice trebuie să se adreseze mai întâi furnizorului de servicii poștale, prin formularea unei reclamații prealabile, scrie Adevărul. Reclamația prealabilă poate fi formulată de expeditor sau de destinatar, în termen de 6 luni de la data depunerii trimiterii poștale, aceasta fiind data la care trimiterea a fost colectată de furnizor. Furnizorul de servicii poştale are obligația de a soluționa reclamația prealabilă în termen de 3 luni de la data introducerii acesteia, iar în cazul reclamațiilor întemeiate, furnizorul despăgubește expeditorul trimiterii, care poate renunța la dreptul său de despăgubire în favoarea destinatarului. FOTO – Caracter ilustrativ Furnizorul de servicii poştale răspunde pentru paguba pricinuită, dacă aceasta survine între momentul depunerii trimiterii şi momentul livrării la destinatar, cu excepția situațiilor prevăzute de lege, cum ar fi paguba produsă ca urmare a faptei expeditorului sau destinatarului ori ca urmare a survenirii unei cauze de forță majoră sau a cazului fortuit. Pentru trimiterile poștale interne, furnizorii răspund, conform legislației în vigoare, după cum urmează… În caz de furt, pierdere totală sau distrugere totală: cu suma reprezentând de 5 ori tariful serviciului, pentru trimiterile poștale care nu fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată sau unui serviciu contra ramburs; cu întreaga valoare declarată, dacă trimiterea a fost efectuată printr-un serviciu cu valoare declarată; cu valoarea rambursului, în cazul expedierii prin servicii contra ramburs, fără valoare declarată; pentru toate cazurile, furnizorul restituie și contravaloarea taxei de transport, în cazul în care aceasta a fost achitată. În caz de pierdere parțială ori distrugere parțială sau deteriorare: cu valoarea declarată pentru partea lipsă, distrusă sau deteriorată ori cu cota-parte corespunzătoare greutății lipsă din valoarea declarată, pentru trimiterile poștale care fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată; cu suma reprezentând de 5 ori tariful serviciului, în caz de pierdere parțială, distrugere parțială sau deteriorare a trimiterilor poștale care nu fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată. În cazul în care furnizorul nu răspunde la reclamația prealabilă în termenul maxim legal de 3 luni de la data depunerii acesteia, utilizatorul poate adresa o plângere către ANCOM, care trebuie să fie însoțită de dovada îndeplinirii procedurii reclamației prealabile. ANCOM precizează că legislația în vigoare nu conferă instituției competența de a constata contravenții sau de a aplica sancțiuni pentru pierderea, deteriorarea, distrugerea ori furtul unei trimiteri poștale. Totodată, ANCOM nu are competența legală de a aprecia asupra împrejurărilor producerii prejudiciului, precum și de a stabili prejudiciul ori de a obliga furnizorii de servicii poștale la plata despăgubirilor aferente. În cazul în care furnizorul de servicii poștale consideră neîntemeiată reclamația, doar instanța de judecată poate aprecia în ce măsură poate fi angajată răspunderea furnizorului de servicii poștale și îl poate obliga să-i plătească expeditorului sau, după caz, destinatarului, despăgubirile aferente prejudiciului creat în urma pierderii, deteriorării, distrugerii ori furtului trimiterii poștale. În ceea ce privește despăgubirea utilizatorilor, în situația în care furnizorul de servicii poștale refuză asumarea responsabilității și, pe cale de consecință, a acordării despăgubirilor, este necesar ca utilizatorii să se adreseze instanței de judecată, în termenul general de un an de la depunerea trimiterii poștale. Cererea de chemare în judecată poate fi introdusă indiferent dacă o plângere având același obiect a fost înaintată sau nu ANCOM. Autorul mai recomandă: Consiliul UE a aprobat noile taxe vamale pentru coletele Shein și Temu. De când intră în vigoare decizia ARMO neagă informațiile apărute în spațiul public cu privire la pierderile masive ale României din taxarea coletelor non-UE. „Aceste cifre nu sunt susținute de date oficiale” România și Italia sunt primele țări care aplică taxa logistică pe coletele din afara UE. De la jumătatea anului, apare o nouă taxă
A apărut primul sindicat din România destinat exclusiv șoferilor și curierilor de pe Uber, Bolt, Glovo sau Wolt. Se pot înscrie şi cetățenii străini
Blocul Național Sindical a lansat Sindicatul Lucrătorilor de pe Platforme Digitale (SLPD), prima structură sindicală din România destinată exclusiv celor care muncesc prin aplicații precum Uber, Bolt, Glovo, Wolt și altele. SLPD va funcţiona ca un sindicat naţional, cu filiale în toate judeţele ţării, în cadrul acestuia se pot înscrie atât cetăţeni români, cât şi cetăţeni străini care lucrează în România prin intermediul platformelor digitale, informează Știrile Pro TV. „Pentru început, BNS a constituit un grup de iniţiativă, care va fi transformat oficial în sindicat. (…) De asemenea, proiectul de statut al sindicatului este deja pregătit, acesta urmând să fie definitivat de Adunarea generală de constituire a organizaţiei”, se menţionează în comunicat. BNS atrage atenţia că lucrătorii de pe platforme digitale se confruntă cu o serie de vulnerabilităţi şi lipsuri legislative. În acest context, printre obiectivele SLPD se numără: apărarea membrilor în faţa platformelor şi intermediarilor; clarificarea statutului juridic al lucrătorilor pe platforme; propunerea de reglementări fiscale corecte; asigurarea accesului la sistemele de protecţie socială (sănătate, pensii, şomaj, concedii medicale); demararea negocierilor colective la nivel de platformă; reprezentarea lucrătorilor ca partener social recunoscut în dialogul cu Guvernul României şi ministerele sale; capacitatea de a negocia beneficii colective, precum pachete avantajoase de asigurări, acorduri cu lanţuri de benzinării etc. Cei care devin membri ai sindicatului vor beneficia de reprezentare în relaţia cu platformele digitale şi intermediarii, promovarea intereselor în cadrul dialogului social şi la nivel instituţional, susţinerea unor demersuri legislative corecte şi echitabile, negocieri colective privind condiţiile de muncă şi apărare şi sprijin în faţa autorităţilor şi angajatorilor. În țara noastră, numărul societăţilor partenere pentru transport alternativ s-a dublat în ultimii doi ani: de la 9.257 în 2023 la peste 18.900 în 2025, potrivit BNS. Uber şi Bolt au împreună peste 105.000 de şoferi activi, o cifră comparabilă cu totalul angajaţilor celor mai mari şapte angajatori din ţară, conform unui studiu BNS. În alte state europene, situaţia este mult mai favorabilă pentru lucrătorii de pe platforme, se subliniază în comunicat. În Franţa, aceştia beneficiază de venit minim garantat pe oră sau pe cursă, iar în Estonia au acces la asigurări de sănătate, pensii, şomaj şi concediu medical. „România trebuie să transpună până în 2026 Directiva europeană 2024/2831 privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pe platforme digitale, care obligă statele membre să stabilească corect statutul lucrătorilor şi să le garanteze drepturile fundamentale”, potrivit sursei citate. Pentru a sprijini acest demers, BNS va lansa pe 23 septembrie studiul intitulat „Munca pe platforme digitale – o perspectivă fiscală”, care va include o analiză fiscală şi juridică a muncii pe platforme, nota de fundamentare şi proiectul de lege pentru transpunerea Directivei europene şi statistici şi date relevante despre fenomenul muncii pe platforme în România. FOTO – Facebook/Glovo
Marea Britanie: 280 de livratori arestați într-o operațiune împotriva migrației ilegale
Între 20 și 27 iulie, ofițerii de aplicare a imigrației au verificat 1.780 de persoane, 280 au fost arestate, dintre care 53 se află sub revizuirea statutului de azil. Operațiunea face parte dintr-o strategie mai amplă a guvernului pentru controlul imigrației ilegale, întrucât premierul laburist Keir Starmer se confruntă cu presiune tot mai mare din partea lui Nigel Farage, susținător al Brexitului și lider al partidului Reform UK. Printre măsurile de diminuare a migrației ilegale se numără și cerințe legale noi pentru companii, menite să verifice statutul migranților angajați. Ministerul de Interne a anunțat că instituțiile responsabile de controlul migrației ilegale vor primi o finanțare suplimentară de aproximativ 5 milioane de lire sterline. Pe lângă arestări, 51 de afaceri, precum spălătorii auto și restaurante, au primit sancțiuni civile pentru angajarea de muncitori ilegali. Poliția a confiscat 71 de vehicule, dintre care 58 erau biciclete electrice, și sume de bani în valoare de 8.000 de lire sterline, precum și țigări de contrabandă în valoare de 460.000 de lire. În ultimul an, 35.052 de persoane fără drept de ședere au fost returnate din Marea Britanie, o creștere de 13% față de anul precedent.