Etichetă: locuri de munca

Ai grijă ce le scrii colegilor pe WhatsApp – Greșeli nevinovate care pot duce la concedierea ta

Folosirea WhatsApp în comunicarea profesională este tot mai frecventă, însă mesajele trimise pot deveni probe-cheie în tribunale, conducând uneori la concedieri și despăgubiri importante. WhatsApp, cândva o platformă destinată în principal comunicării personale, a devenit un instrument obișnuit de lucru în multe companii. Grupurile de discuție pentru echipe, coordonarea proiectelor și chiar exprimarea opiniilor personale au migrat în această aplicație criptată. Cazuri concrete de conflicte de muncă izbucnite pe WhatsApp Însă, în ultimii ani, tribunalele de muncă din Regatul Unit au început să trateze mesajele de pe WhatsApp drept dovezi formale în cazuri de concediere abuzivă, hărțuire sau discriminare. Potrivit unei analize publicate de People Management în aprilie 2024, numărul dosarelor din tribunalele britanice în care mesajele WhatsApp au fost folosite ca probă a crescut de la 48 în 2018 la 562 în 2023. Această evoluție arată, dacă mai era nevoia, tendința digitalizării comunicării la locul de muncă și rolul crucial pe care mesajele private îl pot juca într-un litigiu profesional. Cazuri recente subliniază, de altfel, acest fenomen. În speța Djagbo v Women’s Health Dulwich Ltd, reclamanta a fost exclusă dintr-un grup WhatsApp după ce a anunțat că este însărcinată. Tribunalul a considerat gestul discriminatoriu și a acordat despăgubiri de 20.000 de lire sterline, se arată pe gov.uk. Într-un alt caz, Robson v NGP Utilities Ltd, un angajat homosexual a fost ținta unor glume jignitoare pe grupul de WhatsApp al echipei. Tribunalul a acordat daune de peste 36.000 de lire pentru hărțuire, iar mesajele trimise au fost considerate probe incriminatoare, potrivit Redmans Solicitors. Exemplele nu se opresc aici. În Hodkinson v B&R Care Ltd, o angajată a fost concediată printr-un simplu mesaj pe WhatsApp. Judecătorii au considerat procedura complet neadecvată și au acordat despăgubiri de 40.000 de lire. Capturile de ecran din conversații au fost decisive și în cazul Black v Alain Charles Publishing Ltd, unde despăgubirile au ajuns la aproape 100.000 de lire, scrie People Management. Ce este nevoie să știi, atunci când vine vorba despre comunicarea pe WhatsApp Specialiștii în dreptul muncii avertizează că mesajele de pe WhatsApp pot fi tratate de instanțe la fel ca orice document oficial. Criptarea aplicației nu oferă protecție în fața legii, iar judecătorii pot solicita accesul la conversații considerate relevante pentru caz. Pentru angajați, recomandarea este clară: evitați glumele potențial ofensatoare, tonul informal excesiv sau trimiterea de mesaje confidențiale în aceste canale. Angajatorii, la rândul lor, sunt sfătuiți să-și actualizeze politicile interne privind comunicarea digitală și să clarifice în ce măsură WhatsApp poate fi folosit în scop profesional.

Inteligența artificială generativă va afecta un sfert din locurile de muncă la nivel global. Ce se va întâmpla în România, domeniile afectate

Inteligența artificială generativă (GenAI), tehnologia din spatele unor instrumente precum ChatGPT, va influența direct modul în care lucrăm în următorii cinci ani. Potrivit unui raport recent al Forumului Economic Mondial (WEF), aproximativ un sfert dintre locurile de muncă existente la nivel global vor fi afectate de aceste tehnologii până în anul 2030. Afectarea nu înseamnă neapărat înlocuirea completă a forței de muncă umane, ci o reconfigurare a atribuțiilor, în care activitățile repetitive și administrative vor fi automatizate. Se așteaptă ca domenii precum finanțele, resursele umane, marketingul, serviciile pentru clienți și IT-ul să fie printre cele mai influențate. Raportul WEF subliniază că GenAI nu va genera un val masiv de șomaj, dar va cere o adaptare accelerată: angajații vor trebui să dobândească competențe digitale, de analiză critică și de colaborare uman-algoritm, în timp ce guvernele și companiile vor avea responsabilitatea de a asigura reskilling-ul forței de muncă. România: decalaj digital și oportunitate de reformă În România, impactul GenAI va fi asimetric, în funcție de gradul de digitalizare al fiecărui sector. Potrivit datelor Eurostat și ale Comisiei Europene, România se află pe ultimele locuri în UE în ceea ce privește competențele digitale ale populației și digitalizarea administrației publice. Cu toate acestea, există domenii expuse direct transformării produse de GenAI: Outsourcing și BPO (Business Process Outsourcing): Un sector important în economia românească, unde multe posturi implică sarcini repetitive care pot fi automatizate cu GenAI. Finanțe și contabilitate: Companii multinaționale cu centre în România ar putea introduce sisteme AI care preiau sarcinile contabile uzuale. Educație: Tehnologiile AI pot schimba metodele de predare, în special în învățământul superior și cel profesional. Administrație publică: România are o oportunitate de modernizare, dacă GenAI este integrată în mod strategic în fluxurile de lucru birocratice. Conform unei analize a McKinsey Global Institute, România ar putea automatiza până la 40% din activitățile curente din anumite industrii, dar rata efectivă de adopție va depinde de infrastructură, investiții și viziune politică. Provocările cheie: formarea profesională și etica algoritmică Problemele principale nu țin de existența tehnologiei, ci de pregătirea sistemelor educaționale și a pieței muncii pentru a face față acestei tranziții. În România, programele de formare profesională sunt fragmentate și insuficient adaptate la noile cerințe. De asemenea, există un risc real ca GenAI să accentueze inegalitățile regionale și sociale, în lipsa unor politici de coeziune digitală. Pe de altă parte, etica utilizării GenAI rămâne o temă insuficient discutată. Automatizarea deciziilor în domenii sensibile, cum ar fi resursele umane sau justiți, poate conduce la decizii netransparente sau discriminatorii. România nu are încă un cadru legislativ specific care să reglementeze folosirea AI generative în procesele de muncă. GenAI, între risc și șansă Pentru România, impactul GenAI poate fi o amenințare pentru joburile slab calificate și repetitive, dar și o oportunitate de modernizare economică. Cheia va fi viteza cu care guvernul, universitățile și sectorul privat colaborează pentru a recalifica forța de muncă și a adapta legislația la noile realități tehnologice. Fără o strategie coerentă, România riscă să devină o piață marginală, dependentă de deciziile luate în centrele tehnologice occidentale. Luând în calcul o abordare proactivă, însă, GenAI poate accelera transformarea digitală a economiei și poate oferi românilor locuri de muncă mai bine plătite și mai puțin repetitive.

Inteligența artificială sabotează locurile de muncă ale femeilor: realitatea pe care n-o poți ignora

Într-o epocă în care inteligența artificială (AI) este prezentată drept soluția supremă pentru productivitate și progres, o realitate neplăcută se conturează tot mai clar: AI afectează în mod disproporționat locurile de muncă ocupate de femei. Deși promisiunea tehnologiei este una de eliberare și eficiență, cifrele arată că automatizarea riscă să adâncească inegalitățile de gen din piața muncii — și o face deja. Un raport recent al Organizației Internaționale a Muncii (ILO) avertizează că femeile din țările dezvoltate sunt de trei ori mai expuse la automatizare decât bărbații. Mai exact, 9,6% dintre femeile angajate în economii cu venituri mari lucrează în domenii cu „potențial ridicat de automatizare”, comparativ cu doar 3,5% dintre bărbați. Iar această discrepanță nu e întâmplătoare. Locurile de muncă „feminine”, primele pe lista AI Femeile din economiile dezvoltate sunt deosebit de vulnerabile la impactul AI dintr-un motiv simplu: ele domină sectoarele administrative, clericale și de introducere a datelor — exact acele domenii pe care AI le poate automatiza rapid și eficient. Așadar, inteligența artificială nu lovește la întâmplare, ci urmează trasee deja marcate de inegalitate. Este vorba, de fapt, de o continuare a unei tendințe istorice. Deși în ultimii ani diferențele în ceea ce privește orele lucrate de femei și bărbați s-au redus considerabil, diferențele salariale persistă. Munca femeilor este mai puțin plătită și mai predispusă să fie asociată cu sarcini domestice sau de îngrijire — neplătite și invizibile în statistici. Acum, pe lângă acest dezechilibru, se adaugă riscul real ca multe dintre puținele joburi plătite să fie înlocuite cu algoritmi. Și nu e vorba doar de riscul teoretic. În practică, locurile de muncă full-time sunt din ce în ce mai des „gig-ificate” — adică transformate în contracte temporare, plătite la sarcină, fără stabilitate sau beneficii. Angajatorii, fascinați de promisiunea AI de a reduce costurile și a crește eficiența, înlocuiesc oameni cu software. Iar acei oameni sunt, tot mai des, femei. Marc Andreessen și alți profeți ai Silicon Valley propovăduiesc o lume „salvată” de tehnologie. Dar, după cum avertizau încă din secolul XX savanți precum Einstein sau Stephen Hawking, tehnologia nu este un panaceu: în lipsa unor politici sociale corecte, ea are tendința să accentueze inegalitățile existente, nu să le diminueze. AI nu face excepție. Modelele algoritmice sunt construite pe baza unor seturi de date istorice — date care reflectă inegalitățile structurale din societate. Astfel, AI-ul preia și perpetuează prejudecăți legate de gen și rasă. Dacă o funcție a fost istoric ocupată de bărbați, AI-ul va învăța că bărbații sunt „mai potriviți” pentru acel post. Dacă salariile oferite femeilor au fost mai mici, AI-ul va replica acele scale salariale injuste. Această combinație între prejudecățile algoritmice și expansiunea rapidă a AI-ului pe piața muncii duce la un risc crescut de exploatare și excludere pentru femei. Iar problema nu se rezumă doar la cifre: e vorba de șanse reale pierdute, de cariere care dispar, de vieți destabilizate. Ce poți face tu în fața valului AI E clar că tehnologia nu poate fi oprită — dar poate fi reglementată, direcționată și umanizată. În loc să accepți pasiv ceea ce se întâmplă, e momentul să înveți să navighezi noul peisaj. Învață cum funcționează instrumentele AI, adaptează-ți competențele digitale, și nu te teme să ceri transparență în felul în care angajatorii implementează automatizările. În paralel, susține politici publice care protejează lucrătorii din sectoarele vulnerabile, inclusiv femeile din joburi administrative. Presiunea publică e un instrument mai puternic decât pare. Și nu uita: faptul că AI poate automatiza un loc de muncă nu înseamnă că trebuie să o facă. Decizia finală aparține tot oamenilor. Iar dacă tu, împreună cu alții, ridici vocea și ceri un viitor al muncii mai echitabil, poate că AI nu va fi un instrument de excludere, ci unul de emancipare. Dar asta depinde și de tine.

Cum să depășim conflictele dintre business analiști (product management), programatori și QA [P]

Echipele de dezvoltare software sunt formate din oameni care pot avea mentalități diferite, provin din medii diferite, au skill-uri și experiențe diferite, etc. De multe ori apar conflicte și dezbateri aprinse, ajungându-se astfel ca momentele tensionate să facă parte din munca de zi cu zi. Cheia este să identifici zonele în care pot apărea probleme și să găsești soluții clare pentru ele, care să economisească timp, energie, și nervi, și să ajute echipa să lucreze împreună. Ideal ar fi să nu existe astfel neînțelegeri, dar în cazul în care se întâmplă este nevoie să găsim modalități de a le rezolva și clarifica. Iată câteva exemple de conflicte precum și soluțiile pe care le-am întâlnit în Cognyte. 1. Nu este o eroare, dar nici nu este chiar o caracteristică. Unul din membrii echipei de QA detectează și ridică un bug (o eroare software) în Jira (Instrument de Urmărire a Problemelor și Managementul de Proiect). Team Lead: Merge bine. Nu înțeleg de ce spui că e bug. Așa a fost specificat că trebuie să funcționeze. QA: De fapt, este un scenariu pe care nu l-ai luat în considerare când ai scris codul. Clientul ne-a trimis niște scenarii pe care ei le folosesc și, din păcate, nu funcționează cu ce le-am livrat noi. Programatorul:  Ok, pot înțelege că sunt scenarii noi, dar nouă nu ni s-a spus atunci când au fost făcute specificațiile. Pentru noi este ceva nou. QA: Înțeleg, din păcate, scenariile acestea vin de la client și ei au nevoie de funcționalitățile acestea. Hai să vedem ce zice și echipa de business analiști. Business analist: Înțeleg ce spuneți, pare că nu am luat în considerare scenariile respective. Care sunt estimările pentru schimbările acestea? Programatorul: Estimăm 200 de ore de lucru, și va trebui să replanificăm ce facem acum, pentru că este clar că vom avea întârzieri. Business analist: Ok, înțeleg. Hai să discutăm astfel încât să găsim o soluție. Răspunsul care îi poate enerva pe cei de la QA și, uneori, pe clienți este: „funcționează conform specificaţiilor”. Practic, acest lucru înseamnă că  produsul funcţionează conform specificaţiilor, dar nu satisface pe deplin nevoile clientului. Este posibil să putem schimba, dar trebuie să ținem cont de costuri: orele de lucru care vor întârzia alte evoluții la deteriorarea mai multor sisteme (mai ales atunci când vine vorba de un produs complex, bogat în date, cu componente și integrări, precum și de utilizatorii activi din întreaga lume). Categoric se pot face schimbările necesare, dar trebuie să ținem cont și de costurile pe care le implică. Sunt ore suplimentare de care trebuie să ținem cont, apoi pot exista efecte adverse, posibil impact în alte zone ale produsului care pot face ca alte funcționalități să nu mai meargă. Asta este foarte posibil atunci când discutăm de un produs complex, cu multe componente și integrări, cu un volum de date semnificativ, clienți din toată lumea, și mai ales o industrie cu toleranță zero pentru perioadele de nefuncționare (zero tolerance for downtime), așa cum avem la Cognyte. Toate aceste aspecte trebuie luate în considerare. Ce este important de înțeles, este că nu vorbim de un „blaming game”. Nu arătăm pe nimeni cu degetul. Dacă echipă de QA ridică și confirmă în final un bug, este numai după ce se consultă și cu echipa de programatori. Dacă, în schimb, este o problemă mai complexă, atunci se apelează și la echipa de BA (business analist), cea care conduce din punct de vedere funcțional produsul. Ce se ȋntâmplă când toată lumea are dreptate? Este important să înțelegem că orice modificare are un cost, care nu este întotdeauna ușor de evaluat. Doar cei care cunosc cum funcționează întregul sistem, infrastructura sa și posibilul impact, pot estima cât de cât corect costul real al implementării unei schimbări complexe. Și chiar și în aceste cazuri, nu există o siguranță în estimare. O estimare este doar… o estimare. În final, deciziile de a implementa o cerință nouă depinde de priorități, iar echipa de business analiști (product management) și project management este implicată aici. În cazuri speciale, deciziile pot ajunge și la C-level. Totuși, înainte de orice decizie, inițiem o discuție deschisă, unde toate părțile implicate pot veni cu argumente pro și contra, încercând să luăm o decizie care să ne ajute pe viitor, atât din punct de vedere al clientului actual, cât și a altor clienți existenți sau potențiali. O discuție de acest tip poate duce la două rezultate: fie noua cerință va fi rezolvată ca un bug fix, fie vom decide că este o limitare a versiunii actuale urmând să o implementăm într-o versiune viitoare. O altă abordare pe care o avem este de a ne defini un plan de testare, convenit cu echipa de QA, înainte de începerea scrierii codului (test driven-development). Acest lucru ajută la definirea clară a așteptărilor și permite programatorilor să știe ce scenarii vor fi testate, astfel încât să poată scrie codul cât mai corect de la început. De asemenea, planul de testare este aprobat de echipa care coordonează cerințele funcționale. Această metodă ajută la reducerea bug-urilor și asigură o bună aliniere între echipe din punct de vedere al înțelegerii noilor cerințe. 2. Modificare majoră sau corecție minoră? Am menționat că produsele noastre sunt complexe. Unele dintre ele sunt atât de complicate încât o nouă versiune poate apărea doar o dată pe trimestru sau chiar mai rar, uneori la șase luni sau chiar mai mult. Chiar și actualizarea unei versiuni pe platformele interne (On-Premises) este un proces semnificativ. Nu este vorba doar de un „click pe un buton”. Totuși, asta nu împiedică clienții să ne trimită cerințe noi în tot acest timp. Aceste solicitări sunt normale și legitime. Pentru a răspunde rapid tuturor clienților, am creat un nou departament numit „Servicii” (Services). Prin acest departament, există o echipă de programatori dedicată pentru a rezolva bug-uri și a implementa mici corecții și actualizări care nu sunt parte din produsul global standard. Ei sunt primii care interacționează cu clienții atunci când apare o problemă. Uneori, echipa de produs (Product Management- PM)

Silicon Valley visează la eliminarea completă a angajaților umani. Ce rol mai avem noi, oamenii, în noua ecuație planetară?

Într-un restaurant din San Francisco, la o cină organizată de o firmă de capital de risc, un fost fondator de startup, devenit investitor după vânzarea afacerii sale de inteligență artificială pentru sute de milioane de dolari, le-a transmis un mesaj clar antreprenorilor prezenți: „Cu AI puteți înlocui toți lucrătorii din lume. Și le puteți prelua salariile”. De la vis tehnologic la strategie de afaceri radicală Această idee, care până nu demult părea un scenariu de science-fiction, devine tot mai prezentă în cercurile înalte ale tehnologiei. Un număr tot mai mare de lideri din Silicon Valley își asumă explicit ambiția de a automatiza complet economia. Companii precum Mechanize merg și mai departe, promovând deschis „automatizarea totală a activității economice”, un obiectiv sprijinit inclusiv de nume grele precum Jeff Dean de la Google și influentul podcaster Dwarkesh Patel, potrivit The Guardian. Afirmațiile sunt susținute și de alte figuri proeminente: Elon Musk a declarat că „probabil niciunul dintre noi nu va mai avea un loc de muncă”, în timp ce Bill Gates consideră că oamenii nu vor mai fi necesari pentru „cele mai multe lucruri”. Geoffrey Hinton, considerat unul dintre părinții AI-ului modern, și investitorul Vinod Khosla susțin idei similare. Inteligența artificială gândește, roboții execută În prezent, sistemele AI nu pot înlocui în totalitate munca umană. Modelele greșesc, iar roboții nu dispun încă de coordonarea și versatilitatea necesare pentru multe sarcini. Totuși, progresele sunt rapide și vizibile. GPT-4, un model lansat în 2023, obținea deja scoruri remarcabile la examene juridice și depășea mulți programatori în abilități tehnice. După lansarea ChatGPT, locurile de muncă din scris creativ și design grafic au înregistrat scăderi semnificative. Pe plan fizic, roboții devin tot mai capabili. Modele umanoide sunt deja testate în fabrici BMW, iar unele pot îndeplini peste 100 de sarcini specifice lucrătorilor din comerțul cu amănuntul. În curând, vor intra și în casele oamenilor. Viziunea este clară: AI va face munca intelectuală, roboții munca fizică. Unde mai rămân oamenii? De ce vor liderii tech o economie fără muncă umană? Unii argumentează că un viitor fără muncă umană ar însemna un salt economic major și o creștere semnificativă a calității vieții. Însă, având în vedere istoricul concentrării beneficiilor tehnologice, este legitim să ne întrebăm dacă aceste câștiguri vor fi distribuite echitabil. O altă interpretare, mai cinică, este că marile companii tehnologice văd în automatizare o șansă istorică de a controla întreaga producție economică. Dacă până acum software-ul nu putea „devora” munca umană, apariția AI-ului general și a roboților performanți ar putea schimba acest lucru. Silicon Valley nu pare dispusă să rateze această oportunitate.

Meseriile imune la inteligență artificială. Ce trebuie să înveți pentru un job de viitor în 2025, așa scapi de amenințarea AI

Creșterea exponențială a inteligenței artificiale în toate domeniile economiei a creat o dilemă majoră pentru viitorul forței de muncă: cum alegi o carieră sigură, rezistentă la automatizare? Deși nu există meserie complet imună la impactul AI, sunt multe ocupații unde factorul uman rămâne esențial și greu de înlocuit. În 2025 și anii următori, succesul profesional va depinde tot mai mult de capacitatea de a combina abilități pur umane – creativitate, empatie, adaptabilitate – cu înțelegerea tehnologiei. Iar alegerea unui drum profesional bine gândit poate face diferența între a fi afectat sau protejat de revoluția AI. Ce meserii sunt cel mai greu de înlocuit de AI Lista ocupațiilor „future-proof” începe cu acele roluri în care prezența umană autentică este indispensabilă. De exemplu, psihologii și terapeuții, care construiesc conexiuni emoționale profunde, nu pot fi înlocuiți de un chatbot sau un algoritm. Similar, îngrijitorii de copii sau persoane vârstnice aduc o formă de grijă și compasiune imposibil de replicat de mașini. Profesorii, în special cei din educația timpurie, reprezintă un alt exemplu de profesie greu de automatizat. Inspirația, răbdarea și capacitatea de a adapta metodele de predare la nevoile fiecărui copil sunt atuuri pe care AI nu le poate reproduce. Pe partea juridică, profesiile de judecător sau avocat în instanță implică judecăți morale, empatie și interpretare complexă a situațiilor, domenii în care algoritmii nu pot substitui factorul uman. În plus, meseriile tehnice precum instalatori, electricieni sau mecanici auto presupun adaptarea rapidă la probleme reale și condiții imprevizibile, ceea ce face ca AI-ul să nu poată gestiona astfel de sarcini eficient. Cum să îți alegi o carieră sigură pentru viitor Primul pas este să te concentrezi pe meserii centrate pe oameni, acolo unde empatia, comunicarea și flexibilitatea sunt fundamentale. Psiholog, educator, asistent social sau medic sunt domenii care vor rezista mai bine în fața automatizării. În al doilea rând, mizează pe creativitate autentică și gândire critică. Profesii precum designer UX/UI, strateg de brand sau arhitect implică procese creative și decizii complexe, greu de replicat de către o mașină. De asemenea, combină abilități tehnice cu cele umane. Un inginer biomedical sau un manager de produs care înțelege atât tehnologia, cât și nevoile utilizatorilor va fi mereu valoros într-o lume dominată de AI. Un alt aspect important este alegerea domeniilor care necesită reacții rapide și decizii în timp real, cum ar fi medicina de urgență, pompierii sau tehnicienii de teren. AI se descurcă greu în medii imprevizibile și nestructurate. Nu în ultimul rând, construiește o carieră axată pe leadership, inovație și abilitatea de a coordona echipe. Inspirația, asumarea riscurilor și viziunea pe termen lung sunt atribute exclusiv umane și greu de copiat de către orice tehnologie. Ce joburi sunt cele mai expuse riscului de a fi înlocuite Din păcate, anumite meserii vor fi afectate mult mai repede de AI. Operatorii de call center, contabilii de bază sau casierii sunt printre primii vizați de automatizare. De asemenea, analiștii de date fără valoare adăugată strategică sau șoferii din transporturile comerciale pe termen lung vor resimți din plin schimbările. Dacă lucrezi într-un astfel de domeniu, nu trebuie să intri în panică, dar este recomandat să începi să investești în abilități pe care AI le poate suplimenta, dar nu înlocui complet: creativitate, leadership, inteligență emoțională și gândire critică. În 2025 și anii ce vor urma, supraviețuirea profesională nu va depinde doar de competențele tehnice, ci mai ales de capacitatea ta de a învăța continuu și de a colabora eficient cu tehnologia.

Viața dublă a unui IT-ist care lucrează de acasă: două joburi, bani mai mulți și riscul de burnout. Fenomenul din SUA care tinde să ia amploare în întreaga lume

Concedierile repetate și lipsa de stabilitate profesională i-au schimbat complet viața unui tânăr din New York. După ce a fost dat afară de patru ori în doar patru ani, Reed (nume schimbat pentru a-și proteja identitatea) a decis să adopte o strategie neconvențională: să lucreze simultan la două joburi remote cu normă întreagă. Astăzi, este pe cale să câștige 280.000 de dolari într-un an, dar admite că stilul de viață nu este sustenabil pe termen lung, scrie publicația Business Insider. De la nesiguranță la suprasolicitare Totul a încēput în 2020, când Reed a fost concediat dintr-un post într-o companie tech. A urmat o perioadă de șase luni fără venituri, apoi un nou loc de muncă care a durat mai puțin de o lună din cauza problemelor financiare ale angajatorului. La finalul lui 2023, pierduse deja al patrulea job. „Era ușor să obțin un job, dar greu să-l păstrez”, spune el. A avut atunci o revelație: „Singura soluție pentru a evita să fiu din nou șomer a fost să am două joburi în paralel”. Câștiguri mari, efort pe măsură Cele două locuri de muncă încă se desfășoară remote, fiecare cu salarii de aproximativ 150.000 și 175.000 de dolari pe an. Cu această sumă cumulativă, Reed nu doar înține pasul cu cheltuielile personale, dar îlesusține financiar partenera (aflată fără job de trei ani), plătește ipoteca părinților și contribuie la taxele de școlarizare ale nepoților. Totuși, el recunoaște că jonglatul cu două cariere nu este un maraton pe care îlay să-l ducă până la capăt: „Epuizarea e reală. Momentan, mi-am dat un orizont de 3-5 ani pentru acest stil de viață.” Cum reușește să gestioneze ritmul Reed lucrează aproximativ 60 de ore pe săptămână, cu sesiuni de lucru care se prelungesc seara și în weekend. A învățat, între timp, să-și planifice eficient ziua, astfel încât să nu suprapună ședințele celor două companii. Blochează intervale orare pe ambele calendare și face pauze programate, pentru a nu-și suprasolicita atenția. Somnul și organizarea clară a sarcinilor sunt cele două unelte care îl ajută să rămână eficient. „Este mult mai gestionabil decât am crezut la început”, spune el. „Dacă înveți să intri într-un ritm clar, poate fi realizabil.” Realitățile muncii remote în SUA Fenomenul „overemployment” a devenit tot mai răspândit în rândul americanilor, pe fondul pandemiei și al creșterii costurilor de trai. Tot mai mulți oameni aleg să lucreze la două (sau chiar mai multe) joburi remote, uneori fără să anunțe angajatorii. Această strategie vine în sprijinul stabilității financiare, dar are riscuri majore: epuizare psihică, suprasolicitare și consecințe contractuale dacă este descoperită. Reed este conștient de pericole: „Am noroc că nu am ținut niciodată două ședințe în același timp, dar dacă s-ar întâmpla, aș avea o problemă serioasă”. Când merita dublul efort? Pentru moment, Reed spune că nu are de ales. Până când partenera sa va avea un loc de muncă stabil, iar cheltuielile familiale se vor mai reduce, el va continua să muncească dublu. „E singura metodă să avem siguranță și să economisim în același timp.” Povestea lui Reed este emblematică pentru o generație prinsă între instabilitatea economică și dorința de echilibru personal. Un fenomen care prinde contur în toată lumea Fenomenul „overemployment” nu mai este limitat la Statele Unite. Tendința de a lucra la mai multe locuri de muncă remote se observă tot mai des și în Europa, inclusiv în România. Salariile mici, nemulțumirile legate de mediul de lucru, lipsa stabilității și nevoia acută de venituri suplimentare determină tot mai mulți angajați să adopte același model. Deși aparent o soluție salvatoare, această abordare aduce cu sine un risc real de epuizare fizică și psihică pe termen lung.

Sunt mai puține oportunități de angajare pe piața muncii, după eliminarea facilităților fiscale din anumite sectoare

Românii care sunt în căutarea unui loc de muncă au la dispoziție mai puține oportunități de angajare. Posturile scoase la concurs, de companii, sunt cu 20% mai puține decât în toamna trecută, spun specialiștii în Resurse Umane. Eliminarea facilităților fiscale în unele domenii precum IT, dar și majorarea salariului minim, de la 1 ianuarie, sunt printre principalele motive, potrivit TVR. Companiile din IT au redus angajările, după ce Guvernul a eliminat facilitățile fiscale pentru sector. De la 1 ianuarie, angajații cu salariul brut de până la 10.000 de lei nu mai beneficiază de scutirea de impozit pe venit de 10%. „IT-ul este în continuare industria care recrutează mult. Dar față de anii anteriori estimăm undeva între 20 și 30% scăderea numărului de oportunități. Cu mai multe explicații. O parte sunt de natură fiscală, altele țin de cererea care este la nivel global”, precizează Dragoș Gheban, organizatorul unui târg de locuri de muncă. În total, angajatorii au pus la dispoziție 5.000 de locuri de muncă, cu 2.000 mai puține decât la ediția din toamna trecută. Cei mai afectați sunt candidații fără experiență, pentru că – odată cu majorarea salariului minim brut, la 4.050 de lei, de la 1 ianuarie – managerii au devenit mai selectivi. „Angajatorii, atunci când au de ales între un om cu experiență și un om fără experiență, la așteptări salariale similare, probabil vom alege întodeauna unul care poate să ofere mai mult”, afirmă Florin Hulea, expert în Resurse Umane. Retail-ul, comerțul și serviciile oferă mai multe oportunități de angajare, iar consilierii de carieră le recomandă candidaților să nu se uite doar la oferta salarială. „Să se pregătească pentru interviu. Să cerceteze compania, să vadă care e cultura organizațională, să ia din piață referințe vis-a-vis de angajatorul respectiv”, a declarat Corina Neagu, consilier de carieră. FOTO – Captura video: TVR Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele