Etichetă: locuri de munca

România, pe ultimul loc în UE la numărul angajaților din cultură. Bruxelles-ul promite măsuri pentru sprijinirea sectorului

În 2025, sectorul cultural din Uniunea Europeană a asigurat locuri de muncă pentru 8,9 milioane de persoane. Este echivalentul a 4,3% din totalul angajaților. Față de anul anterior, numărul celor care lucrează în domeniul cultural a continuat să crească, semn că acest sector își revine și își consolidează rolul în economia europeană, mai scrie Euronews. România, la coada clasamentului european Dacă în majoritatea statelor membre cultura reprezintă între 4% și 5% din totalul locurilor de muncă, România este o excepție. Potrivit Eurostat, doar 1,8% dintre angajații din România lucrează în domeniul cultural, cel mai redus procent din Uniunea Europeană. La polul opus se află: Țările de Jos – 5,7% Estonia – 5,3% Malta – 5,1% România este urmată de Slovacia (3,3%) și Irlanda (3,4%), însă diferența față de media europeană rămâne semnificativă. Joburi în cultură – Europa 2025. Sursa foto: Eurostat Aproape 9 milioane de europeni lucrează în cultură Sectorul cultural include o gamă largă de profesii, de la artiști, actori și muzicieni până la specialiști în patrimoniu, design, producție culturală sau industrii creative. Datele Eurostat arată că aproape jumătate dintre angajați au vârste între 30 și 49 de ani, iar majoritatea dețin studii universitare. UE adoptă pentru prima dată o declarație comună privind cultura Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European și Comisia Europeană au semnat prima declarație comună privind cultura, intitulată „Europe for Culture – Culture for Europe”. Documentul stabilește direcțiile pe care Bruxelles-ul dorește să le urmeze în următorii ani. Totodată, recunoaște rolul culturii în fața unor provocări precum inteligența artificială, dezinformarea, schimbările climatice, transformarea digitală și chiar problemele de sănătate mintală. Printre principiile incluse se numără apărarea libertății artistice, îmbunătățirea condițiilor de muncă și o protecție socială mai bună pentru lucrătorii din domeniul cultural. Declarația nu obligă statele membre Deși reprezintă un semnal politic important, documentul nu are caracter obligatoriu. Fiecare stat membru va decide dacă și în ce măsură va transpune aceste principii în politici publice sau în finanțarea sectorului cultural. Pentru România, unde ponderea angajaților din cultură este de peste două ori mai mică decât media Uniunii Europene, datele Eurostat evidențiază discrepanța și problemele derioase cu care se confruntă unul dintre cele mai slab reprezentate sectoare culturale din UE.

Financial Times: Inteligența Artificială nu elimină locurile de muncă entry-level. Le redefinește

Inteligența Artificială nu va înlocui toți muncitorii umani. Deși este o constatare care ar trebui să-i bucure pe cei mai mulți oameni, Financial Times susține că nu sunt „vești bune”. Ron Schmelzer, expert pe AI, a avertizat pentru Forbes ce domenii profesionale sunt cele mai expuse la automatizare.  Reducerile de 4.800 de locuri de muncă de la Microsoft (2,1% din forța sa globală de muncă) subliniază impactul Inteligenței Artificiale asupra pieței muncii. AI automatizează sarcini specifice, afectând în mod disproporționat lucrătorii din sectorul „gulerelor albe”, în special pe cei mai în vârstă.  Loading … De ce tinerilor le este mai greu să se angajeze? În viitorul apropiat vor fi afectați și angajații din rândul personalului cu calificare medie și cei de pe pozițiile de nivel de intrare. Rolurile de nivel de intrare necesită acum competențe mai avansate, deoarece AI gestionează sarcini de rutină, ridicând prima treaptă de la scara carierei la standarde mai înalte. Din fericire, pozițiile entry-level vor exista în continuare. Însă, pentru a se angaja în sectorul „gulerelor albe” în anul 2026, tineri din generația Z  trebuie să posede mai multe aptitudini și să învețe mai mult decât ar fi trebuit să o facă milenialii din generația Y,  în anul 2016. Motivul pentru care angajații mai în vârstă riscă să devină șomeri neangajabili Lucrătorii mai în vârstă din locuri de muncă cu expunere ridicată optează din ce în ce mai mult pentru pensionarea anticipată. Nu vor putea să se adapteze la noi fluxuri de lucru impuse de AI. În timp ce AI stimulează cererea pentru roluri care construiesc și gestionează tehnologia, aceasta reduce simultan cererea pentru sarcinile de rutină, cum ar fi programarea. Companiile prioritizează acum AI pentru avantaj competitiv față de simplele economii de costuri, ceea ce duce la impacturi specifice asupra anumitor lucrători, sarcini și locații. Microsoft a anunțat săptămâna trecută că va reduce 4.800 de locuri de muncă, aproximativ 2,1% din forța sa de muncă globală, Xbox suportând o mare parte din reducere. „AI schimbă modul în care se desfășoară munca”, a declarat directorul de resurse umane al Microsoft, Amy Coleman, potrivit ABC News, dar compania a spus că lucrătorii afectați nu sunt înlocuiți direct de AI. Mai precis, Microsoft crede că AI va putea prelua poziții care odinioară susțineau sarcini de muncă complete, căi de formare pentru juniori și roluri manageriale care. De obicei,  acest rol le revenea lucrătorilor mai în vârstă. Privind amprenta globală a Microsoft, orașele în care o mare parte din locurile de muncă locale se află în domeniul clerical, administrativ, profesional sau tehnic au înregistrat cele mai mari reduceri de personal. Cel mai recent raport al OCDE privind expunerea la AI la locul de muncă indică locurile de muncă care au trecut în fișa postului cerințele ocupaționale în domeniile cognitive, sociale și fizice. Asta înseamnă că, în domeniile în care sistemele actuale de AI sunt cu adevărat eficiente, atunci acele posturi nu vor mai fi ocupate niciodată de lucrători umani. Ce categorii profesionale sunt mai expuse să-și piardă locurile de muncă Automatizarea pune mai multă presiune pe locurile de muncă create în jurul sarcinilor repetitive. Posturile de muncă în care încrederea, prezența fizică, relațiile inter-umane, îngrijirea, dreptul juridic etc sunt necesare ar putea fi indispensabile pe termen lung. În ianuarie 2026, cercetătorii Brookings au estimat că 37,1 milioane de lucrători din SUA sunt expuși să fie înlocuiți cu inteligența artificială. Majoritatea acestor lucrători au o capacitate mai mare de adaptare, ceea ce înseamnă că pot avea competențe transferabile, economii, acreditări sau piețe locale de muncă profunde. Un grup mai mic, de 6,1 milioane de lucrători, se confruntă atât cu o expunere ridicată, cât și cu o capacitate de adaptare scăzută. Brookings a descoperit că acest grup vulnerabil este concentrat în ocupații clericale și administrative, iar 86% sunt femei. Brookings a constatat, de asemenea, că riscul este legat de piețele locale ale muncii, inclusiv orașele universitare, capitalele statelor și regiunile de dimensiuni medii cu o bază mare de locuri de muncă de birou expuse. Îm 2023, cercetătorii care au studiat AI au constatat că modelele de limbaj sunt în mod surprinzător destul de capabile pentru a îndeplini sarcinile simple ale angajaților de la Grupul de Consultanță Boston. În 2026, perspectivele pentru forța de muncă tânără entry-level par mai favorabile. Unele companii de consultanță, avocatură, software, media, inginerie și modă vestimentară au realizat că tinerii angajați se pot familiariza mai ușor cu lucrul cu AI. Acestea și-au reînnoit programele de instruire și cultura muncii. Ce categorii profesionale se pot adapta mai ușor la noile vremuri? Pentru acești tineri angajați, competențele umane – inclusiv gândirea critică și discernământul profesional – încep să rivalizeze cu abilitățile tehnice de programare în lista calităților solicitate. Adoptarea inteligenței artificialeîn companii transformă, de asemenea, natura activităților desfășurate de noii angajați. „Începem să observăm semnale încurajatoare care indică faptul că sarcinile de debut se schimbă, trecând de la muncă mecanică și repetitivă la activități cu adevărat valoroase”, afirmă Aneesh Raman, director responsabil cu oportunitățile economice în cadrul platformei de carieră LinkedIn. Ravi Kumar, directorul executiv al firmei de consultanță Cognizant, consideră că managerii de nivel mediu,  care, în mod tradițional, se ocupau cu monitorizarea, organizarea și coordonarea activității în marile companii, vor trebui să adopte rolul de „jucători-antrenori”, contribuind la îndrumarea angajaților aflați la început de drum. Eleanor Lightbody, fondatoarea companiei Luminance (care dezvoltă soluții AI pentru domeniul juridic), susține că aceste niveluri intermediare de management ar putea dispărea complet, „deoarece vom angaja mai mulți debutanți care vor înțelege cu adevărat modul de funcționare a AI, în timp ce mai mulți angajați cu experiență vor rămâne în domeniu, întrucât utilizarea AI le permite să fie mai productivi și să aibă o capacitate de lucru sporită”. Sursa Foto: Shutterstock

Jeff Bezos preconizează că AI va duce la crearea mai multor locuri de muncă decât la dispariția lor: Nivelul efortului lucrătorilor umani va crește

Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, susține că dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale nu va duce la înlocuirea masivă a oamenilor pe piața muncii, ci ar putea avea efectul opus. Oamenii care se tem de „apocalipsa mașinăriilor” pot răsufla ușurați. În schimb, AI va putea duce chiar la crearea de noi locuri de muncă și chiar la apariția unui deficit de forță de muncă. Declarațiile au fost făcute miercuri, la o conferință de tehnologie desfășurată la Paris. US Amazon’s founder Jeff Bezos on stage at the VivaTech technology startups and innovation fair at the Paris Expo Porte de Versailles, in Paris, France on June 17, 2026. Photo by Alexis Jumeau/ABACAPRESS.COM Omul de afaceri a prezentat o perspectivă optimistă privind impactului AI asupra pieței muncii. El a argumentat că avansul AI va duce mai degrabă la creșterea efortului uman, potrivit  Reuters „Știu că există o mare îngrijorare în rândul multor oameni, inclusiv al multor persoane inteligente, că AI va face ca oamenii să devină inutili și așa mai departe. Nu sunt deloc de acord cu acest punct de vedere. Și cred, de fapt, că AI-ul va crea un deficit de forță de muncă”, a spus Bezos. Cândva cel mai bogat om de pe planetă în urmă cu 8 ani, Bezos a argumentat că, în opinia sa, societatea este limitată de resursa umană, iar inteligența artificială ar putea contribui la creșterea capacității de producție și a eficienței în numeroase domenii. „Sunt nenumărate lucruri de făcut de către oameni, iar aceștia sunt limitați de unele bariere pe care, întocmai, inteligența artificială le-ar putea reduce”. De câțiva ani există temeri privind impactul AI asupra locurilor de muncă, că  avansul tehnologiilor de automatizare ar putea duce la pierderea locurilor de muncă pentru mulți angajați. Chiar și lideri din marile companii de AI, precum Dario Amodei, directorul executiv de la Anthropic, a prevestit că AI va cauza perturbări „dureroase” în rândul lucrătorilor cu gulere albe.  Iar Sam Altman, directorul OpenAI, chiar a avertizat că AI ar putea fi mai puternic decât s-a preconizat. Concedierile din domeniul tech în luna mai 2026 a ajuns la 115.000. Meta, Amazon și Snap se numără printre companiile care au făcut cele mai mari reduceri de personal, iar Goldman Sachs a estimat că AI va duce la eliminarea lunară a 16.000 de locuri de muncă numai în SUA. Iar angajații începători și lucrătorii din generația Z vor fi cei mai grav afectați de automatizare. Pe de altă parte,  tehnologiile AI generează deja noi tipuri de joburi și schimbă structura pieței muncii: apar noi profesii emergente, precum „vibecoders”. Vibecoders sunt programatori care folosesc instrumente AI precum GitHub Copilot, Claude sau Cursor pentru a dezvolta aplicații, fără a mai scrie integral codul manual. Mai există o altă profesie, cea de „prompt engineer”, specialistul care formulează instrucțiuni pentru modelele de AI, cu scopul de a genera răspunsuri mai precise și mai relevante. Sursa Foto: Hepta

Antreprenorii de pe litoral caută 20.000 de angajați pentru noul sezon estival. Ce salarii sunt oferite pentru cameriste, recepționere și chelneri

Administratorii de hoteluri şi restaurante de pe litoral ar avea nevoie de 20.000 de angajați în acest sezon estival, dar românii nu prea se înghesuie, iar varianta cu personalul din Asia este sub semnul întrebării din cauza războiului din Orient care dă peste cap zborurile peste zona de conflict. Anul trecut, aproape 6.000 de angajaţi din Asia şi Africa au lucrat pe litoralul nostru, conform datelor de la Inspectoratul General pentru Imigrări. Și, tocmai pentru că acum intuiau cumva această criză, managerii hotelurilor de la mare au început recrutările mai devreme anul acesta, potrivit Observator TV. „Am început mai devreme. Avem norocul acesta de a găsi alt personal, în momentul acesta, dar cu toate astea cameriste nu am găsit. Cel puţin 14-15 cameriste. Avem 60-70% din ele. Mai avem nevoie la bucătărie de personal mult şi ospătari. Nici pe recepţie nu avem tot personalul”, a declarat Oana Olteanu, manager hotel. „Sezonul ne bate la uşă, să spunem aşa, cu paşi repezi şi atunci trebuie să ne reîntregim echipa pentru ezonul estival. Este din ce in ce mai greu pentru că dorinţa de a munci nu mai este atât de mare cum era înainte”, a spus Costina Balea, manager de hotel. Așadar, turiştii care vor să meargă la mare de 1 Mai ar putea avea parte de surprize neplăcute, deoarece unele hoteluri şi restaurante ar putea avea personal insuficient. „Conflictul din Orientul Mijlociu împiedică aducerea la timp a celor care lucrau pe litoral, care aveau vize. Cu siguranţă va fi un pic afectat începutul de sezon”, a spus Cristian Bărhălescu, preşedintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) Sud-Est. „50% sunt români, 50% sunt străini. Noi am vorbit, avem nişte contracte semnate, ei vor veni. Nu contează, s-a scumpit, asta e viaţa, o să plătim”, a spus Matei Datcu, manager de cherhana. În ofertele de angajări, cel mare salariu este trecut la şeful de sală, în medie, 10.000 de lei, iar cameristele, recepţionerele şi chelnerii sunt plătiţi, în medie, cu 4.500 de lei pe lună. Dar, pe lângă salariile stabilite cu noii angajați, unii patroni oferă cazare și mese zilnice. Mai mult, îi lasă pe chelneri și ospătari să ia tot bacșișul de la clienți, iar acest lucru le-ar putea chiar dubla veniturile. Sursa foto: colaj Shutterstock În 2025, investitorii din turism s-au plâns de un sezon deastruos pe litoral, în timp ce Bulgaria a înregistrat un record de turişti români: aproximativ un milion de oameni. Autorul mai recomandă: Meseriile cele mai căutate care nu necesită studii superioare. Piața muncii din România încetinește Un bărbat şi-a găsit loc de muncă într-un sat cu 400 de oameni după ce aplicase fără succes la 1.000 de joburi. Cum a scăpat de stresul financiar Năvălesc turiștii baltici la Marea Neagră. Polonezii se întorc ca berzele la Mamaia Vaporașele din Constanța, un simbol al litoralului, dezmembrate, după ce Primăria le-a vândut la fier vechi. Ce se construiește în locul lor

Cât ai câștiga pentru job-ul tău, dacă te-ai muta în străinătate

Diferențele salariale dintre România și marile economii occidentale rămân semnificative, chiar și pentru același nivel de experiență. O analiză orientativă arată cât ar putea câștiga un român la început sau la un nivel mediu de carieră dacă ar alege să lucreze în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie sau Statele Unite. Diferențe uriașe de salarii între România și țările din Europa sau SUA De la IT și medicină până la meserii tehnice sau din servicii, veniturile cresc considerabil peste graniță. Însă nu lipsesc surprizele. Pentru funcția de Software Developer, în România salariul net este de aproximativ 2.000 de euro. În străinătate, veniturile cresc treptat: 2.500 de euro în Italia, 2.600 în Spania, 3.800 în Germania, 4.200 în Anglia și ajung până la 6.500 de euro în SUA. Un medic specialist câștigă în România în jur de 2.400 de euro net, însă diferențele sunt uriașe peste hotare. În Italia poate ajunge la 3.500 de euro, în Spania la 3.800, în Germania la 5.500, în Anglia la 6.000, iar în SUA poate atinge chiar 12.000 de euro lunar. 1.400 de euro penru un inginer civil în România În sistemul medical, și asistenții sunt mult mai bine plătiți în afară. Dacă în România salariul este de aproximativ 1.000 de euro, acesta crește la 1.800 de euro în Italia și până la 4.500 de euro în SUA. Diferențe importante apar și în domeniul tehnic. Un inginer civil pornește de la circa 1.400 de euro net în România, dar poate câștiga între 2.200 și 5.500 de euro în străinătate, în funcție de țară. În educație, un profesor de liceu câștigă aproximativ 900 de euro în România, însă veniturile pot urca la 3.200 de euro în Germania sau 3.800 de euro în SUA. Și în zona financiară, un contabil pleacă de la circa 1.100 de euro în România, dar poate ajunge la aproape 4.800 de euro în SUA sau peste 3.000 de euro în vestul Europei. Salariile din HoReCa pot ajunge la 3.500 de euro peste ocean În transporturi apar însă și situații mai nuanțate. De exemplu, un șofer de TIR poate câștiga aproximativ 1.200 de euro în România, dar ajunge la 2.400 în Italia și 4.500 în SUA. Totuși, există și cazuri în care diferențele nu sunt foarte mari sau chiar surprinzătoare: în Spania, salariul estimat este de aproximativ 2.200 de euro, sub unele oferte din alte țări. Meseriile tehnice precum electrician sau instalator aduc în România în jur de 1.000 de euro net, dar pot depăși 3.000 de euro în Anglia și 4.000 de euro în SUA. În sectorul HoReCa, diferențele sunt mai mici, dar tot vizibile. Un chelner câștigă aproximativ 700 de euro în România, comparativ cu 2.800 de euro în SUA. Un bucătar ajunge de la 900 de euro în România la circa 3.500 de euro peste ocean. Recomandarea autorului: Sănătatea și Educația, din nou sacrificate de dragul Apărării. Cum arată Bugetul României în 2026 pentru domeniile-cheie Accident cu șase mașini pe Șoseaua Ștefan cel Mare. Un autoturism s-a răsturnat, iar o femeie a ajuns la spital. Cum s-a întâmplat totul

Costin Tudor, CEO Undelucram.ro, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Piața muncii este într-o perioadă de așteptare

Piața muncii din România traversează o perioadă de incertitudine și prudență, în care atât angajatorii, cât și angajații preferă să aștepte evoluțiile economice și politice înainte de a lua decizii majore, consideră Costin Tudor, CEO al Undelucram.ro. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței Gândul “HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”. Costin Tudor a considerat că evenimentul organizat de ziarul online Gândul a reprezentat o oportunitate pentru dialog între sectorul public și cel privat. „Este un cadru interesant, un cadru nou pentru mine, în care factori din piața muncii, fie că sunt în zona publică sau în cea privată, au putut să se întâlnească”, a declarat CEO-ul Undelucram.ro. Potrivit acestuia, diversitatea opiniilor exprimate în cadrul dezbaterii este benefică pentru evoluția pieței muncii: „Am găsit perspective, unele cu care rezonez, unele diametral opuse la ceea ce m-aș dori să se întâmple în piața muncii”. În opinia sa, tocmai aceste diferențe de viziune creează valoare în astfel de discuții. „Farmecul acestor discuții este că s-a creat un cadru în care mai mulți jucători implicați în piața muncii își pot exprima părerile și pot identifica teme la care să contribuie pe viitor”, a completat el. Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”FOTO: Mihai Pop „Angajații încearcă să-și securizeze jobul” În analiza sa asupra contextului actual, Costin Tudor descrie o piață a muncii marcată de prudență și așteptare. „Piața muncii este un pic în așteptare”, a afirmat el, explicând că dinamica angajărilor este influențată atât de deciziile angajatorilor, cât și de comportamentul angajaților. „Fie că vorbim de angajatori care dau tonul în a scoate la bătaie locuri de muncă, fie că vorbim de angajați care se uită să-și schimbe jobul, mai degrabă aș spune că sunt angajați care încearcă să-și securizeze jobul pe care îl au în prezent”, a spus Tudor. În opinia sa, această stare de așteptare este influențată de contextul general: „Tot contextul, fie că vorbim de cel economic sau geopolitic, pune un pic de presiune asupra pieței”. Tehnologia începe să schimbe așteptările Referindu-se la impactul tehnologiilor noi, CEO-ul Undelucram.ro consideră că România nu resimte încă o presiune majoră, comparativ cu economiile occidentale, însă schimbările sunt vizibile. „Nu aș spune că este o presiune foarte mare, comparativ cu alte țări, în special cele din Vest, dar ușor-ușor începem să ne tehnologizăm”, a explicat el. Un rol important în accelerarea acestei transformări îl au generațiile tinere care intră acum pe piața muncii. „Generațiile noi care vin acum în piața muncii încep să pună o presiune mai mare, pentru că sunt obișnuite cu aceste tehnologii și nu mai acceptă logica unor moduri de lucru care nu mai sunt actuale”, susține Costin Tudor. O piață în transformare Declarațiile oficialului companiei Undelucram.ro conturează imaginea unei piețe a muncii aflate într-un moment de tranziție, în care prudența domină deciziile pe termen scurt, iar tehnologia și schimbarea generațională vor deveni factori determinanți pe termen mediu și lung. Partenerii conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”: Philipp Morris Romania Clinicile Affidea Von Consulting Sanador Carmistin Morgan Sol RECOMANDAREA AUTORULUI: Camelia Mortici, Managing director Morgan Sol, la Gândul HR Power Players: Inteligența artificială, direct proporțională cu inteligența utilizatorului George Butunoiu, consultant executive search, la Gândul „HR Power Players”: Recrutarea nu se mai face pe competențe tehnice Silvia Dinică, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Legislativul și zona de reglementare trebuie să fie cu un pas înaintea schimbărilor

Avocat Costel Gîlcă, expert în dreptul muncii, la Gândul „HR Power Players”: Judecătorul trebuie să fie specializat în ceea ce face

Costel Gîlca, avocat specializat în dreptul muncii, spune că Ministerul Justiției are nevoie de un nou arhitect care să regândească sistemul. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”. Gîlcă este de părere că fundamental pentru justițiabil este ca judecătorul să fie cu adevărat specializat în ceea ce face. „Acest eveniment ne-a relevat foarte multe dimensiuni ale viitorului pieței muncii, începând de la AI, de la recrutare, până la probleme care vizează arhitectura sistemului juridic în România. Pledoaria mea a fost pentru existența unui nou arhitect în cadrul Ministerului Justiției, care să regândească tot sistemul de justiție, având în vedere noile provocări. În primul rând, provocarea legată de AI, a doua provocare legată de ultraspecializarea domeniilor și în al treilea rând legată de această utilizare din ce în ce mai mai intensă de către justițiabili a inteligenței artificiale pentru a introduce cereri de chemare în judecată, ceea ce va genera fără îndoială, un număr din ce în ce mai mare de acțiuni, de dosare aflate pe rolul instanței de judecată. Iar de aici, evident, o muncă în plus pentru judecător și așa foarte puțini. Pledoaria mea în cadrul acestui forum este acea că salariul judecătorului este unul important, însă fundamental pentru justițiabil este ca judecătorul acela să fie cu adevărat specializat în ceea ce face. Nu să punem un judecător doar pentru că îl îmbrăcăm în robă, el nefiind specializat, spre exemplu, în cazul meu, în relații de muncă, venind după cinci ani de civil și penal. Nu poți să-l pui să judece la nivel de performanță, pentru că sistemul de justiție, ca orice alt sistem, trebuie să aibă un nivel de înaltă performanță”, a precizat avocatul Costel Gîlcă. Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” a adus în prim-plan modul în care provocările legislative, oportunitățile tehnologice și nevoia de experiențe remarcabile pentru angajați se întâlnesc și se completează. Partenerii conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”: Philipp Morris Romania Clinicile Affidea Von Consulting Sanador Carmistin Morgan Sol RECOMANDAREA AUTORULUI: Costin Tudor, CEO Undelucram.ro, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Piața muncii este într-o perioadă de așteptare” Iuliana Morlova, HR Expert si Career Coach:”Dacă roboții sunt mai buni la a fi roboți, oamenii trebuie să fie mai buni la a fi oameni” Camelia Mortici, Managing director Morgan Sol, la Gândul HR Power Players: Inteligența artificială, direct proporțională cu inteligența utilizatorului

A ales România, a avut trei locuri de muncă în același timp și le-a spus străinilor un adevăr dur: Din păcate!

Patinatoarea care a scris istorie pentru România la Jocurile Olimpice Milano Cortina 2026 a vorbit despre sacrificiile ce le-a făcut și încă le face pentru a reprezenta tricolorul. Julia Sauter, sportivă născută în Germania, dezvăluie că este nevoită să aibă trei locuri de muncă pentru a-și putea continua visul de a patina, deoarece, adaugă ea, din acest sport nu „poți deveni bogat”. Adevărul despre sacrificiile făcute de Julia Sauter pentru a putea reprezenta România Patinatoarea Julia Sauter a terminat pe un excelent loc 17 la Olimpiada de iarnă, cel mai bun rezultat înregistrat de România în patinajul feminin. În spatele acestei performanțe stau însă sacrificii imense pentru a ne reprezenta țara la un asemenea nivel. Născută în Germania în urmă cu 28 de ani, sportiva susține că are nevoie de trei job-uri pentru a face rost de banii necesari să continue acest sport, despre care, adaugă ea, nu îi poate oferi confortul financiar dorit. Din păcate, Julia a confirmat că mai are de gând să concureze 1-2 ani, însă totul depinde de cum se va simți, deoarece are o vârstă și vrea și ea să-și întemeieze o familie. „(n.r. Întrebată pentru ce perioadă ar mai dori să concureze) Nu știu încă, poate încă un an, maximum doi. Chiar nu știu, trebuie să văd cum mă simt. Vreau să mă simt împlinită. Din păcate, acesta nu este un sport în care poți deveni bogat. Și la un moment dat trebuie să înfrunți realitatea. Vrei să-ți întemeiezi o familie, vrei o casă, vrei anumite lucruri în viață – și nu mai ești tânăr”, a spus Julia Sauter pentru Golden Skate. Julia Sauter a încheiat concursul de la JO Milano Cortina pe poziția a 17-a, competiție câștigată de americanca Alysa Liu (226,79), urmată pe podium de niponele Kaori Sakamoto (224,0) și Ami Nakai (219,16). În istoria Jocurilor Olimpice de iarnă, țara noastră a mai fost reprezentată în proba feminină de patinaj de Beatrice Huștiu, locul 28 în 1968, și de Roxana Luca, locul 26 în 2006 și locul 23 în 2022. FOTO: Profimedia 18.02.2026 Sportiva scoate bani din propriul buzunar. „Plătesc ca să concurez” Federaţia Română de Patinaj a fost dizolvată în urmă cu opt ani din cauza neregulilor financiare. Astfel că, Julia și Marius Negrea, fostul său antrenor, erau nevoiți să plătească anii trecuți din propriul buzunar pentru ca sportiva să ne reprezinte în competițiile internaționale. „Viața este scumpă și încerc să supraviețuiesc, să strâng bani pentru a face ce-mi place. Îmi doresc să reprezint România la Jocurile Olimpice! Lucrez în trei locuri că să mă pot antrena în patinoare și să pot merge la competiții. Plătesc ca să concurez pentru România”, spunea Julia, în 2023, citată de sport.ro.

Merită să mai urmezi studii superioare în 2026? Mulți tineri iau în considerare să nu se mai înscrie la universități. Care sunt motivele

Nu este o noutate că absolvenții din universități cu profil teoretic traversează vremuri dificile. În 1999, când perspectivele pentru mileniul 3 erau mai optimiste, salariul mediu al absolvenților britanici era cu 80% mai crescut decât cel al tinerilor fără facultate. Conform datelor recente, în 2026, salariile sunt cu 45% mai mici, și asta fără a lua în considerare împrumuturile studențești. Între timp, tehnicienii fără facultăți cu profil teoretic, care sunt la mare căutare prin aplicațiile de telefon, câștigă mai bine. Potrivit Financial Times, 41% dintre muncitorii britanici de azi au o diplomă de studii superioare. În 1999, numai 20% o dețineau. Principala cauză a situației actuale este economia de azi. Încă trăim vremuri în care educația universitară servește ca scop semnalarea nivelului de calificare. Însă, pentru că a crescut numărul tinerilor care își doresc să muncească în mediu confortabil la birou sau în telemuncă, numărul absolvenților a crescut, iar oferta de muncă a scăzut considerabil din cauza concurenței, dar și a automatizării. În Statele Unite, spre deosebire de Regatul Unit, absolvenții de facultate câștigă astăzi cu 92% mai mult decât tinerii fără studii superioare. În 1999, câștigau cu 80% mai mult. Dar și ponderea persoanelor cu diplomă a crescut de la 27% la 40%. În majoritatea țărilor dezvoltate (Franța, Canada, Spania și Olanda), câștigurile sunt mai mari în 2026 decât erau în 1996, dar și costurile de trai au devenit copleșitoare. Marea Britanie pare să traverseze o perioadă similară cu cea a Italiei dintre anii 1990-2000, când studenții și absolvenții italieni se plângeau de greutăți din cauza economiei stagnante a țării. Înrăutățirea situației financiare a absolvenților britanici ar putea fi atribuită economiei britanice post-Brexit. Productivitatea și câștigurile absolvenților nu și-au mai revenit după criza financiară din 2008-2010. Din 1990, ponderea pozițiilor de manageri în economia SUA a crescut de la 28 la 39%, iar în Germania de la 19 la 30% . În Marea Britanie, din 1991 încoace, au crescut de la 27 la 33%. Depinde însă și de domeniu. De exemplu, în domeniul artistic, un absolvent britanic câștigă în medie 25.000 de lire sterline pe an, dar abia la cinci ani după absolvirea facultății. În schimb, un absolvent american încasează 48.000 de dolari pe an. John Burn-Murdoch, autorul articolului, propune o soluție pentru ca absolvenții să aibă câștiguri net mai mari: Marea Britanie trebuie să crească productivitatea și să creeze mai multe locuri de muncă calificate pentru a ajunge la nivelul altor țări. De asemenea, sugerează împrumuturi cu dobânzi mai mici. „Asta le va permite mai multor tineri să fie încrezători în a-și urma pasiunile și a-și găsi un loc de muncă mai bun”. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă:

Domeniile în care angajații primesc cele mai mari salarii, în România, în 2026. Ce arată analiza unei platforme de recrutare

În România, în primele luni ale anului 2026, domeniul IT se află în poziție dominantă atunci când intră in discuție pachetul salarial și cel al beneficiilor extra. Iată mai jos, în articol, ce arată analiza unei platforme de recrutare legată de domeniile în care angajații primesc cele mai mari salarii. Domeniul IT se menține în top, iar media netă a salariului, la nivel naţional, este de 8.000 de lei. Spre deosebire de anul trecut, în 2026, media netă este în creștere cu circa 15%. De altfel, în clasament se găsește și domeniul petrolului și al gazelor, unde media salarială ajunge la 6.800 de lei. „După un 2025 în care salariile nu au înregistrat creşteri notabile, candidaţii aflaţi acum în căutarea unui loc de muncă se uită cu atenţie la pachetul salarial şi la cel de beneficii extra pe care le oferă angajatorii. La început de an, clasamentul domeniilor care plătesc cel mai bine este dominat, ca şi până acum, de IT, sector în care media netă, la nivel naţional, este 8.000 de lei, în creştere cu aproximativ 15% faţă de anul trecut”, potrivit datelor platformei de recrutare. Domeniile în care angajații primesc cele mai mari salarii, în România, în 2026 Pe listă se găsesc și sectoarele construcţii, audit & consultanţă şi inginerie, unde media salarială este de 6.000 de lei. Salariul mediu net în domeniul automatizărilor ajunge la 6.200 de lei pe lună. Clasamentul este completat și de un alt domeniu, și anume crewing & casino. Aici, salariul mediu net este situat la 6.000 de lei. „Lângă aceste domenii, anul acesta se mai poziţionează încă unul, nou intrat atât de sus în clasament – crewing & casino, care vine cu o medie netă de 6.000 de lei pe lună. Este un domeniu care angajează mult, care are permanent nevoie de personal şi care reuşeşte să atragă candidaţi prin pachetele salariale atractive”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales la eJobs, arată Stirileprotv.ro. Ce domenii se află la polul opus? La polul opus, în schimb, găsim saloanele și clinicile de înfrumusețare, un domeniu ale cărui servicii sunt solicitate zilnic de clienți. Salariul mediu net este de 3.900 de lei. La pază și protecție găsim un salariu mediu net de 4.000 de lei. În cazul domeniului retail și al sectorului de call-center/BPO, media netă salarială este de 4.200 de lei pe lună. În cazul industriei alimentare, salariul mediu net este situat la 4.500 de lei. În cazul industriei turismului, salariul mediu net este de 4.400 de lei. Autorul recomandă: Meserii pentru care AI nu este pregătită suficient. Ce job-uri sunt încă securizate pentru oameni O femeie trăiește din ajutor social, după ce inteligența artificială i-a înlocuit jobul. Meseria sa este aproape dispărută O braziliancă stabilită în Belgia a fost nevoită să se angajeze după ce a trăit 15 ani doar din șomaj. Ce a speriat-o pe femeie Ce salariu are un cioban la oi în Italia. Cât ar câștiga în România Bărbat concediat pentru că ar fi adormit la job. Ce s-a întâmplat după 3 ani de procese La 44 de ani, cu diplomă universitară și o carieră sportivă la cel mai înalt nivel, nu reușește să se angajeze: „Mă duc să fac curățenie” sursă foto: colaj Gândul / Shutterstock – rol ilustrativ