Probleme neașteptate în SUA. Sectorul privat american a pierdut zeci de mii de locuri de muncă în noiembrie
Sectorul privat din SUA a pierdut 32.000 de locuri de muncă în luna noiembrie, contrar așteptărilor. Rezultatul a luat prin surprindere piețele, deoarece acestea se așteptau la înmulțirea locurilor de muncă, potrivit Le Figaro. Cifra apare în sondajul periodic ADP/Stanford Lab publicat miercuri. Pierderile de locuri de muncă au fost în special în industria prelucrătoare și în firmele cu mai puțin de 50 de angajați, conform barometrului menționat. Anterior, analiștii au anticipat o tendință ușor pozitivă. Trading Economics și MarketWatch au estimat între 10.000 și 40.000 de noi locuri de muncă în noiembrie. Datele ar putea arăta evoluția celei mai mari economii din lume Datele ADP, pe care unii analiști le consideră insuficient de fiabile, sunt totuși urmărite îndeaproape pentru a evalua starea celei mai mari economii din lume. Acest lucru este valabil mai ales acum, deoarece închiderea prelungită a guvernului din Statele Unite (din 1 octombrie până în 12 noiembrie) a dus la erori în statisticile privind ocuparea forței de muncă. Ca urmare, rata șomajului din octombrie nu va fi niciodată publicată. Iar rata din noiembrie va fi publicată târziu, după reuniunea Rezervei Federale (Fed) programată pentru săptămâna viitoare. Fed este responsabilă pentru stabilirea ratelor dobânzilor într-un mod care creează condiții pentru stabilitatea prețurilor (definită ca inflație limitată la 2%) și ocuparea deplină a forței de muncă. Scăderea indicatorului ADP ar trebui să consolideze așteptările pieței conform cărora Rezerva Federală va reduce ratele pentru al treilea an consecutiv pe 10 decembrie, lăsând deoparte preocupările legate de inflație.
Câte locuri de muncă va crea industria de apărare, în opinia lui Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a spus, la Euronews, că România va aloca 12 miliarde de euro pentru achiziții militare și 4 miliarde pentru infrastructură de mobilitate civil-militară, prin programul european SAFE. CSAT va aproba pe 24 noiembrie lista de achiziții care vor fi făcute în parteneriat cu state europene, inclusiv Germania. „Suma care a fost repartizată României prin acest program de credite, cu dobânzi foarte avantajoase, să fie alocată, cea mai mare parte este alocată, aproximativ 12 miliarde, pe achiziții militare, iar 4 miliarde sunt alocate pe infrastructură de mobilitate civil-militară”, a declarat Bolojan. Pentru România este o prioritate ca cei 4 miliarde de euro să fie alocați pentru finalizarea capetelor de autostradă din Moldova. Este vorba despre tronsonul Pașcani-Ungheni pentru conectivitatea cu Republica Moldova și direcția spre Suceava pentru conectarea cu Ucraina. „Ceea ce facem în aceste zile înseamnă să definitivăm, împreună cu echipele Ministerului Apărării, cu cele de la Ministerul Economiei, cu cei din interne și cu Cancelaria, aceste achiziții, în așa fel încât pe data de 24, când este ședința CSAT-ului, să le putem aproba”, a explicat premierul. România caută parteneri pentru că trebuie să facă aceste achiziții în parteneriat cu alte state europene. „Avem Germania, avem cu alte state europene să facem aceste achiziții”, a spus Bolojan. Întrebat cât de avansate sunt discuțiile, premierul a răspuns: „Negocierile sunt destul de avansate, pentru că așa cum vă dați seama, nu mai avem decât o săptămână și puțin”. După aprobarea în CSAT, datele vor fi făcute publice Bolojan a subliniat că nu este doar o problemă să dotezi armata cât mai repede posibil. Este important să ai această producție în România. „Asta înseamnă locuri de muncă în țara noastră, asta înseamnă transfer de tehnologie, capacitate de întreținere acestei dotări în anii următori din România, scăderea de costuri”, a explicat premierul. Întrebat câți oameni vor fi angajați, premierul a răspuns: „Ar trebui să fie mii de locuri de muncă noi”. Întrebat, mai departe, dacă este vorba despre 10.000 sau 100.000 de oameni, premierul a răspuns: „Nu mă apuc să fac afirmații care nu se bazează pe niște date. La finalul acestor negocieri, la finalul lui noiembrie, vom avea niște date aproximative. Urmează încă o jumătate de an de negocieri pentru a perfecta toate detaliile, costuri, localizare și așa mai departe și abia în prima parte a anului viitor vom putea să venim cu niște date”.
Amazon elimină 30.000 de locuri de muncă începând de marți pentru a reduce cheltuielile și a compensa angajările excesive în timpul pandemiei
Amazon se pregătește să elimine 30.000 de locuri de muncă începând de marți. Motivul? Corporația înființată de Jeff Bezos încearcă să reducă cheltuielile și să compenseze angajările excesive făcute pe durata pandemiei de coronavirus din anii 2020-2021, susțin trei surse apropiate companiei pentru Reuters. Compania de vânzări și livrări online are în prezent 1,55 milioane de angajați, dar numai 10% sunt angajați care fac muncă de birou. Acum, Amazon anunță cele mai mari concedieri și tăieri de posturi de la finalul anului 2022, atunci când a eliminat 27.000 de poziții. Amazon reduce „birocrația excesivă” și se pregătește să clădească o infrastructură cu AI În ultimii ani, Amazon a redus posturi în cadrul mai multor divizii – domeniul dispozitivelor, cel al comunicațiilor și podcasting. Marți, 7 noiembrie 2025, vor fi eliminate posturi de muncă din mai multe divizii, inclusiv din departamentul de resurse umane. sursa foto: Hepta Directorul executiv Andy Jassy și-a exprimat inițiativa de a reduce ceea ce el a descris drept „o birocrație excesivă”, reducând numărul mare de manageri. În plus, a instalat o linie de plângeri anonime pentru a identifica „ineficiențele”. Directorul a specificat și că reducerea locurilor de muncă ar putea fi cauzată de noile instrumente cu Inteligență Artificială, vizând posturile cu sarcini repetitive și de rutină. Sky Canaves, un analist eMarketer, a declarat că reducerile masive de posturi indică faptul că Amazon a realizată ca Inteligența Artificială are mai multă productivitate și că este sub presiune în clădirea unei infrastructuri cu AI pe termen scurt, scrie Reuters. Sursa Foto: Amazon/ Hepta Autorul recomandă: Afacerea pornită dintr-un garaj. Cum a devenit Jeff Bezos unul dintre BOGAȚII planetei Platforma PRIME, pe care mulți români și-au făcut conturi, acuzată că își păcălește clienții. Mega-procesul a început luni, 22 septembrie Grupul Amazon, acționat în judecată de autoritățile din SUA pentru exercitare de monopol, cu efectul majorării prețurilor Amazon CONCEDIAZĂ sute de angajați din România, începând cu prima zi a anului 2025. Ce alte companii încep disponibilizările
Orașele din România unde salariile pornesc de la 9.000 lei net și pot urca până la 35.000 de lei în anumite domenii profesionale
Mulți români au concepția greșită că pentru a obține salarii mari, trebuie să aibă studii superioare. Nu este necesară absolvirea unei facultăți pentru obținerea unui venit de minim 2.000 de euro. În domeniul IT sau financiar, pachetele salariale pot depăși suma de 35.000 de lei net pentru pozițiile executive. Chiar și în județele mai puțin dezvoltate, media salarială depășește pragul de 4.000 de lei net în domeniul informatic, potrivit analizei ce a fost realizată de furnizorul de soluții integrate de resurse umane Prohuman APT. Pentru a lucra în IT, nu este necesară absolvirea unei facultăți la Universitatea de Politehnică, ci cunoștințe tehnice de programare. Numai un programator junior ia între 1.500 și 2.500 de euro net pe lună. Salariile au crescut semnificativ în sectorul terțiar al „gulerelor albe”. FOTO – Caracter ilustrativ: Shutterstock Iar un operator care oferă suport pentru clienți din alte țări (de exemplu: customer support în limbi scandinave la Brașov) poate să câștige între 6.500 și 9.000 de lei net. Potrivit Profit.ro, un inginer specializat în tehnologia inteligenței artificiale (AI/ML Engineer) poate să câștige lunar între 15.000 și 25.000 de lei net. Un CTO (Chief Technology Officer) sau un Director Financiar au pachete salariale care pot atinge 35.000 de lei net lunar. Însă, tinerii pot încasa salarii foarte mari și în alte sectoare profesionale care nu necesită studii universitare, nici competențe digitale. De exemplu, șoferii de TIR pot obține venituri care pornesc de la 9.000 de lei net și care pot urca până la 15.000 de lei, în funcție de complexitatea rutelor internaționale și de proiectele în care sunt implicați. De asemenea, sudorii și operatorii CNC pot câștiga salarii între 4.500 și 5.500 de lei net pe lună. Electricienii, care sunt tot mai puțini, dar din ce în ce mai solicitați în ultimii ani, pot câștiga între 6.000 și 8.000 lei, în funcție de oraș și industrie. Orașul care conduce clasamentul salariilor medii este București, cu un venit net lunar de 6.749 de lei. Capitala este urmată de Cluj-Napoca (6.335 lei) și Timișoara (5.755 lei). Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Calcul complet. Câți lei câștigă lunar un șofer Uber sau Bolt în București, acum, la început de 2025
Concedierile din mediul privat în prima jumătate a anului 2025, cu 30% mai mari decât anul trecut. Vor urma disponibilizări și în rândul bugetarilor
Concedierile în prima jumătate a anului 2025 au fost cu 30% mai mari decât anul trecut, în mediul privat. Valul de concedieri de la privat va fi urmat de concedieri în sistemul public, transmite Antena 3 CNN. Specialiștii din piața muncii trag un semnal de alarmă: concedierile nu se vor opri aici, ci vor continua. Tot mai multe companii vor continua să-și reducă cheltuielile din cauza scumpirilor din acest an. Din ianuarie până în iulie 2025, circa 1.000 de persoane au fost concediate la fiecare lună. Total concedieri colective: 7.068 de persoane Din sectorul industrial, auto, fabrici, echipamente: 4.727 de persoane Servicii și birouri: 527 de persoane Comerț: 287 de persoane Transporturi și logistică: 352 de persoane Construcții: 102 de persoane Cei mai mulți angajați concediați lucrau în București și în județele Prahova, Constanța, Timișoara și Caraș-Severin. În cadrul agențiilor AJOFM sunt 30.000 de locuri vacante. (Sursa: ANOF) Motivele? Unele companii au falimentat, altele și-au relocat sediile în țări cu taxe mai mici și forță de muncă mai ieftină. În străinătate, multe companii din IT au făcut concedieri după ce au recurs la automatizare în urma revoluției tehnologiilor cu inteligență artificială. Nici angajații de la stat nu scapă. Este de așteptat ca Guvernul Bolojan să ia o decizie privind concedierea a 13.000 de bugetari cu performanță scăzută. Sursa Video: Antena 3 CNN Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă:Se clatină OMV Petrom. Filiala din România a gigantului petrolier va fi cea mai afectată de concedieri colective
Avertisment îngrijorător: Un expert în AI dezvăluie singurele locuri de muncă care vor mai exista în 2030
Pe măsură ce timpul trece, tot mai mulți oameni devin treptat mai dependenți de AI și de capacitățile acesteia, nu doar în mediul profesional, ci și în viața de zi cu zi. Există, desigur, teama că ajungem în stadiul în care lăsăm tehnologia să facă prea multe pentru noi. Majoritatea dintre noi ne bazăm deja pe telefoanele noastre pentru a ne oferi știri, mesaje de la cei dragi, acces la internet, diferite jocuri și, desigur, capacitatea de a funcționa ca dispozitiv celular. Dar, lăsând asta la o parte, dezvoltarea și progresele AI înseamnă că viețile noastre ar putea deveni mult mai ușoare, deși acest lucru nu va mai fi în mâinile noastre, potrivit Ladbible. Informaticianul leton Dr. Roman Yampolskiy pare să creadă că, în mare parte, vom fi condamnați. ChatGPT a făcut deja titluri de presă pentru că a furnizat instrucțiuni privind distrugerea „unei săli de sport” după ce i s-a cerut acest lucru, așa că oamenii au motive să fie îngrijorați. AI va prelua 99% din locurile de muncă Se pare că ar trebui să fim îngrijorați, potrivit dr. Yampolskiy, care a afirmat că AI va prelua 99% din locurile de muncă în următorii cinci ani. Profesorul de informatică și inginerie este cel mai recent invitat al podcastului Diary of a CEO, găzduit de Steven Bartlett, unde a vorbit despre locurile de muncă care ar putea rămâne pentru oameni. Bartlett l-a întrebat dacă propria sa slujbă de podcaster este în pericol, la care expertul a răspuns: „Te pregătești, pui întrebări, pui întrebări suplimentare și arăți bine în fața camerei. „Un model lingvistic de mari dimensiuni poate citi cu ușurință tot ce scriu și poate înțelege mai bine”, a explicat el, adăugând că ar citi toate cărțile din spatele lui Bartlett și i-ar învăța comportamentele, astfel încât să îl poată imita. El a adăugat că ar putea, de asemenea, să-și optimizeze mai bine întrebările pe baza setului său de date, ceea ce oamenii pur și simplu nu pot face, în timp ce aspectul vizual este „trivial”, potrivit dr. Yampolskiy. Munca fizică și handmade se salvează Trecând la locurile de muncă care ar putea rămâne, în afară de munca fizică, el a spus că trebuie să privim „lumea superinteligenței” și să ne întrebăm care poate fi contribuția noastră. Dr. Yampolskiy a spus că, deși te cunoști mai bine decât oricine, această informație este în mare parte inutilă, cu excepția cazului în care altcineva este interesat de ea. „Există locuri de muncă pentru care ai nevoie de un om, poate ești bogat și vrei un contabil uman din orice motiv”, a sugerat el. „Persoanele în vârstă preferă metodele tradiționale de a face lucrurile. Warren Buffett nu ar trece la AI, el ar folosi un contabil uman”. Descriind acest lucru ca fiind „o mică parte a pieței”, el a trecut la un alt exemplu: „Astăzi avem produse fabricate manual în SUA, spre deosebire de cele produse în serie în China, iar unele persoane plătesc mai mult pentru a le avea, dar este vorba de o mică parte. Este aproape un fetiș”. Profesorul a adăugat că nu există „niciun motiv practic” pentru acest lucru. Forță de muncă gratuită prin intermediul tehnologiei avansate În doar doi ani, specialistul în AI crede că Inteligența Artificială Generală (AGI) va fi în plină expansiune, ceea ce înseamnă că companiile vor avea opțiunea de a beneficia de forță de muncă gratuită prin intermediul tehnologiei avansate. Forța de muncă fizică și cognitivă gratuită ar putea economisi trilioane de dolari, a explicat el, adăugând că „nu ar avea sens să angajezi oameni pentru majoritatea locurilor de muncă”, când IA poate fi angajată la un cost redus pentru a le face treaba. El a adăugat: „Cred că roboții umanoizi sunt cu cinci ani în urmă, așa că (până atunci) toată munca fizică poate fi automatizată. Așadar, ne așteptăm la o lume în care vom avea niveluri de șomaj nemaiîntâlnite până acum, nu doar 10% șomaj, ceea ce este înfricoșător, ci 99%”. Înainte să intrăm cu toții în panică, el a subliniat că doar pentru că tehnologia există nu înseamnă că va fi implementată, amintind că telefoanele video existau în anii 1970, dar au devenit răspândite abia odată cu lansarea iPhone-ului.
Microsoft a realizat o listă cu meseriile viitorului. Ce joburi vor dispărea din cauza revoluției A.I.
Apariția lui ChatGPT le-a adus oamenilor o nouă modalitate pentru găsirea informațiilor, planificări și îmbunătățirea comunicării. Pe de altă parte, tehnologia revoluționară vine cu un mare dezavantaj: ar putea duce la dispariția multor locuri de muncă. Într-un raport realizat de Microsoft, s-a descoperit că munca la birou ar putea dispărea în viitor, deoarece inteligența artificială poate îndeplini o parte semnificativă din sarcinile angajaților din categoria „gulerele albe”. Prin examinarea a 200.000 de conversații anonime dintre utilizatorii din SUA și chatbot-ul Bing Copilot, colectate între ianuarie și septembrie 2024, cercetătorii au constatat într-un raport: „Am descoperit că cele mai frecvente activități de lucru pentru care oamenii solicită asistență din partea inteligenței artificiale implică colectarea de informații și scrierea acestora, în timp ce cele mai frecvente activități pe care le desfășoară inteligența artificială în sine sunt furnizarea de informații și asistență, scrierea, predarea și consilierea”. Pe baza constatărilor, acestea sunt primele 10 locuri de muncă cel mai puțin sigure din punct de vedere al inteligenței artificiale: Interpreții și traducătorii Istoricii Însoțitoarele de pasageri Reprezentanții de vânzări de servicii Scriitorii Reprezentanții de servicii pentru clienți Programatorii de instrumente CNC (controlere numerice computerizate) Operatorii telefonici Agenții de bilete și funcționari de călătorie Prezentatorii de știri DJ radio Potrivit CNBC, raportul a menționat și ocupațiile care ar putea să reziste la inteligența artificială, cel puțin, până la apariția roboților la scară largă. În mare, sunt ocupațiile care implică muncă fizică. Flebotomist Asistent medical Lucrător la îndepărtarea materialelor radioactive Zugrav și tencuitor Îmbălsămător Operator de instalații și sisteme Stomatolog Montator și reparator de termopane Mecanic naval Reparator de anvelope „Asta nu înseamnă că un robot va veni să vă ia locul de muncă mâine. Dar pentru a rămânecompetitivi pe piața muncii în continuă schimbare de astăzi, ar trebui să învățați tot ce puteți despre instrumentele de inteligență artificială și cum le puteți utiliza în beneficiul angajatorului dvs., a spus Jensen Huang, cofondator și CEO al Nvidia. „Fiecare loc de muncă va fi afectat. Este inevitabil”, a declarat Huang, în vârstă de 62 de ani, la Conferința Globală 2025 a Institutului Milken, pe 6 mai. Compania sa de 4,2 trilioane de dolari proiectează plăci video, dar și cipurile de computer care alimentează instrumente de inteligență artificială populare. „Nu îți vei pierde locul de muncă din cauza unei inteligențe artificiale, dar îți vei pierde locul de muncă din cauza cuiva care folosește inteligența artificială.” Sursa Foto: Envato / Shutterstock Autorul recomandă: Prevestirea înfricoșătoare a unui expert în AI: Doar trei meserii practicate de oameni vor mai exista după anul 2045, în țările dezvoltate
ANOFM anunță că sunt 399 de locuri de muncă vacante pentru români în Uniunea Europeană. Care sunt cerințele angajatorilor
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din București a informat că sunt oferite 399 de locuri de muncă pentru români în Uniunea Europeană, prin intermediul Eures România. ANOFM precizează că pentru ocuparea posturilor vacante, angajatorii solicită experiență sau calificare în domeniu, precum și cunoștințe de bază și cunoașterea limbii engleze și a limbii statului respectiv. Contractele de muncă sunt cu durată sezonieră sau permanentă. Suedia – 130 de posturi (mecanic macarale şi echipamente de ridicat, mecanic turnare continuă, mecanic laminor, mecanic de întreţinere – instalaţie de hidrogen, electrician – turnare continuă, tehnician de laborator, electrician, operator de macara şi logistică, operator proces); Germania – 90 de posturi (izolator, educatoare/educator, lucrător ajutor în podgorie, zugrav-tencuitor, lucrător fermă, sudor MAG, electrician, lucrător ajutor la prelucrarea metalelor, operator stivuitor, lucrător în producţie – procesare produse din carne); Italia – 65 de posturi (şofer autobuz, lucrător în domeniul sportului şi al pregătirii fizice – animator/animatoare centru de vacanţă). Norvegia – 51 de posturi (îngrijitor animale, muncitor în producţie – industria piscicolă); Finlanda – 34 de posturi (muncitor prefabricate elemente beton); Austria – 8 posturi (operator robot – placare cu laser, strungar universal, tehnician mecanic, tehnician electrician, operator CNC, mecanic auto); Olanda – 6 posturi (culegător de pere); Malta – 6 posturi (manager de licitaţii – la distanţă/hibrid, coordonator de laborator şi responsabil academic, medic veterinar, inginer de proiect ELV, senior dezvoltator software BAS – Business Administration Systems); Spania – 5 posturi (tehnician de întreţinere a ascensoarelor); Danemarca – două posturi (dulgher, zidar); Franţa – un post (chirurg stomatolog) Slovenia – un post (dentist). Sursa Foto: Envato/ Shutterstock Autorul recomandă: Parteneriat între ANOFM și BAT România pentru dezvoltarea socială și economică a județelor afectate de contrabandă
Cum este să lucrezi pentru Sam Altman, direct din gura unui fost angajat. Culisele unui loc de muncă la OpenAI
Calvin French-Owen, fost inginer OpenAI, a publicat un blog despre experiența sa de un an în companie, dezvăluind ritmul intens de lucru, creșterea explozivă a echipei și realitățile din culisele celei mai urmărite firme AI. Calvin French-Owen, cofondator al startup-ului Segment (achiziționat de Twilio în 2020), a părăsit OpenAI acum trei săptămâni, după ce a contribuit la lansarea Codex, agentul de programare ce concurează cu Cursor și Claude Code. Într-o postare recentă, el a explicat motivele plecării și a descris ce înseamnă să lucrezi într-un mediu AI de top. El spune că nu a existat „dramă internă”, ci dorința de a reveni la antreprenoriat. Totuși, experiența la OpenAI a fost marcată de o combinație de entuziasm, haos și presiune constantă, mai ales în contextul unei creșteri accelerate: compania a trecut de la 1.000 la 3.000 de angajați în doar un an, scrie publicația TechCrunch. OpenAI, un startup uriaș cu ritm galopant de corporație French-Owen spune că OpenAI seamănă mai degrabă cu un startup imens care încă se comportă ca unul mic. Angajații au libertate mare de decizie, fără multă birocrație, dar asta duce la eforturi duplicate: „Am văzut cel puțin șase biblioteci diferite pentru aceleași lucruri, cum ar fi managementul cozilor sau buclele agenților”, scrie el. Calitatea codului variază, de altfel: există foști ingineri Google care construiesc sisteme scalabile pentru milioane de utilizatori, dar și doctoranzi care nu au aceeași experiență practică. Rezultatul este un monolit backend plin de fragmente de cod eterogene, greu de întreținut și predispus la erori sau timpi mari de rulare. Cu toate acestea, OpenAI rămâne axată pe lansări rapide, la fel ca Meta în primii ani. Echipa lui French-Owen, opt ingineri, patru cercetători, doi designeri, doi specialiști go-to-market și un product manager, a construit Codex în doar șapte săptămâni, lucrând aproape fără somn. Lansarea a fost instantaneu un succes, dovadă că puterea ChatGPT stă și în distribuția masivă către sute de milioane de utilizatori. Secrete, accent pe siguranță, dar și multă presiune din exterior OpenAI funcționează într-un „acvariu secret”: pentru a evita scurgerile de informații, compania păstrează un nivel ridicat de confidențialitate, dar urmărește cu atenție rețelele de socializare, mai ales X (fostul Twitter). „Un prieten a glumit că firma funcționează după vibrațiile de pe Twitter”, spune French-Owen. În privința siguranței AI, fostul inginer susține că există o percepție greșită: în interior, accentul este pus mai degrabă pe riscuri practice, hate speech, manipulare politică, crearea de bioarme, auto-vătămare sau prompt injection, decât pe scenarii apocaliptice. Totuși, există echipe care cercetează și impactul pe termen lung, conștiente că sute de milioane de oameni folosesc deja LLM-urile pentru terapie, sfaturi medicale sau educație. Presiunea externă este și ea uriașă: guvernele urmăresc compania, concurenții o analizează, iar fiecare pas greșit poate deveni viral. „Miza pare extrem de ridicată”, concluzionează French-Owen.
TikTok, un dezastru pentru cariera tinerilor de până la 25 de ani. Viciul care le taie ancora în piața muncii din 2025
Un studiu realizat în primăvara acestui an de Centrul de Formare APSAP arată o ruptură tot mai clară între obiceiurile digitale ale „Generaţiei Z” şi realitatea profesională. În rândul tinerilor români cu vârste între 18 şi 25 de ani: 70 % deschid zilnic aplicaţia TikTok; 37 % sunt prezenţi pe LinkedIn, reţeaua-etalon pentru crearea unui profil profesional; la segmentul 26 – 40 de ani prezenţa pe LinkedIn urcă la 72 % , confirmând că decalajul se reduce după intrarea efectivă pe piaţa muncii. Diferenţele devin şi mai evidente dacă privim nivelul de educaţie: aproape 60 % dintre absolvenţii de liceu sunt activi pe TikTok, însă doar 22 % au cont pe o reţea profesională. La extrema celalaltă, 4 din 10 tineri cu studii postuniversitare folosesc LinkedIn în mod curent. Cum afectează scroll-ul perpetuu motivaţia pentru muncă Corina Petcu, director HR la Wingsrom FQP, explică: „ Obişnuinţele digitale ajung să modeleze atitudinea faţă de carieră . Timpul petrecut în consum pasiv de conţinut scade capacitatea de concentrare şi întârzie intrarea în câmpul muncii. Într-o economie construită pe principiul contribuţiilor continue, absenţa unei generaţii de la muncă formală înseamnă presiune suplimentară asupra sistemului public de pensii”. Expertul punctează două riscuri majore: Productivitate suboptimală – tinerii care amână debutul profesional provin în număr tot mai mare din zonele economiei informale (creator de conţinut, gig economy) unde veniturile sunt neregulate şi greu de fiscalizat. Fuga de efort susţinut – algoritmul TikTok recompensează reacţia rapidă şi validarea instantanee, încurajând satisfacţiile pe termen scurt şi descurajând investiţia în competenţe pe termen lung. În loc de demonizare, platformele pot fi convertite în canale de învăţare Trainerul şi consultantul în legislaţia muncii Laura Vasilescu (Azami Training) avertizează că demonizarea TikTok-ului este contraproductivă. „În fiecare feed există şi conţinut despre educaţie financiară, mentorat şi antreprenoriat . Cheia este filtrarea: cine ghidează tânărul spre aceste resurse?” Ea propune trei direcţii concrete de acţiune: Educaţie digitală în şcoli – elevii să înveţe cum să identifice surse sigure de informaţie şi să evite bula de divertisment pasiv. Campanii de employer branding pe canalele preferate de tineri – companiile să îşi prezinte programele de internship, carieră şi mentorat sub formă de clipuri scurte, adaptate formatului vertical. Politici fiscale şi de piaţa muncii mai flexibile – statul să faciliteze trecerea creatorilor de conţinut sau lucrătorilor din gig-economy spre forme de muncă declarate, cu contribuţii clare la buget. TikTok – televizorul anilor 2020 Antreprenorul IT Oliviu Matei (Holisun) consideră fenomenul fireşte ciclic: „ TikTok nu e altceva decât televizorul generaţiei Z . Întotdeauna a existat un canal de divertisment care consuma mare parte din atenţie. Doar că acum totul se întâmplă mai rapid, iar riscurile ies la suprafaţă mai repede”. „Adultul emergent” şi decalajul de contribuţie Psihologul clinician dr. Cristina Elena Petre plasează problema într-un cadru evolutiv: „Între 18 şi 25 de ani vorbim de aşa-numitul adult emergent . Mulţi finalizează studiile abia spre 24-25 de ani şi nu pot lucra în domeniul lor fără diplomă. Dacă, în paralel, consumă masiv conţinut superficial, trecerea spre un job stabil devine şi mai dificilă”. Concluzie Viitorul profesional al unei generaţii nu se construieşte doar din like-uri şi vizualizări. De la specialişti în HR la psihologi şi antreprenori, mesajul convergent este clar: platformele sociale trebuie integrate într-un ecosistem de educaţie şi orientare profesională , altfel riscăm ca dependenţa de conţinut pasiv să erodeze productivitatea şi, implicit, sustenabilitatea economică a României în următoarele decenii, conform Adevărul.