Funcționari din conducerea Primăriei Sectorului 1, care au lucrat cu Raluca Rogoz, sunt siderați de numirea acesteia de către Ilie Bolojan la Achizițiile Publice: Nu cunoaște domeniul de achiziții, a picat examene. La primărie erau contracte cu probleme
Foști funcționari din conducea Primăriei Sectorului 1, în mandatul lui Clotilde Armand, au precizat, în exclusivitate pentru Gândul, că nu înțeleg decizia premierului Ilie Bolojan de a o numi pe Raluca Rogoz la șefia Agenției Naționale de Achiziții Publice (ANAP). Aceștia spun despre Rogoz, care coordona achizițiile publice la Sectorul 1, că nu cunoaște acest domeniu, și că este rușinos că a picat examenul pentru ocuparea acestei funcții. „Am lucrat cu doamna Rogoz. Nu cunoștea administrație, a fost adusă de la Parlament de Clotilde Armand, și pusă șefă. Dovada necunoașterii domeniului «achiziții publice» este faptul că nu a promovat examenul pe acest segment în timpul mandatului primarului Armand Clotilde, după 3 ani și jumătate de activitate pe acest segment, ceea ce ne duce la mari semne de întrebare cu privire la capacitatea de a conduce acest serviciu la nivel național!”, au declarat surse administrative pentru Gândul. Aceleași surse mai spun că mai multe contracte pe domeniul achiziții publice la Sectorul 1 ar fi fost cu probleme pe vremea când Rogoz coordona achizițiile în Primăria Sectorului 1. „Multe contracte pe domeniul achiziții în salubrizare erau blocate de Rogoz” „Multe contracte pe domeniul achiziții în salubrizare erau blocate de această persoană din neștiință, iar contractele ajungeau la directori care nu aveau treabă cu achizițiile”, mai transmit sursele Gândul. Pe de altă parte, și foști consilieri în Consiliul Local, din partea USR, spun că sunt surprinși de numirea Ralucăi Rogoz la șefia ANAP. Raluca Rogoz De asemenea, numirea acesteia pe funcția de la ANAP a creat conflicte în interiorul USR. O discuție de pe unul dintre grupurile de Whatsapp ale USR arată modul netransparent prin care s-a comunicat numirea Ralucăi Rogoz la ANAP: „Cu vreo 3 săptămâni înainte de a fi numită această persoană la ANAP, știind de la foștii colegi că va fi desemnată o persoană de la USR, l-am întrebat pe Radu Mihaiu cine va fi și, pe un ton arogant, mi-a răspuns că voi afla în momentul în care va afla toată lumea. S-a format o prăpastie între membrul simplu și conducerea partidului. Membrii sunt doar niște cantități neglijabile, pe când conducerea constituie un grup elitist”, este reacția unui membru USR, după „ungerea” Ralucăi Rogoz la ANAP. Raluca Rogoz are rang de secretar de stat Raluca Rogoz ocupă de președinte al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice cu rang de secretar de stat. „La data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Raluca Rogoz se numește în funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice”, se arată în decizia semnată de Ilie Bolojan înainte de Crăciun. „La data prevăzută la art. 1, dispozițiile art. 2 din Decizia prim-ministrului nr. 516/2025 privind eliberarea doamnei Iuliana Feclistov, la cerere, din funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1046 din 12 noiembrie 2025, își încetează aplicabilitatea”, se mai precizează în decizia semnată de premier. Anterior, Rogoz a ocupat poziția de expert parlament la Senatul României, camera superioară a Parlamentului, în perioada în care în fruntea instituției se afla Anca Dragu, la acel moment parlamentar USR-PLUS. Deși a obținut un procent de numai 10% la alegerile parlamentare din 2024, USR a bifat mai multe ministere importante, printre care Externe, Apărare sau Economie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Blonda lui Ilie Bolojan. Premierul a făcut o numire surpriză, pe filieră USR, la conducerea Achizițiilor Publice
BNR confirmă că reformele lui Bolojan au eșuat. Inflația ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, comparativ cu 8,8% anticipat iniţial
Consiliul de Administrație a Băncii Naționale a României notează în minuta ședinței de politică monetară din 12 noiembrie că rata anuală a inflaţiei ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 8,8% anticipat. Banca Națională a României a transmis că în a doua parte a orizontului proiecţiei inflația ar urma să scadă până la 3,7% în decembrie 2026 şi la 2,9% în septembrie 2027, comparativ cu valorile de 3% şi 2,7% preconizate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă. ”În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că actualele evaluări relevă o nouă înrăutăţire a perspectivei inflaţiei în raport cu previziunile precedente, mai cu seamă în prima parte a orizontului de prognoză, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să înregistreze o scădere modestă în următoarele trei trimestre, şi pe o traiectorie fluctuantă şi semnificativ mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă. Totodată, după corecţia descendentă abruptă pe care o va consemna în trimestrul III 2026 pe fondul unor efecte de bază, ea va descreşte într-un ritm relativ lent şi de la un nivel sensibil superior celui previzionat anterior, reintrând în intervalul ţintei în trimestrul I 2027 – cu o întârziere de un semestru faţă de prognoza din august –, şi menţinându-se la niveluri mai ridicate până la finele orizontului proiecţiei. Astfel, rata anuală a inflaţiei ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 8,8% anticipat anterior, iar în a doua parte a orizontului proiecţiei să se reducă până la 3,7% în decembrie 2026 şi la 2,9% în septembrie 2027, faţă de valorile de 3% şi 2,7% previzionate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă”, au semnalat membrii Consiliului. Responsabile de noua înrăutăţire a perspectivei inflaţiei sunt efectele directe tranzitorii peste aşteptări exercitate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor, care au antrenat creşteri considerabile de dinamică atât pe ansamblul componentelor exogene ale IPC, cât şi la nivelul inflaţiei de bază, au remarcat membrii Consiliului. S-a observat că, în condiţiile date, acţiunea factorilor pe partea ofertei va redeveni doar uşor dezinflaţionistă pe orizontul apropiat de timp – în principal pe seama unor efecte de bază manifestate pe segmentele produse din tutun, combustibili şi preţuri administrate -, dar îşi va accentua puternic acest caracter în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea amplelor efecte inflaţioniste directe generate de eliminarea plafonului la preţul energiei electrice şi de majorarea impozitelor indirecte. Urcarea ratei anuale a inflaţiei şi cantonarea acesteia în următoarele trei trimestre pe un palier ridicat şi superior celui previzionat anterior este preocupantă din perspectiva comportamentului viitor al anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mai lung, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului, evocând şi deviaţia amplă şi prelungită de la intervalul ţintei a dinamicii inflaţiei din ultimii ani, precum şi riscurile venite din evoluţia pe termen scurt a preţurilor alimentelor şi gazelor naturale, în contextul reglementărilor în domeniu. Au fost subliniate însă în mod repetat natura şocurilor ce au provocat actualul puseu inflaţionist, precum şi caracterul tranzitoriu al efectelor inflaţioniste directe exercitate, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 şi să antreneze astfel o corecţie descendentă abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflaţiei, reconfirmată, de altfel, de noua prognoză pe termen mediu. În acelaşi timp, membrii Consiliului au reliefat implicaţiile asupra cererii de consum şi a activităţii investiţionale ale pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate din acest an, apreciind în mod unanim că, într-un asemenea context, riscul ca actualul puseu inflaţionist să afecteze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi să genereze efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuşi monitorizarea atentă a tuturor evoluţiilor, dat fiind şi comportamentul inflaţiei din ultimii ani. Totodată, s-a observat că presiunile factorilor fundamentali îşi vor păstra caracterul inflaţionist pe orizontul apropiat de timp – în principal sub influenţa dinamicii costurilor salariale din sectorul privat –, dar vor deveni apoi dezinflaţioniste şi se vor intensifica progresiv, în condiţiile în care deficitul de cerere agregată este aşteptat să se adâncească relativ alert până la finele anului viitor, pe fondul progresului corecţiei bugetare iniţiate în 2025. Relevante din perspectiva acţiunii factorilor fundamentali au fost considerate şi efectele scăderii temporare a puterii de cumpărare a populaţiei sub impactul creşterii ample a ratei anuale a inflaţiei, precum şi probabila ameliorare semnificativă a structurii cererii agregate pe orizontul proiecţiei în raport cu anul 2024, prin mărirea contribuţiei investiţiilor în detrimentul consumului privat, cu implicaţii şi asupra evoluţiei PIB potenţial. Dinamica anuală a inflaţiei de bază va rămâne însă marcată până la mijlocul anului viitor de efectele tranzitorii peste aşteptări exercitate de majorarea cotelor de TVA, precum şi de nivelurile crescute ale anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, de natură să mărească gradul de persistenţă a acestei componente a inflaţiei, mai ales în prima parte a orizontului prognozei, au arătat membrii Consiliului. În acelaşi timp, s-a sesizat că efecte dezinflaţioniste moderate şi ceva mai temperate decât în proiecţia precedentă vor decurge din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, inclusiv pe fondul evoluţiei cursului de schimb leu/euro, în timp ce anticipaţiile inflaţioniste pe termen scurt vor cunoaşte o corecţie descendentă relativ mai pronunţată în trimestrul III 2026, odată cu producerea efectelor de bază dezinflaţioniste asociate majorării impozitelor indirecte din anul curent. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat se va reduce probabil doar uşor în următoarele trei trimestre, şi pe o traiectorie mult mai ridicată decât cea previzionată anterior, iar ulterior corecţiei descendente din trimestrul III 2026, va descreşte ceva mai lent decât în prognoza precedentă, coborând spre finele orizontului proiecţiei marginal sub punctul central al ţintei. Astfel, ea este aşteptată să se situeze la 8,1% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 6,8 la sută previzionat anterior, şi să scadă în a doua parte a orizontului proiecţiei până la 3,8% în decembrie 2026 şi la 2,3% în septembrie 2027, faţă de nivelurile de 2,7%, respectiv 2% anticipate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă, au subliniat membrii Consiliului. Consiliul de administraţie al BNR a decis