Învățământ gratuit, pe banii părinților! Manualele auxiliare care golesc buzunarele familiilor. Trebuie să plătim sute de lei

invatamant-gratuit,-pe-banii-parintilor!-manualele-auxiliare-care-golesc-buzunarele-familiilor.-trebuie-sa-platim-sute-de-lei

Școala gratuită, cu nota de plată trimisă părinților. În timp ce Inspectoratul Școlar Județean Iași susține că auxiliarele sunt strict opționale și că elevii nu pot fi obligați să le cumpere, părinții descriu o realitate în care caietele speciale, culegerile și materialele „recomandate” ajung să fie aproape indispensabile pentru activitatea de la clasă. Familiile ajung să cheltuiască sute de lei pentru materiale școlare suplimentare. Lipsa manualelor la început de an contrazice chiar obligația invocată de ISJ. De ce au devenit manualele auxiliare o obligație neoficială În timp ce reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Iași susțin că statul are obligația de a asigura manualele, iar auxiliarele sunt opționale, părinții spun că realitatea din școli este cu totul alta. De la română și matematică până la religie, familiile ajung să cheltuiască lunar sute de lei pentru caiete speciale, culegeri și alte materiale recomandate sau solicitate la clasă. Situația ridică o întrebare simplă: dacă manualul ar trebui să conțină informațiile necesare pentru predarea materiei, de ce părinții trebuie să plătească suplimentar pentru ca elevul să poată ține pasul cu lecțiile? „Noi avem obligația de a asigura manualele, în rest, auxiliarul, fiecare profesor, în funcție de opțiunea pe care o are. Dacă consideră că poate lucra pe un auxiliar și consideră că este necesar, și-l va procura. Nu este obligatoriu să îl aibă și elevul. În caz contrar, profesorul poate veni cu fișe sau alte resurse didactice la îndemână. Eu nu știu să existe o editură preferată de școlile de la noi. Cel puțin, Inspectoratul Școlar nu are nicio implicare din acest punct de vedere”, a explicat prof. Rodica Leontieș, inspector școlar general ISJ Iași. Declarația inspectorului școlar general este greu de ignorat tocmai prin contrastul cu realitatea reclamată de părinți. Inspectoratul spune că are obligația să asigure manualele, însă, la începutul unui nou an școlar, există situații în care elevii nu au toate manualele necesare. În același timp, familiilor li se transmite că, pentru lucrul efectiv la clasă, pot fi necesare alte materiale. „Nu mi se pare normal ca, în anul 2026, elevii să nu poată studia din manualele școlare. Am fost anunțați că elevii nu vor avea manualele. Nu se știe când vor ajunge în școli, iar, până atunci, să lucreze din auxiliare. Aceste auxiliare sunt plătite din buzunarul nostru, al părinților. În fiecare an, trecem prin aceeași situație: trebuie să plătim noi sute de lei pentru aceste auxiliare din cauză că nu există manuale școlare. Poate sunt familii care nu își permit să cumpere aceste auxiliare. Ce fac copiii la clasă dacă nu le au? Unde este învățământul gratuit despre care se tot vorbește la televizor? Vă spun sigur că nu mai există. Este o bătaie de joc la adresa copiilor și a părinților care plătesc sume foarte mari pentru educația copilului”, a spus Gabriela N., o mamă din Iași. Costuri suplimentare la fiecare început de an Într-un an școlar, un elev poate ajunge să aibă nevoie de materiale suplimentare pentru mai multe discipline. O culegere la matematică, un caiet de lucru la limba română, materiale pentru limbi străine, diverse suporturi pentru alte materii, iar lista poate continua. Câteva zeci de lei pentru un singur auxiliar par puțini. Înmulțiți suma cu numărul materiilor și cu lunile de școală, iar costul educației „gratuite” începe să arate cu totul diferit. Mai ales pentru familiile cu doi sau trei copii, cheltuielile se multiplică rapid. Poate cea mai importantă întrebare care trebuie pusă este una pe care sistemul de educație pare să o evite: de ce, dacă manualele sunt concepute pentru predarea unei materii, se ajunge atât de des la nevoia unor auxiliare? Dacă un manual nu este suficient pentru ca profesorul să își desfășoare activitatea, problema nu mai ține doar de alegerea personală a cadrului didactic. Se poate pune problema calității manualelor, a modului în care sunt concepute programele școlare și a diferenței dintre ceea ce se cere elevului și ceea ce i se oferă prin materialele oficiale. Pentru familii, problema nu se oprește însă la auxiliare. Costurile asociate școlii se adună de-a lungul întregului an: rechizite, caiete, materiale pentru diferite activități și, în unele situații reclamate de părinți, chiar cerințe privind îmbrăcămintea sau alte aspecte care generează cheltuieli. O mamă din Iași descrie presiunea financiară pe care o resimte o familie la început și pe parcursul anului școlar. „Este inadmisibil să trebuiască să dai bani și pe manuale. Se cer bani pentru o grămadă de lucruri și există pretenții la orice. La caiete, la pixuri, creioane, culorile hainelor, uniforme. Părinților li se cer bani în continuu. Sunt părinți care nu își mai permit, totul este foarte costisitor. Unui copil trebuie să îi cumperi haine, încălțăminte, rechizite. Toate sunt scumpe. Măcar dacă nu ar exista pretenții și ar lăsa părinții să cumpere ce își permit. Ce fel de învățământ gratuit e ăsta?”, a declarat Elena V., o mamă din Iași. Declarația surprinde una dintre marile contradicții ale sistemului în care educația este gratuită în acte, însă părinții continuă să suporte o parte consistentă din costurile reale ale școlarizării. Părinții au devenit tot mai revoltați de sumele cerute la școală Aici intervine și responsabilitatea Inspectoratului Școlar. Dacă auxiliarul nu este obligatoriu, atunci trebuie să fie foarte clar ce se întâmplă cu elevul care nu îl cumpără. Primește aceleași fișe? Are acces la aceleași exerciții? Poate participa la ore fără să fie dezavantajat? Iar părinții au nevoie să știe că un copil nu va fi tratat diferit pentru că familia lui nu își permite să cumpere o anumită carte. În același timp, este legitimă și întrebarea dacă ISJ verifică în mod real situațiile în care părinții reclamă că anumite materiale sunt prezentate drept indispensabile, deși oficial nu sunt obligatorii. Inspectorul școlar general susține că ISJ nu are o editură preferată și că instituția nu are implicare în alegerea auxiliarelor. Tocmai de aceea, ar trebui să existe transparență totală în privința acestor alegeri. Este important de știut dacă recomandarea unui anumit auxiliar este făcută exclusiv din motive educaționale. Pentru că, atunci când mii de părinți cumpără aceleași materiale, nu

Incendiu la un apartament în municipiul Iași. Pompierii au intervenit – UPDATE

incendiu-la-un-apartament-in-municipiul-iasi.-pompierii-au-intervenit-–-update

Pompierii militari ieșeni intervin pentru stingerea unui incendiu izbucnit la un apartament situat la etajul III al unei clădiri cu regim de înălțime P+4, de tip cămin, din municipiul Iași, strada Mihail Sturdza. UPDATE: Incendiul a fost localizat. La fața locului au fost identificate trei persoane conștiente, care s-au autoevacuat din clădire înainte de sosirea echipajelor de intervenție. Acestea prezintă simptome ușoare de intoxicație cu fum și sunt evaluate și asistate de către echipajele medicale. Intervenția continuă pentru lichidarea incendiului, ventilarea spațiilor afectate și înlăturarea eventualelor efecte negative. MĂSURI ȘI RECOMANDĂRI PREVENTIVE Pentru cetățeni: respectați indicațiile forțelor de intervenție, nu pătrundeți în zonele afectate de fum și nu reveniți în spațiile evacuate până când accesul nu este permis de salvatori. În caz de pericol, apelați 112. Pentru proprietari și locatari: mențineți permanent libere căile de acces și evacuare; nu depozitați obiecte sau materiale combustibile pe holuri și casa scării; nu utilizați instalații electrice sau de gaze improvizate ori defecte și nu suprasolicitați instalațiile electrice. Pentru conducătorii auto: nu blocați căile de acces către clădire și zonele necesare amplasării și manevrării autospecialelor. La apropierea autospecialelor cu semnalele speciale în funcțiune, acordați prioritate și facilitați deplasarea echipajelor de intervenție. Mai multe informații despre comportamentul în situații de urgență sunt disponibile pe fiipregatit.ro și în aplicația DSU. Știre inițială: La locul evenimentului acționează forțe și mijloace din cadrul Detașamentului 2 de Pompieri Iași, cu două autospeciale de intervenție și stingere (ASAS), o autospecială pentru intervenție și salvare de la înălțime (ASII) și un echipaj de prim ajutor calificat (EPA), cu echipajele aferente. Intervenția este în desfășurare, iar situația operativă este în continuă evaluare. MĂSURI ȘI RECOMANDĂRI PREVENTIVE Pentru cetățeni: respectați indicațiile forțelor de intervenție, nu pătrundeți în zonele afectate de fum și nu reveniți în spațiile evacuate până când accesul nu este permis de salvatori. În caz de pericol, apelați 112. Pentru proprietari și locatari: mențineți permanent libere căile de acces și evacuare; nu depozitați obiecte sau materiale combustibile pe holuri și casa scării; nu utilizați instalații electrice sau de gaze improvizate ori defecte și nu suprasolicitați instalațiile electrice. Pentru conducătorii auto: nu blocați căile de acces către clădire și zonele necesare amplasării și manevrării autospecialelor. La apropierea autospecialelor cu semnalele speciale în funcțiune, acordați prioritate și facilitați deplasarea echipajelor de intervenție. Mai multe informații despre comportamentul în situații de urgență sunt disponibile pe fiipregatit.ro și în aplicația DSU.

Situație gravă de poluare lângă orașul Iași! Prof. univ. dr. Silviu Gurlui , deputat AUR, trage un semnal de alarmă

situatie-grava-de-poluare-langa-orasul-iasi!-prof-univ-dr.-silviu-gurlui-,-deputat-aur,-trage-un-semnal-de-alarma

În vecinătatea Rondului ERA, aproape de pasarela spre centrul comercial Moldova, între Bahlui și calea ferată, am constatat astăzi o deversare masivă de ape uzate, cu aspect și miros specific apelor menajere și reziduurilor provenite din canalizare. Situația este gravă. La intervale de numai câteva minute, din zona unei ramificații de canalizare este evacuată o cantitate importantă de apă contaminată. Aceasta se întinde pe pajiștea din jur și se scurge continuu către râul Bahlui. Am venit la fața locului împreună cu Ciprian Zamfir, Consilier județean, și am făcut împreună primele constatări. Situația ne-a fost semnalată de către Organizația Salvați Prutul Iași – OSP Iași, căreia îi mulțumim pentru vigilență. Cerem Gărzii de Mediu, Agenției pentru Protecția Mediului și tuturor instituțiilor responsabile de rețeaua de canalizare și de protecția apelor să se prezinte de urgență la fața locului. Trebuie identificată sursa deversării, prelevate probe, evaluată contaminarea solului și a apei din Bahlui și, mai ales, oprită imediat această scurgere. Nu vorbim despre o scurgere accidentală de câteva minute. Evacuările se repetă la intervale foarte scurte, apa se răspândește pe teren și ajunge continuu în Bahlui. Voi transmite în scris sesizări și interpelări către toate instituțiile competente. Cer să ni se spună cine răspunde de această rețea, de când se produce deversarea, ce conține apa evacuată, care este amploarea poluării și în cât timp va fi remediată situația. Iar imaginea devine și mai îngrijorătoare: la numai câteva zeci de metri mai jos, oameni pescuiesc liniștiți în Bahlui. Probabil nici nu știu ce se deversează în apă, puțin mai sus. Nu știm încă ce conține această apă și ce efect are asupra ecosistemului și asupra peștilor. Tocmai de aceea analizele trebuie făcute imediat. Bahluiul și terenurile din jur nu pot deveni colector pentru ape uzate. Deversarea trebuie oprită de urgență, zona trebuie verificată și depoluată, iar cei responsabili trebuie identificați.

Călin Georgescu, întâmpinat de oameni la Mănăstirea Dobrovăț. Susținătorii au făcut poze și l-au îmbrățișat

calin-georgescu,-intampinat-de-oameni-la-manastirea-dobrovat.-sustinatorii-au-facut-poze-si-l-au-imbratisat

Călin Georgescu a ajuns sâmbătă la Mănăstirea Dobrovăț, din județul Iași, unde a fost întâmpinat de oamenii veniți la lăcașul de cult. Cei prezenți s-au apropiat de fostul candidat la alegerile prezidențiale, au stat de vorbă cu el, l-au îmbrățișat și au făcut fotografii împreună. UPDATE: În jurul prânzului, Călin Georgescu a părăsit Mănăstirea Dobrovăț. Înainte de a pleca, acesta s-a oprit în zona în care se aflau oamenii veniți să îl întâlnească și a făcut fotografii cu mai multe persoane. Oamenii i-au spus că îl iubesc, au cântat, iar când a plecat l-au aplaudat și i-au spus că îl mai așteaptă la Iași. Știre inițială: La sosirea la Mănăstirea Dobrovăț, Călin Georgescu a fost abordat de mai multe persoane aflate în zonă. Oamenii au profitat de ocazie pentru a schimba câteva cuvinte cu acesta și pentru a face fotografii. Unii dintre cei prezenți l-au îmbrățișat, imaginile surprinzând o atmosferă apropiată între fostul candidat și persoanele venite să îl întâlnească. Vizita, anunțată în cadrul deplasării prin Moldova Călin Georgescu a început deplasarea de sâmbătă în județul Vaslui, unde prima oprire anunțată a fost la piața agroalimentară din Codăești. Ulterior, traseul său a continuat spre zona Iași, inclusiv către Mănăstirea Dobrovăț. Mănăstirea Dobrovăț, ultima ctitorie a lui Ștefan cel Mare Mănăstirea Dobrovăț este una dintre importantele ctitorii din zona Moldovei și este cunoscută drept ultima ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare. Biserica Mănăstirii Dobrovăţ a început să fie construită în ziua de 27 aprilie 1503 şi s-a terminat în anul 1504, fiind ultima ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Pisania domnească, scrisă în limba slavonă, pe o lespede grea de piatră, şi aşezată în dreapta uşii de intrare, mărturiseşte: „Bine cinstitorul Domn Io Ştefan voievod, cu mila Lui Dumnezeu domnul ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod, a înălţat acest hram cu numele Pogorârea Sfântului Duh, care a început a se zidi la anul 7011 (1503), luna lui april, în 27 zile, şi s-a săvârşit în anul 7012 (1504) al domniei lui, anul patruzeci şi şapte şi o lună din al optulea curgător“. Vizita lui Călin Georgescu la lăcașul de cult are loc în contextul unei deplasări prin mai multe localități din Moldova, unde acesta s-a întâlnit cu oameni și a participat la diverse activități publice.

Cât va sta după gratii Vlăduț Becher, după ce a tâlhărit o ieșeancă! Are o colecție întreagă de condamnări la activ

cat-va-sta-dupa-gratii-vladut-becher,-dupa-ce-a-talharit-o-ieseanca!-are-o-colectie-intreaga-de-condamnari-la-activ

A fost respins apelul formulat de Vlăduț Becher, tânărul care a tâlhărit o ieșeancă. Acesta a fost condamnat în primă instanță de magistrații de la Judecătoria Iași la pedeapsa de 3 ani de închisoare, iar apelul i-a fost respins ca nefondat. Bărbatul are un trecut infracțional bogat. Cât va sta după gratii Vlăduț Becher, după ce a tâlhărit o ieșeancă! Vlăduț Becher și-a aflat condamnarea definitivă în dosarul în care a fost judecat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie asupra unei ieșence. Nemulțumit de pedeapsa de trei ani de închisoare aplicată în primă instanță de magistrații Judecătoriei Iași, tânărul a contestat sentința și a formulat apel. Demersul său nu a avut însă rezultatul dorit. La data de 4 septembrie 2026, judecătorii Curții de Apel Iași au analizat apelul declarat de Vlăduț Becher și au decis să îl respingă ca nefondat. Astfel, apelul formulat de inculpat nu a dus nici la reducerea pedepsei și nici la modificarea soluției pronunțate în primă instanță. „În temeiul art. 421 alin. (1) pct. (1) lit. b) Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul Becher Vlăduț împotriva sentinței penale nr. 1262 din 15.05.2026, pronunțată de Judecătoria Iași, în dosarul nr. 36027/245/2025, sentință pe care o menține”, se arată în hotărârea Curții de Apel Iași. Prin urmare, instanța a apreciat că soluția pronunțată de Judecătoria Iași trebuie păstrată. Astfel, Becher rămâne cu pedeapsa de trei ani de închisoare. A primit 3 ani de închisoare pentru o tâlhărie Condamnarea atacată de Vlăduț Becher a fost pronunțată de Judecătoria Iași la data de 15 mai 2026. „Condamnă pe inculpatul Becher Vlăduț la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie”, se arată în hotărârea Judecătoriei Iași. Nemulțumit de această soluție, inculpatul a ales să își exercite dreptul de a formula apel. Dosarul a ajuns astfel pe masa judecătorilor Curții de Apel Iași, instanță care a avut misiunea de a analiza atât motivele invocate de inculpat, cât și legalitatea și temeinicia sentinței pronunțate în primă instanță. Potrivit hotărârii, instanța a dispus ca din pedeapsa de trei ani de închisoare să fie dedusă perioada arestului preventiv executată de inculpat începând cu data de 15 mai 2026 și până la 4 septembrie 2026. „În temeiul art. 424 alin. (3) Cod de procedură penală și art. 72 alin. (1) Cod penal, deduce în continuare din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului perioada arestului preventiv executată de la 15.05.2026 la zi (04.09.2026)”, se mai precizează în decizia Curții de Apel Iași. Respingerea apelului reprezintă un eșec pentru inculpat, care a încercat să obțină o modificare a sentinței pronunțate de Judecătoria Iași. Curtea de Apel a decis însă că argumentele invocate în calea de atac nu sunt suficiente pentru schimbarea hotărârii. Un trecut infracțional marcat de alte condamnări Condamnarea definitivă pentru tâlhărie se adaugă unui trecut judiciar deja consistent. Vlăduț Becher nu se află la primul contact cu legea penală, numele său apărând în mai multe dosare aflate pe rolul instanțelor. În alte cauze, tânărul a fost judecat și condamnat pentru infracțiuni contra patrimoniului, inclusiv pentru furt și complicitate la furt. Într-un dosar soluționat anterior, instanța a stabilit în cazul său o pedeapsă rezultantă de trei ani și patru luni de închisoare, după aplicarea regulilor privind concursul de infracțiuni. De asemenea, în luna august 2026, Judecătoria Iași a pronunțat, într-o altă cauză, o condamnare în primă instanță pentru complicitate la furt. Și această hotărâre a prevăzut aplicarea unei pedepse cu executare. Aceste dosare conturează un trecut infracțional în care apar, în mod repetat, acuzații și condamnări pentru fapte îndreptate împotriva patrimoniului. Tâlharul Vlăduț Becher și-a aflat pedeapsa pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, după ce i-a fost respins apelul, iar hotărârea pronunțată de Judecătoria Iași a rămas definitivă.

O șoferiță în vârstă de 79 de ani a mers la poliție să reclame un conflict, dar s-a ales cu o condamnare. Ce le-a atras atenția polițiștilor

o-soferita-in-varsta-de-79-de-ani-a-mers-la-politie-sa-reclame-un-conflict,-dar-s-a-ales-cu-o-condamnare.-ce-le-a-atras-atentia-politistilor

O femeie de 79 de ani din Iași a fost condamnată după ce a condus mașina cu permisul suspendat, dându-se singură de gol. Magistrații de la Judecătoria Iași i-au aplicat inculpatei Ortansa Iliescu o pedeapsă cutumiară. Femeia nu a formulat apel, motiv pentru care condamnarea a rămas definitivă. Șoferița în vârstă de 79 de ani care a condus fără permis și-a aflat pedeapsa! O femeie în vârstă de 79 de ani din Iași a ajuns să fie condamnată de Judecătoria Iași după ce a condus un autoturism pe drumurile publice, deși avea permisul suspendat. Este vorba despre Ortansa Iliescu, care a primit o amendă penală în valoare de 1.800 de lei pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere. Cazul femeii a fost soluționat de Judecătoria Iași în luna iunie a acestui an. Instanța a decis condamnarea acesteia la o pedeapsă constând într-o amendă penală, stabilind un număr de 180 de zile-amendă. „Condamnă pe inculpata Iliescu Ortansa la pedeapsa amenzii în cuantum de 1.800 lei, reprezentând un număr de 180 zile-amendă, înmulțit cu suma de 10 lei, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere”, se arată în hotărârea instanței de judecată. Pronunțarea în acest dosar a avut loc pe data de 23 iunie 2026. Ulterior, la începutul lunii septembrie, instanța a revenit asupra documentului pentru corectarea unei erori materiale. Pe 2 septembrie 2026, la solicitarea avocatei femeii, Judecătoria Iași a dispus îndreptarea unei erori strecurate în cuprinsul sentinței. Potrivit încheierii pronunțate de instanță, modificarea nu a vizat pedeapsa aplicată Ortansei Iliescu și nici situația juridică a acesteia, ci o eroare legată de apărătorul desemnat din oficiu. „Dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul dispozitivului Sentinței penale nr. 1538/23.06.2026, pronunțată în dosarul nr. 34103/245/2024 al Judecătoriei Iași, cu privire la numele și numărul delegației apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata Iliescu Ortansa”, se arată în încheierea instanței. S-a dus cu mașina la poliție, fără permis Faptele pentru care femeia de 79 de ani a fost trimisă în judecată s-au petrecut în urmă cu mai bine de trei ani, în luna aprilie 2023. Potrivit anchetatorilor, Ortansa Iliescu s-a urcat la volanul unui autoturism Dacia Sandero, deși avea permisul suspendat pentru o anumită perioadă. Anchetatorii au stabilit că, în seara de 10 aprilie 2023, femeia s-a urcat la volan după ce ar fi avut un conflict cu o altă persoană. Dorind să reclame incidentul, Ortansa Iliescu s-ar fi deplasat cu mașina chiar la sediul Secției IV de Poliție. „Pe 10 aprilie 2023, în jurul orei 18:25, după un conflict purtat cu numita X, inculpata s-a deplasat cu autoturismul marca Dacia Sandero la sediul Secției IV de Poliție pentru a semnala conflictul”, au precizat anchetatorii la momentul desfășurării cercetărilor. Femeia a parcat mașina pe locurile destinate autoturismelor MAI, motiv pentru care polițiștii au procedat la identificarea conducătorului auto, iar în urma verificărilor au constatat că femeia aflată la volan avea dreptul de a conduce suspendat. „Agenții din cadrul Secției IV de Poliție, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au fost sesizați prin dispecerat despre faptul că inculpata a parcat autoturismul în fața sediului secției, pe locurile destinate autoturismelor MAI. S-a procedat la identificarea conducătorului autoturismului marca Sandero, ocazie cu care a fost identificată inculpata și s-a constatat că avea dreptul de a conduce suspendat”, au declarat anchetatorii. Permisul de conducere al femeii fusese suspendat anterior, după ce aceasta ar fi ignorat culoarea roșie a semaforului într-o zonă din apropierea Dispecerului. O ieșeancă în vârstă de 79 de ani a fost condamnată la amendă penală după ce a condus mașina cu permisul suspendat, dându-se singură de gol.

BiologiaSomnului (26): Poatesomnul REM săschimbefelulîn care trăimamintiriledificile?

biologiasomnului-(26):-poatesomnul-rem-saschimbefelulin-care-traimamintiriledificile?

În articolul precedent am pătruns în fascinanta lume a viselor pentru a descoperi ce se întâmplă în creier în timp ce visăm. Am văzut că, în timpul somnului REM, creierul este departe de a fi inactiv: regiunile implicate în procesarea emoțiilor, formarea și reactualizarea amintirilor și generarea imaginilor mentale prezintă o activitate intensă, în timp ce mecanismele asociate controlului executiv funcționează diferit față de starea de veghe. În acest articol facem un pas mai departe și ne întrebăm de ce se întâmplă toate acestea. Ar putea activitatea intensă a creierului din timpul somnului REM să contribuie la modul în care procesăm experiențele cu încărcătură emoțională? Și ar putea somnul să ne ajute să păstrăm amintirea unui eveniment, modificând în același timp intensitatea emoției asociate acestuia? Vom explora cercetările care încearcă să răspundă acestor întrebări și vom descoperi o perspectivă fascinantă asupra somnului REM: aceea a unui creier care, chiar și atunci când conștiința se desprinde de lumea exterioară, continuă să lucreze cu experiențele, amintirile și emoțiile noastre. Biologia Somnului (26): Poate somnul REM să schimbe felul în care trăim amintirile dificile? În articolul precedent am explorat universul fascinant al viselor și am descoperit că, în timp ce corpul pare cufundat într-o stare de repaus, creierul poate fi surprinzător de activ. În special în timpul somnului REM (Rapid Eye Movement), regiunile implicate în emoții, memorie și procesarea imaginilor prezintă o activitate intensă, în timp ce zonele asociate controlului executiv funcționează diferit față de starea de veghe. Această activitate ridică însă o întrebare și mai interesantă: de ce visăm? Sunt visele doar rezultatul activității unui creier adormit sau îndeplinesc și o funcție importantă? De-a lungul timpului, oamenii de știință au formulat numeroase ipoteze despre rolul viselor. Unele dintre acestea sugerează că visarea, în special cea asociată somnului REM, ar putea participa la modul în care creierul procesează experiențele emoționale și integrează amintirile. Dacă această ipoteză este corectă, somnul nu ne-ar ajuta doar să păstrăm informația despre ceea ce ni s-a întâmplat. Ar putea contribui și la modificarea modului în care reacționăm emoțional atunci când ne reamintim acele experiențe. O stare neurochimică aparte Pentru a înțelege această ipoteză trebuie să privim mai atent ceea ce se întâmplă în creier în timpul somnului REM. În această etapă, regiunile implicate în procesarea emoțiilor și a memoriei rămân foarte active. Printre ele se numără amigdala, importantă pentru detectarea și procesarea stimulilor cu încărcătură emoțională, precum și structuri implicate în formarea și reactualizarea amintirilor. În același timp, creierul intră într-o stare neurochimică neobișnuită. Activitatea sistemului noradrenergic scade dramatic, iar noradrenalina – un neurotransmițător implicat în starea de vigilență, activarea fiziologică și răspunsul la stres – ajunge la niveluri foarte scăzute în timpul somnului REM. Rezultatul este o combinație fascinantă: rețelele cerebrale implicate în emoție și memorie sunt active într-un mediu neurochimic foarte diferit de cel existent atunci când experiența emoțională a avut loc. Această particularitate i-a determinat pe cercetători să formuleze o ipoteză interesantă: ar putea creierul să reactiveze anumite componente ale experiențelor emoționale într-un context fiziologic mai puțin dominat de mecanismele asociate stresului și vigilenței? Și, dacă da, ar putea acest proces contribui la diminuarea treptată a intensității emoționale asociate unor amintiri? Amintirea poate rămâne, chiar dacă emoția se schimbă Un studiu de neuroimagistică oferă un indiciu interesant. Participanților le-au fost prezentate imagini cu încărcătură emoțională, iar reacțiile lor au fost evaluate. Douăsprezece ore mai târziu, aceștia au privit din nou imaginile. O parte dintre participanți dormiseră între cele două sesiuni, în timp ce ceilalți rămăseseră treji. În grupul care dormise, reacția emoțională raportată la revederea imaginilor a fost mai redusă. Investigațiile de neuroimagistică au indicat, de asemenea, o diminuare a reactivității amigdalei și modificări ale conectivității dintre aceasta și regiuni prefrontale implicate în reglarea emoțională. Aceeași reducere nu a fost observată în aceeași măsură la participanții care rămăseseră treji. Astfel de rezultate au contribuit la dezvoltarea unei ipoteze importante în cercetarea somnului: somnul – și, posibil, în mod particular, somnul REM – ar putea ajuta creierul să păstreze informația despre o experiență, recalibrând în același timp răspunsul emoțional asociat acesteia. Cu alte cuvinte, creierul nu ar trebui să uite neapărat ceea ce s-a întâmplat pentru ca o experiență să devină mai ușor de gestionat. Amintirea poate rămâne. Ceea ce se poate modifica este intensitatea reacției noastre la ea. Ce ne pot spune visele despre procesarea emoțiilor? O altă perspectivă interesantă provine din studiul conținutului viselor. Cercetătoarea Rosalind Cartwright, cunoscută pentru activitatea sa în domeniul somnului și al visării, a studiat persoane care treceau prin perioade de stres emoțional major, inclusiv în contextul divorțului și al altor schimbări dificile de viață. Cercetările sale au identificat asocieri între modul în care experiențele cu încărcătură emoțională apăreau și evoluau în vise și adaptarea emoțională ulterioară. Aceste observații nu demonstrează că visele „vindecă” suferința emoțională. Ele sugerează însă că visarea poate reflecta – și posibil participa la – procesele prin care creierul integrează experiențele dificile în rețele mai largi de memorie și semnificație. Este o diferență importantă. Visele nu sunt o formă de psihoterapie automată, iar simplul fapt că visăm despre o experiență dificilă nu înseamnă că aceasta va fi rezolvată în timpul nopții. Dar somnul REM poate oferi un context cerebral aparte în care informațiile emoționale sunt reactivate, reorganizate și integrate. Când procesarea emoțională din timpul nopții este perturbată Această perspectivă devine deosebit de interesantă atunci când ne gândim la tulburarea de stres posttraumatic (PTSD). Persoanele care au trecut prin experiențe traumatice se pot confrunta cu tulburări importante ale somnului, inclusiv treziri frecvente, insomnie și coșmaruri recurente. În același timp, amintirile traumatice pot rămâne asociate cu reacții emoționale și fiziologice extrem de intense. Relația dintre somn, coșmaruri și PTSD este complexă și funcționează probabil în mai multe direcții. Trauma poate perturba somnul, iar tulburările persistente ale somnului pot, la rândul lor, îngreuna procesele normale de reglare emoțională. Cercetătorii încearcă în continuare să înțeleagă în ce măsură modificările somnului REM contribuie la persistența amintirilor traumatice și a reacțiilor emoționale asociate acestora. Este însă esențial să păstrăm o distincție clară: somnul REM nu reprezintă, în sine, un tratament pentru traumă sau pentru PTSD. Recuperarea după o experiență traumatică este un proces complex, iar atunci când simptomele persistă, evaluarea și intervenția specializată sunt importante. Creierul nu arhivează pur și simplu trecutul Poate că una dintre cele mai interesante idei care se desprind din aceste cercetări este aceea că memoria nu funcționează asemenea unei arhive în care experiențele sunt depozitate și păstrate neschimbate. De fiecare dată când o amintire este reactivată, ea intră într-un sistem dinamic în care poate fi integrată cu informații noi, reinterpretată și asociată cu alte experiențe. Somnul pare să joace un rol important în această reorganizare. În timpul nopții, creierul consolidează anumite amintiri, stabilește legături între informații și continuă să proceseze experiențele emoționale acumulate în timpul zilei. Somnul REM pare să ofere condiții deosebite pentru unele dintre aceste procese,

S-a deschis drumul alternativ de sub Pasajul Socola. Ruta va prelua traficul din Bucium spre Podu Roș

s-a-deschis-drumul-alternativ-de-sub-pasajul-socola.-ruta-va-prelua-traficul-din-bucium-spre-podu-ros

Ruta alternativă amenajată pentru perioada lucrărilor la Pasajul Socola a fost deschisă circulației vineri, 4 septembrie 2026. Noua arteră, care trece peste calea ferată Iași–Ungheni, este destinată să preia traficul dinspre Bucium spre Podu Roș, începând cu 14 septembrie, când vor începe lucrările de consolidare a pasajului. Cum se va circula după începerea lucrărilor Pe ruta alternativă se va circula în sens unic dinspre zona Bucium către Podu Roș. Traseul este strada Trei Fântâni, cu viraj la stânga către drumul de acces spre rampa CF, apoi strada Mihail Sturza și ieșirea în strada Bucium, în zona cartierului Bularga. Pasajul Socola va rămâne deschis pe ambele sensuri până pe 13 septembrie. Din 14 septembrie, circulația va fi reorganizată, iar lucrările se vor desfășura etapizat, fără închiderea completă a pasajului. În prima etapă, va fi închisă jumătatea stângă a pasajului, din direcția Podu Roș spre Bucium. Cealaltă jumătate va rămâne deschisă pentru circulația către Bucium. În etapa următoare, va fi închisă cealaltă jumătate, însă sensul de circulație către Bucium va fi menținut. Astfel, pe întreaga perioadă a lucrărilor, șoferii care merg dinspre Podu Roș spre Bucium vor utiliza Pasajul Socola, în timp ce cei care circulă din Bucium spre Podu Roș vor fi direcționați pe ruta alternativă. Regulile se aplică tuturor mijloacelor de transport. Lucrările din Bucium vor dura 18 luni Lucrările de consolidare și modernizare sunt estimate să dureze 18 luni. Proiectul prevede reabilitarea completă a pasajului, creșterea numărului de benzi de la patru la cinci, amenajarea a două trotuare cu lățimea de doi metri și creșterea gabaritului și a clasei de încărcare. Pasajul Socola a fost construit în 1960 și are o lungime de 450,70 metri. Contractul pentru lucrări are o valoare de 41,7 milioane de lei, în timp ce valoarea totală a proiectului este estimată la 64 de milioane de lei. Ruta ocolitoare are aproximativ 1,4 kilometri, iar investiția pentru realizarea acesteia se ridică la 10,4 milioane de lei. În paralel, municipalitatea pregătește și demolarea clădirii de pe șoseaua Bucium nr. 7-9, aflată la intersecția cu strada Trei Fântâni. Primăria a cumpărat imobilul și terenul aferent, de aproximativ 70 de metri pătrați. Potrivit administrației locale, clădirea a fost deja debranșată de la utilități, iar stâlpii aflați pe proprietate au fost dezafectați. Terenul este necesar pentru lărgirea benzii destinată virajelor și reorganizarea intersecției dintre șoseaua Bucium și strada Trei Fântâni, respectiv dintre strada Trei Fântâni și bulevardul Poitiers. Municipalitatea susține că intervenția va permite separarea fluxurilor de trafic pentru autovehiculele mari, reducerea riscului de accidente și diminuarea timpilor de așteptare.

Schimbare importantă la Emil Racoviță din Iași. Cine preia conducerea colegiului și cine ocupă postul lăsat liber la ISJ

schimbare-importanta-la-emil-racovita-din-iasi.-cine-preia-conducerea-colegiului-si-cine-ocupa-postul-lasat-liber-la-isj

Începutul noului an școlar vine cu o schimbare la conducerea unuia dintre cele mai cunoscute colegii din Iași. Colegiul Național „Emil Racoviță” are, de la 1 septembrie 2026, un director interimar nou, după ce fosta conducere a decis să nu mai continue în funcție până la organizarea concursului. Postul de inspector școlar pentru Fizică din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Iași, ocupat până acum de noua directoare, a fost preluat, la rândul său, de o profesoară cu experiență în domeniul educației. Irina Zamfirescu pleacă de la ISJ și ajunge la conducerea Colegiului „Racoviță” din Iași Irina Zamfirescu este noul director interimar al Colegiului Național „Emil Racoviță” din Iași. Numirea vine după retragerea Mihaelei Pîrpîlă-Gotcu, care a decis să nu mai rămână la conducerea unității până la organizarea concursului pentru ocuparea funcției și nici să participe la competiția pentru un nou mandat, invocând motive personale. Zamfirescu cunoaște deja foarte bine colegiul pe care îl conduce. Este profesor titular la „Emil Racoviță” din 2018, iar între 2015 și 2018 a predat aici în regim de detașare. Înainte de a ajunge la conducerea colegiului, a fost inspector școlar pentru Fizică în cadrul ISJ Iași, funcție pe care a ocupat-o din 2020. Experiența sa managerială include și postul de director adjunct al Colegiului Tehnic „Mihail Sturdza”, actualul Liceu Tehnologic „Mihail Sturdza”. Legătura cu unitatea de învățământ este una mai veche. Pe lângă faptul că este profesor al colegiului, Irina Zamfirescu are și o legătură personală cu instituția, copiii săi urmând cursurile acestei școli. Ea a amintit și rezultatele elevilor, inclusiv performanțele obținute de olimpicii pregătiți în cadrul colegiului. Mandatul său interimar ar putea deveni unul permanent. Irina Zamfirescu a anunțat că se va înscrie la concursul pentru ocuparea funcției de director. Odată cu plecarea Irinei Zamfirescu de la ISJ Iași, postul de inspector școlar pentru disciplina Fizică a fost preluat de Ana Gabriela Machiu. Aceasta este profesoară de fizică la Liceul Teoretic „Miron Costin” din Iași. În același timp, este formator la Casa Corpului Didactic „Spiru Haret” și profesor metodist în cadrul Inspectoratului Școlar. Zeci de funcții de conducere urmează să fie ocupate prin concurs Schimbarea de la „Racoviță” nu este un caz izolat. La începutul anului școlar 2026-2027, 17 unități de învățământ din județul Iași au directori interimari, după ce titularii funcțiilor au decis să nu mai continue în această perioadă. În paralel, ISJ Iași pregătește concursul pentru ocuparea a 305 funcții de conducere, dintre care 175 sunt posturi de director și 130 de director adjunct. În cazul Colegiului Național „Mihai Eminescu”, conducerea este asigurată interimar de Florentin Traian Ciubotaru, fost inspector școlar general adjunct. Gabriela Săndulescu, fosta directoare, a decis să nu mai continue până la concurs și nici nu intenționa să candideze pentru un nou mandat. Un alt fost inspector școlar general adjunct, Gabriela Nedelcu, a preluat conducerea Școlii Speciale Pașcani. Modificările de la nivelul școlilor se suprapun cu schimbări în structura de conducere a ISJ Iași. Din 1 septembrie, Rodica Leontieș rămâne inspector școlar general, iar Sergiu Enea continuă să ocupe funcția de inspector școlar general adjunct. Cel de-al doilea post de inspector general adjunct este ocupat de Mădălina Enia, profesoară de limba franceză, care a fost director adjunct la Școala Gimnazială Nr. 1 Comarna. Și în rândul inspectorilor școlari de specialitate au avut loc schimbări, fiind modificate ocuparea unor posturi pentru discipline precum Chimie, Fizică, Limba engleză, Limba română și Educație plastică. Cele 17 școli și instituții care au directori interimari Lista unităților care încep anul școlar cu o conducere interimară cuprinde Colegiul Național „Emil Racoviță”, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Liceul Tehnologic de Electronică și Telecomunicații „Gheorghe Mârzescu”, Școala Gimnazială „George Coșbuc”, Școala Gimnazială „Vasile Conta”, Școala Gimnazială Mironeasa, Școala Gimnazială Bârnova, Școala Gimnazială Dumești, Școala Gimnazială Mădârjac și Liceul Tehnologic Plugari. Pe listă se mai află Școala Gimnazială Poieni, Școala Gimnazială „D. D. Pătrășcanu” Tomești, Liceul Tehnologic „Petre P. Carp” Țibănești, Școala Gimnazială Specială „Constantin Păunescu” Iași, Școala Specială Pașcani, Clubul Sportiv Școlar „Unirea” Iași și Creșa Miroslava. În celelalte 165 de unități de învățământ cu personalitate juridică din județ, directorii aflați în funcție își continuă activitatea până la organizarea concursului pentru ocuparea posturilor de conducere.

Un alt Stănescu scapă de pedeapsă după ce a furat statul cu peste 7 miliarde și jumătate! Cum a fentat legea inculpatul

un-alt-stanescu-scapa-de-pedeapsa-dupa-ce-a-furat-statul-cu-peste-7-miliarde-si-jumatate!-cum-a-fentat-legea-inculpatul

Ioan Stănescu a reușit să scape de aplicarea unei pedepse după ce a reușit să fraudeze statul cu peste 7 miliarde și jumătate de lei vechi. Judecătorii ieșeni au dispus încetarea procesului penal, bărbatul fiind salvat de împlinirea termenului de prescripție. Totuși, magistrații au dispus sechestru pe mai multe bunuri ale bărbatului. Un alt Stănescu scapă de pedeapsă după ce a furat statul cu peste 7 miliarde și jumătate! Zi crucială pentru Ioan Stănescu, după ce a scăpat de răspunderea penală într-un dosar de evaziune fiscală, pentru că instanța a constatat împlinirea termenului de prescripție. „Constată că legea penală mai favorabilă inculpatului Stănescu Ioan este Codul penal și Legea nr. 241/2005, în forma legislativă în vigoare în perioada 25.06.2018 – 30.05.2022. Încetează procesul penal pornit față de inculpatul Stănescu Ioan, pentru săvârșirea infracțiunii de evidențiere, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, ca urmare a împlinirii termenului general de prescripție a răspunderii penale”, se arată în hotărârea instanței. Decizia Tribunalului Iași nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii. Decizia înseamnă că Ioan Stănescu nu va mai putea fi condamnat la o pedeapsă în acest dosar. Cu toate acestea, încetarea procesului penal nu îl scapă automat de obligațiile financiare stabilite în cauză. Judecătorii au dispus obligarea lui Ioan Stănescu la plata unei sume importante de bani. „Obligă pe inculpatul Stănescu Ioan la plata sumei de 756.992 lei, reprezentând taxa pe valoare adăugată, sumă la care se vor adăuga dobânda legală și penalitățile de întârziere, începând de la data scadenței obligațiilor de plată și până la achitarea integrală a debitului principal”, se mai precizează în hotărârea Tribunalului Iași. S-a dispus sechestru pe bunurile bărbatului Pentru garantarea recuperării prejudiciului, instanța a decis menținerea măsurilor asigurătorii asupra mai multor bunuri care aparțin lui Stănescu. Astfel, sechestrul a fost menținut asupra unei construcții cu destinația de casă de locuit, ridicată fără autorizație de construire, cu o suprafață utilă de 360 de metri pătrați și o valoare de impunere de 261.360 de lei. De asemenea, măsura vizează și o altă casă de locuit, cu o suprafață de 970 de metri pătrați, construită tot fără autorizație, evaluată fiscal la 631.620 de lei. Totodată, sechestrul este menținut până la concurența sumei de 756.992 de lei. Mecanismul prin care se prejudiciază statul este relativ simplu. De exemplu, o firmă poate înregistra facturi sau alte documente contabile pentru servicii, lucrări ori achiziții care nu au fost făcute în realitate. Prin creșterea artificială a cheltuielilor, profitul impozabil este redus, iar compania ajunge să plătească un impozit pe profit mai mic. În cazul lui Ioan Stănescu, anchetatorii au stabilit că acesta s-ar fi sustras de la plata impozitului pe profit și a TVA. Prejudiciul calculat în cadrul anchetei s-a ridicat, potrivit datelor din dosar, la peste 7,5 milioane de lei. Împlinirea prescripției răspunderii penale Cazul Stănescu readuce în prim-plan efectele prescripției răspunderii penale în dosarele economice și fiscale. Prescripția înseamnă că a trecut perioada de timp în care statul mai poate trage o persoană la răspundere penală pentru fapta respectivă. În dosarele complexe de evaziune fiscală, timpul poate deveni un aliat important al celor cercetați. Expertizele financiare durează, documentele trebuie analizate, iar traseul banilor poate implica numeroase firme și tranzacții. În plus, lipsa actelor contabile sau dispariția documentelor poate întârzia și mai mult finalizarea anchetei. În acest context, se poate ajunge la situația în care procurorii și judecătorii analizează ani la rând un dosar privind un prejudiciu de milioane de lei, însă, înainte de pronunțarea unei soluții definitive privind răspunderea penală, intervine prescripția. Ioan Stănescu a scăpat de pedeapsă după ce a fentat statul cu peste 7 miliarde și jumătate, fiind salvat de împlinirea prescripției răspunderii penale.