Două vedete NBA, foști colegi la Los Angeles Lakers, s-au bătut în cușca MMA: l-a strangulat și a câștigat!
Două vedete din NBA, foști colegi la Los Angeles Lakers, au ales să își regleze conturile și s-au bătut în cușca MMA, în cadrul Brandrisk Promotions 14. Acest eveniment de arte marțiale mixte este dedicat influencerilor și s-a desfășurat la UFC Apex din Las Vegas. Lance Stephenson și Beasley s-au bătut în MMA Lance Stephenson și Michael Beasley, vedete NBA și foști coechipieri la Los Angeles Lakers, s-au bătut într-un meci MMA la Brandrisk Promotions 14, un eveniment de arte marțiale mixte pentru influenceri, desfășurat la UFC Apex din Las Vegas. Lance Stephenson a reușit să îl învingă pe Beasley în prima rundă. Beasley (37 de ani) a dat primul pumn la scurt timp după startul meciului, dar Stephenson (35 de ani) l-a doborât și i-a aplicat o strangulare din spate, forțându-l pe adversar să cedeze. Lance Stephenson a jucat în NBA între 2010 și 2022, pentru formații precum Indiana Pacers, Charlotte Hornets, Los Angeles Clippers, Memphis Grizzlies, New Orleans Hornets, Minnesota Timberwolves, Los Angeles Lakers și Atlanta Hawks. Michael Beasley, care a fost suspendat pentru încălcarea politicii antidrog, a jucat în NBA între 2008 și 2019, pentru echipe precum Miami Heat, Minnesota Timberwolves, Phoenix Suns, Miami Heat, Houston Rockets, Milwaukee Bucks, New York Knicks și Los Angeles Lakers. Cum a pornit conflictul dintre cele două vedete NBA Conflictul dintre cele două staruri NBA a izbucnit într-un meci demonstrativ de baschet din Statele Unite. Acolo, Lance Stephenson și Michael Beasley au fost implicați într-o altercație care a degenerat rapid. Cei doi, care au fost colegi la Los Angeles Lakers în sezonul 2018-2019, au ajuns să se împingă și să se lovească pe teren, chiar în fața spectatorilor. Incidentul a avut loc în timpul unui meci din circuitul BIG3, competiția de baschet 3 la 3, dedicată foștilor jucători NBA și altor baschetbaliști profesioniști. Tensiunile dintre Lance Stephenson și Michael Beasley au crescut după mai multe dueluri fizice și schimburi de replici care au avut loc pe parcursul partidei. La un moment dat, cei doi s-au apropiat agresiv unul de celălalt, iar conflictul a escaladat rapid. Imaginile apărute pe rețelele sociale îi surprind împingându-se și încercând să se lovească, înainte ca ceilalți jucători și membrii staff-ului să intervină pentru a-i despărți.
Rheinmetall, căruia guvernul Bolojan i-a încredințat un contract de 6 miliarde de euro, anunță că vrea să preia Șantierul Naval Mangalia
Companiile Rheinmetall și MSC au anunțat, marți, că doresc să investească împreună în România prin preluarea Șantierului Naval Mangalia. Cele două companii susțin că un asemenea demers ar deschide „perspective pozitive pentru viitorul industriei navale şi de apărare din România şi ar marca începutul unei noi ere”. „Preluarea şantierului naval falimentar din Mangalia de către Rheinmetall şi MSC ar deschide perspective pozitive pentru viitorul industriei navale şi de apărare din România şi ar marca începutul unei noi ere. Rheinmetall AG analizează, în strânsă cooperare cu compania elveţiană MSC, realizarea unor investiţii substanţiale în acest amplasament şi transformarea şantierului într-un hub cu dublă utilizare, atât pentru construcţii navale militare, cât şi civile”, se arată în comunicatul publicat de cele două companii. Coloșii industriali afirmă că revitalizarea șantierului naval din Mangalia va avea efecte pozitive importante pentru întreaga regiune. Pe termen lung, șantierul ar angaja mii de persoane. Mai mult, dezvoltarea unui sistem dual de formare profesională pentru calificarea forței de muncă, precum și înființarea unui centru de excelență și cercetare ar transforma regiunea într-un pol de competență, o atracție pentru tineri. Rheinmetall vorbește despre cele 4 nave pe care le construiește la Mangalia. „Planul actual prevede ca reluarea activităţii şantierului să depăşească construirea a celor patru nave planificate în prezent, care urmează să fie realizate de divizia Naval Systems a Rheinmetall. Ideea este de a dezvolta România într-un hub major european pentru construcţii navale. În acest context, Rheinmetall îşi propune să atragă în ţară programe europene şi globale suplimentare, consolidând astfel poziţia României în industriile de apărare şi construcţii navale”, se precizează în comunicat. Rheinmetall a primit a doua cea mai mare achiziție militară a României prin programul SAFE, pentru circa 920 de milioane de euro. Din 8,3 miliarde de euro, România dă 5,7 direct către Rheinmetall În lista finală de proiecte cu finanțare SAFE, nu mai puțin de 5,7 miliarde, din totalul de 8,33 miliarde supuse aprobării, vor fi contractate cu firma Rheinmetall. Cel mai mare contract, de 2,6 miliarde de euro, merge pentru producția în țară la Automecanica Mediaș a 232 de vehicule de luptă ale infanteriei modelul KF-41 Lynx, iar al doilea mare pachet pentru Rheinmetall îl reprezintă construcția de nave la șantierul naval Mangalia. Tot de la Rheinmetall vor fi achiziționate 7 sisteme Skynex (476 mil euro) și 24 de baterii (2 sisteme) Skyranger 35 pentru 470 de milioane de euro. Altă achiziție de 36 de milioane de euro vizează 2 bucăți de tunuri Millenium CIWS, în timp ce 401.760 bucăți de muniție de calibru 35mm vor fi achiziționate cu 450 de milioane de euro. Cum ar putea fi salvat șantierul naval Mangalia Pe partea navală, este vorba despre 2 nave de intervenții pentru scafandri (87 milioane euro) și două nave de patrulare (836 milioane de euro). Contractele vor fi semnate cu NVL B.V. & Co. KG (Lürssen) / Rheinmetall Naval Systems. „Cele patru nave de patrulare se vor produce la șantierul Naval de la Mangalia – 2 Mai, fiind jetonul care salvează acest șantier. Șantierul va fi modernizat și administrat de cei de la Rheinmetall ”, a spus marțea trecută într-o conferință de presă ministrul apărării, Radu Miruță. „Avem echipamente electronice mai performante cerute, avem tunuri de bord mai performante, avem radare mai performante, avem rachete sol-aer mai performante, toate astea înseamnă niște bani în plus”, a mai spus Miruță. Navele vor avea ca termen de finalizare și predare către MApN anul 2030. „Dacă nu vor face asta, vor plăti penalități mai mari de pe valoarea contractului. Știrea că nu reușește să-și ducă la îndeplinire un contract la cel mai mare șantier naval din Europa s-ar putea să afecteze compania la bursă de o valoare mai mare decât pierderea pe care o va avea în România. Mă face să cred că Rheinmetall este determinat financiar să finalizeze această solicitare. Mai mult, Rheinmetall a spus că șantierul de acolo este prea mare pentru a produce doar nave militare și a propus să aibe contracte și cu zona militară și cu altă companie pe zona civilă”, a spus Miruță marți la conferința de presă. Rheinmetall vrea să construiască și o fabrică de pulberi în România În țara noastră, grupul german este prezent din 2024 prin Rheinmetall Automecanica, cu sediul la Mediaș, precum și prin proiectul fabricii de pulberi de la Victoria. Prin divizia Naval Systems, înființată după achiziția șantierelor NVL de la grupul Lurssen, Rheinmetall devine unul dintre principalii furnizori globali de sisteme navale, responsabil mai ales pentru programe de anvergură ale Marinei germane. MSC este unul din cei mai mari furnizori de transport maritim și servicii logistice din lume, cu o rețea vastă și expertiză în managementul lanțurilor globale de aprovizionare. Autorul recomandă:
Nu există motive de panică. Exerciţiul DACIAN FALL 2025. 2400 de militari francezi urmează să intre în România dinspre Bulgaria
Ministerul Apărării anunţă pentru perioada următoare deplasări de tehnică militară, 2400 de militari francezi care vor participa la exerciţiul DACIAN FALL 2025. Convoaiele urmează să intre în ţară, până în data de 30 septembrie, pe la punctele de frontieră din Giurgiu şi Vama Veche. ”Deplasări de tehnică militară. DACIAN FALL 2025. Cei 2400 de militari francezi care vor participa la exerciţiu, în plus faţă de cei care fac parte din Grupul de Luptă NATO din Cincu, vor intra în ţară, începând de azi până în data de 30 septembrie, pe la punctele de frontieră din Giurgiu şi Vama Veche. Aşa că dacă întâlniţi în drumul vostru sau vedeţi imagini pe reţelele de socializare cu convoaie militare, să ştiţi că acestea se îndreaptă către locaţiile de instruire şi se pregătesc pentru exerciţiu DACIAN FALL 2025”, anunţă Ministerul Apărării într-o postare pe Facebook. Ministerul precizează că exerciţiul se va derula în poligoanele de instruire din Cincu, Smârdan, Capu Midia, Babadag, Bogata, Alba Iulia, Hanu Conachi, Giarmata, Cârţişoara. ”Exerciţiul are loc în perioada 20 octombrie-13 noiembrie. Vor fi implicaţi 5.000 de militari cu 1.200 de mijloace tehnice din zece state aliate – Belgia, Bulgaria, Franţa, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, România şi Spania. Secvenţele de instruire vor avea loc pe teritoriul României şi al Bulgariei”, menţionează MApN.
Putin nu e impresionat de ultimatumul dat de Trump. Surse Reuters: Va continua până când va obține ceea ce vrea
Mai mult decât atât, sursele citate de Reuters spun că Putin intenționează să continue lupta în Ucraina până când Occidentul se va angaja în termenii săi de pace, iar pretențiile sale teritoriale s-ar putea extinde pe măsură ce forțele ruse avansează. Una dintre surse a declarat, sub protecția anonimatului pentru Reuters, că Putin consideră că nu au existat discuții detaliate cu privire la bazele unui plan de pace privind războiul din Ucraina. „Putin crede că nimeni nu s-a angajat serios cu el cu privire la detaliile păcii în Ucraina – inclusiv americanii – așa că va continua până când va obține ceea ce vrea”, a spus sursa. „Rusia va acționa în funcție de slăbiciunea Ucrainei”, a declarat a treia sursă, adăugând că Moscova și-ar putea opri ofensiva după cucerirea celor patru regiuni estice ale Ucrainei dacă întâmpină o rezistență puternică. „Dar dacă aceasta cade, va avea loc o cucerire și mai mare a Dnipropetrovskului, Sumîului și Harkovului”, a completat sursa. Cererile Moscovei pentru încetarea războiului, neschimbate Cele trei surse citate de Reuters spun că Putin nu va opri războiul, iar acesta crede că Rusia poate îndura și alte dificultăți economice decât cele de până acum. Condițiile de pace prezentate de Putin în vara anului trecut, înaintea summitului de pace din Elveția, sunt cele repetate în mod constant: un angajament că NATO nu se va extinde spre est, neutralitatea Ucrainei și limite privind forțele sale armate, protecția vorbitorilor de limbă rusă care trăiesc acolo și acceptarea câștigurilor teritoriale ale Rusiei, chiar dacă armata nu deține controlul integral asupra celor patru regiuni ocupate în prezent. Aceste cerințe au fost respinse de Ucraina și criticate de către aliații Kievului. În prezent, Rusia deține controlul asupra Crimeei, pe care a anexat-o în 2014 și întreaga regiune estică Luhansk. În plus, armata rusă ocupă mai mult de 70 % din regiunile Donețk, Zaporojie și Herson și fragmente din regiunile Harkov, Sumî și Dnipropetrovsk. Luni, președintele american Donald Trump a anunțat că Statele Unite vor trimite noi arme Kievului. Totodată, el a amenințat cu impunerea unor tarife de 100% asupra Rusiei și sancțiuni secundare țărilor care continuă să importe petrol și alte bunuri din Rusia în cazul în care nu se va ajunge la un acord de pace cu Ucraina în decurs de 50 de zile.