Stațiunea de schi de pe Ghețarul Stelvio, închisă din cauza caniculei
Ultima stațiune de schi de vară din Emisfera Nordică a fost închisă din cauza valului de căldură extremă. Stațiunea din Passo Stelvio din Italia a suspendat temporar toate activitățile de schi pentru că temperaturile mari au dus la topirea învelișului de zăpadă. Este pentru prima oară în istoria modernă când se întâmplă să nu mai existe nicio stațiune de schi de vară deschisă la nord de Ecuator. Loading … Canicula de la mare altitudine a topit zăpada pe Passo Stelvio Decizia de a închide pârtia a fost luată de operatorul Sifas din motive de siguranță pentru turiști. Orice internaut care va deschide site-ul oficial va fi întâmpinat cu mesajul: „Această decizie dureroasă, dar necesară a fost inevitabilă din cauza condițiilor meteo nefavorabile care au afectat zona în ultimele săptămâni”. Stelvio sau Stilfser Joch este un pas alopin situat la 2757 de metri altitudine, care face legătura între Vinschgau din Tirolul de Sud cu Valtellina din Lombardia. Pe platforma X, meteorologul Manuel Oberhuber a scris: „Alaltăieri, ultima stațiune de schi pe ghețar din Europa și-a încheiat sezonul de vară: Stilfserjoch, din Tirolul de Sud.”. Telecabinele vor funcționa în continuare, iar vizitatorii vor putea vizita ghețarul. Cum ar fi trebuit să arate în mod normal Passo Stelvio Meteorologii au înregistrat temperaturi mari la mare altitudine pe Passo Stelvio, lipsa înghețului peste noapte și furtuni de ploaie repetate care au destabilizat ghețarul de la suprafață. Operatorii susțin că stațiunea nu mai întrunește condiții de siguranță pentru turiști. Pe 10 august au fost închise alte stațiuni din Alpi, precum Saas-Fee și Zermatt din Elveția și Hintertux din Austria. Se pot desfășura curse cu biciclete și drumeții Un declin istoric: Nicio pârtie deschisă în Europa pentru prima dată în 80 de ani În Norvegia a fost închisă stațiunea din Galdhoopiggen. Cu toate că schiatul de vară a intrat în declin de peste 30 de ani, este pentru prima oară în ultimii 80 de ani când nu mai este deschisă nicio stațiune de schi. Sursa Foto: Zermatt Matterhorn Chiar și pe durata pandemiei din 2020 și 2021, stațiuni ca Zermatt au fost deschise. În vara toridă a anului 2022, Hintertux a înregistrat un număr record de turiști datorită tehnologiilor care produceau zăpadă artificială. Ghețarii au rămas „dezbrăcați”: Când s-ar putea redeschide pârtiile Sursa Foto: Saas-Fee Temperaturile record din vara acestui an au dus la o situație fără precedent, dezbrăcând ghețarii de zăpadă și expunând gheața. Stațiunile Saas-Fee, Passo Stelvio și Zermatt vor fi redeschise când vor permite condițiile meteo, iar stațiunile din Austria vor reintra în funcțiune din septembrie. Sursa Foto: Facebook
Investitorii americani cer instalarea urgentă a unui nou guvern în România: Companiile nu pot compensa lipsa de predictibilitate politică
Camera de Comerț Americană în România (AmCham) avertizează că decizia Fitch de a menține ratingul României nu trebuie interpretată ca o validare a politicilor economice, ci ca un ultim semnal de încredere înaintea unor noi teste decisive. Organizația cere clasei politice să accelereze reformele și să pună capăt instabilității care afectează credibilitatea țării în fața investitorilor. Reprezentanţii AmCham, asociaţia care reuneşte companiile americane şi o parte importantă a marilor investitori străini din economia locală, atrag atenția că răbdarea marilor investitori s-a epuizat, iar țara riscă un blocaj sistemic. Avertismentul AmCham: Companiile au plătit costul reducerii deficitului bugetar Organizația cere, totodată, instalarea urgentă a unui guvern și subliniază că evaluarea Fitch vine cu un avertisment explicit legat de modul în care funcționează clasa politică şi instituțiile statului. „Dincolo de menținerea ratingului, pentru mediul de afaceri, cel mai important mesaj al raportului este avertismentul transmis: încrederea investitorilor și credibilitatea României depind direct de stabilitatea guvernării, de predictibilitatea politicilor publice și de capacitatea instituțiilor de a implementa reformele asumate, și de funcționarea ca stat de drept viabil și sustenabil. Companiile au plătit costul reducerii deficitului bugetar, investesc, plătesc taxe, susțin locuri de muncă și sprijină economia într-o perioadă dificilă, dar nu pot compensa lipsa de predictibilitate politică, un criteriu foarte atent evaluat de clienți, acționari și investitori instituționali”, transmite AmCham într-un comunicat. Investitorii cer instalarea urgentă a unui guvern cu puteri depline Practic, Amcham avertizează că investitorii instituţionali, acţionarii şi clienţii evaluează predictibilitatea politicilor publice ca pe un criteriu de risc de sine stătător, iar efortul companiilor de a susține economia nu poate compensa lipsa acesteia. După Fitch urmează evaluările celorlalte două mari agenţii internaţionale de rating, S&P şi Moody’s, notează AmCham, iar fiecare pas concret pe zona de reducere a deficitului şi de implementare a reformelor va conta în deciziile acestora. Reprezentanții investitorilor americani cer în mod direct trecerea de la promisiuni la măsuri: consens transpartinic în jurul obiectivelor strategice, stabilitate guvernamentală şi un executiv cu puteri depline, continuarea ajustării fiscale către ţinta de deficit de 3% şi un plan concret pentru adoptarea monedei euro. „Acest moment impune mai puțină confruntare politică și mai multă responsabilitate instituțională. Răspunsul la semnalul transmis prin raportul Fitch nu poate fi unul declarativ, bazat pe noi promisiuni sau angajamente pentru viitor. Este nevoie de decizii și acțiuni imediate: un consens transpartinic în jurul obiectivelor strategice ale României, asigurarea stabilității guvernamentale și a unui executiv cu puteri depline, precum și continuarea procesului critic de ajustare fiscală”, transmite AmCham. Care sunt îngrijorările companiilor americane Lista de priorități enumerate de asociație acoperă zonele în care reformele au fost amânate ani la rând: combaterea evaziunii fiscale şi creșterea colectării, restructurarea cheltuielilor publice, profesionalizarea administrației, accelerarea reformelor structurale necesare pentru valorificarea la maximum a fondurilor din PNRR şi din viitorul cadru financiar european, precum şi utilizarea integrală a oportunităților oferite de programul SAFE. Argumentul asociaţiei este că întârzierile s-au văzut deja în crizele din acest an, iar costul lor este suportat de economie. „Mediul de afaceri și societatea cer decidenților și administrației să nu mai tolereze corupția, incompetența și amânarea proiectelor strategice în domenii esențiale, precum energia, digitalizarea sistemelor publice, apărarea, sănătatea și educația. Crizele actuale din sfera energiei şi securității cibernetice au scos la suprafață vulnerabilități sistemice care ar fi fost evitabile, dacă ne-am fi făcut temele la timp“, transmit reprezentanții AmCham România. AmCham remarcă îmbunătăţirea datelor fiscale Comparaţia cu evaluarea de anul trecut arată totuşi o îmbunătăţire a datelor fiscale, notează organizația. Dacă în vara lui 2025 România a evitat retrogradarea în condiţiile unui deficit estimat de Fitch la 7,4% din PIB, de această dată agenţia lucrează cu o estimare de 5,9% din PIB pentru 2026, sub prognoza oficială de 6,2%. Progresele sunt recunoscute pe mai multe arii tehnice, dar nu şterg semnalele de risc. „Sustenabilitatea traiectoriei de consolidare fiscală, deficitul în continuare ridicat şi dezechilibrele macroeconomice reprezintă îngrijorări“, explică oficialii AmCham România, care subliniază că Fitch numeşte explicit cauzele fragilităţii macroeconomice a României – instabilitatea politică, incertitudinea decizională şi riscul încetinirii reformelor. În contextul nevoilor acute de finanțare şi al reaşezării economice globale, asociaţia consideră că prioritatea trebuie să fie consolidarea activităţii investitorilor deja prezenţi şi atragerea de proiecte noi de scară mare, cu efect multiplicator în economie, iar menţinerea ratingului – ideal, îmbunătăţirea lui –, alături de aderarea la OECD şi la zona euro, sunt semnalele concrete pe care România le poate transmite pieţelor.
Cum a reușit Guvernul Bolojan să reducă deficitul bugetar: a redus investițiile de la buget, a tăiat peste 3 miliarde lei de la salarii și a încasat cu 11 miliarde mai mult din taxarea muncii
Guvernul Bolojan încearcă, pe ultima sută de metri, să convingă agențiile de rating să mențină România în categoria recomandată investițiilor și să evite retrogradarea la „junk”. „Menținerea calificativului de investiții este, în această perioadă, obiectivul economic nr. 1”, scrie ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare în care prezintă reducerea deficitului la 2% din PIB la șase luni ca argument forte în dialogul cu cele mai importante instituții de evaluare a ratingului suveran, Fitch și Moody’s. Dar cu ce costuri pentru populație și mediul de afaceri a fost obținută această ajustare? GÂNDUL a analizat cifrele publicate de Ministerul Finanțelor. Zile de foc pentru economia României înainte de evaluarea Fitch Ministerul Finanțelor a publicat vineri cifrele execuției bugetare la șase luni – cea mai importantă fotografie a finanțelor publice înaintea evaluării Fitch din 31 iulie. „Deficitul scade la 2% la 6 luni vs. 3,65% în 2025” – este fraza cheie pe care o transmite ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare pe Facebook. El menționează că aceste rezultate vin într-un moment crucial pentru România, cu puțin timp înainte de verdictul agențiilor de rating. GÂNDUL a dezvăluit recent că șansele de a intra în scenariul sumbru al retrogradării sunt de aproximativ 50%, conform unor surse din Ministerul Finanțelor. Acum, oficialii români încearcă să încline această balanță cu imaginea de ultimă oră a execuției bugetare. „În perioada următoare urmează rapoartele de evaluare ale agențiilor internaționale de rating Fitch și Moody’s (…) De ratingul investițional depind costurile la care statul se împrumută, încrederea investitorilor, accesul la finanțare și capacitatea de a continua investițiile și reformele”, a explicat Nazare miza momentului. Populația a plătit scump reducerea deficitului bugetar Deficitul bugetar a coborât la 2% din PIB, de la 3,64% în aceeași perioadă a anului trecut, însă rezultatul a fost obținut printr-o combinație de măsuri de austeritate și creșteri de venituri din taxe și impozite. Datele publicate vineri de Ministerul Finanțelor arată că statul a redus cheltuielile de personal cu 3,3 miliarde de lei, a frânat cheltuielile sociale și alte categorii de cheltuieli curente. În același timp, a încasat aproape 11 miliarde de lei în plus față de primele 6 luni din 2025 din taxarea muncii. Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 33,71 mld. lei, o creștere de 11,1%, iar contribuțiile de asigurări au însumat 110,86 miliarde lei, în creștere cu 7,1%. Adunate, aceste cifre indică încasări cu aproximativ 11 miliarde de lei mai mari din taxarea muncii decât în primele 6 luni din 2025. „Evoluția reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr.141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice”, precizează ministerul Finanțelor într-un comunicat. Statul a încasat cu peste 16 miliarde de lei mai mult din taxarea companiilor și a consumului Veniturile statului au crescut cu 0,46% – din veniturile fiscale, cu pondere majoră a TVA, impozit pe salarii și venit și impozite și taxe pe proprietate. De asemenea, încasările din TVA au fost de 74,14 miliarde lei, în creștere cu 25,1% comparativ cu anul 2025. „Rezultatul a fost influențat de avansul încasărilor brute din TVA, de +21,6% an/an, pe fondul modificării cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025”, anunță ministerul. Statul a încasat mai mult cu 10,1% din impozitul pe profit în raport cu aceeași perioadă a anului 2025 – 18,97 miliarde lei – creștere susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici, precizează ministerul. Asta înseamnă că statul a încasat cu circa 1,7 miliarde de lei în plus din taxarea companiilor și cu aproximativ 14,8 miliarde de de lei în plus din taxarea consumului. Investițiile din bugetul de stat, reduse În același timp, investițiile finanțate din bugetul național au fost înlocuite într-o proporție tot mai mare cu fonduri europene și bani din PNRR. „Cheltuielile pentru investiții, cheltuieli de capital și programe de dezvoltare, au înregistrat un avans semnificativ, de la 50,44 miliarde lei la 59,96 miliarde lei, fiind cu 9,52 miliarde lei mai mari. Din această sumă, 70,94% reprezintă investiții finanțate direct din fonduri europene nerambursabile și componenta de împrumut a PNRR (…) Această accelerare puternică a finanțării europene a compensat scăderea investițiilor din surse naționale”, menționează comunicatul citat. Mesajul ministrului Alexandru Nazare pentru agențiile de rating Veniturile bugetare au crescut cu 10,3%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 0,8%, sintetizează și ministrul Alexandru Nazare în postarea sa, într-un mesaj adresat agențiilor de rating. „România livrează rezultate, iar direcția de reducere a deficitului rămâne una credibilă. Acesta este cel mai important mesaj pe care îl transmitem agențiilor de rating şi investitorilor internaționali în acestă perioadă”, scrie Nazare pe rețeaua de socializare. Însă, în realiate, chiar dacă ministrul Alexandru Nazare și experții de la Finanțe au venit cu temele făcute la nivel de cifre la discuțiile cu agențiile, punctajul tehnic este insuficient pentru a le convinge să mențină ratingul la nivel „investment grade”. România, pe buza prăpastiei „junk” în evaluările celor trei mari agenții de rating suveran România se află, practic, pe ultima treaptă înaintea prăpastiei „junk” în evaluările tuturor celor trei mari agenții: Fitch și S&P o mențin la BBB-, iar Moody’s la echivalentul Baa3, cu perspectivă negativă. Primul verdict este anunțat pe 31 iulie, când Fitch Ratings urmează să publice noua evaluare a ratingului suveran al României. Agenția menține în prezent ratingul la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. O coborâre cu o singură treaptă ar însemna, în cazul Fitch, pierderea statutului „investment grade”. Miza evaluării Fitch este cu atât mai mare cu cât vine într-o perioadă de instabilitate politică, risc de a pierde miliarde de euro din PNRR și poate deveni un semnal important pentru piețe și pentru celelalte mari agenții de rating. Mai mult decât atât, agențiile nu mai evaluează doar fotografia deficitului și a execuției bugetare din 2026, ci credibilitatea traiectoriei 2027–2028: stabilitate politică, capacitate de reformă, PNRR, datorie și costul acesteia.
România caută alternative la petrolul kazah și soluții pentru prețul carburanților. Bolojan: Aprovizionarea e asigurată două săptămâni
România are asigurată aprovizionarea cu petrol pentru următoarele două săptămâni, a declarat joi premierul demis Ilie Bolojan, însă blocarea livrărilor din Kazahstan deschide deja cursa pentru găsirea unor rute alternative. Rompetrol caută deja soluții pentru a aduce țițeiul necesar rafinăriei Petromidia și în luna august, în timp ce scenariul în care blocajul persistă ar putea duce la o reducere cu 10–15% a producției rafinăriei. Discuțiile vin pe fondul unei situații sensibile pentru securitatea energetică: România importă aproximativ 77% din necesarul de petrol, dintre care 63% din țițeiul necesar provenea din Kazahstan. De aici, România a importat în anul 2025 circa 5,5 milioane de tone de petrol, pentru care a plătit aproximativ 2,5 miliarde de euro. Tot acest flux este esențial pentru funcționarea singurelor unități de procesare active din țară: Petromidia și Petrobrazi. Ce soluții are România dacă nu se reiau livrările de petrol kazah Peste criza externă se suprapune însă și un blocaj intern: depozitele din vestul țării sunt „la limită”, iar transportul combustibilului dinspre Oil Terminal Constanța este îngreunat de restricțiile feroviare. România este în cursa pentru soluții cu două cronometre care merg simultan: cele 14 zile în care aprovizionarea este considerată sigură și timpul necesar Rompetrol pentru a găsi ruta alternativă înainte ca Petromidia să fie obligată să reducă producția. „Una din problemele pe care le avem ține de aprovizionarea întregului teritoriu și, mai ales, a zonei de vest a țării, datorită blocajului pe care îl avem în zona Constanța-Fetești, unde, așa cum știți, datorită lucrărilor care au loc acolo pentru a putea fi terminate, suntem în situația în care depozitul care aprovizionează toată România, de la Oil Terminal, nu poate să livreze cadențat trenurile cu cisterne către zona de vest”, a afirmat Bolojan. Premierul interimar a explicat că, pe parcursul verii, există un rulaj important de trenuri care trebuie să respecte anumite rute și anumite ore. Pe fondul crizei, în baza discuțiilor cu CFR și cu Ministerul Transporturilor, au fost mutate activitățile pe timp de noapte, în așa fel încât transportul de trenuri dedicate de combustibil să se desfășoare cu prioritate noaptea, a precizat oficialul. Rompetrol caută rute alternative Declarațiile lui Ilie Bolojan vin după ce oficialii Ministerului Energiei au confirmat că a avut loc o întâlnire de lucru cu operatorii și au dat asigurări ca vor fi folosite toate pârghiile legale, cu sprijinul Guvernului și în strâns dialog cu companiile de profil, pentru a asigura aprovizionarea continuă a pieței românești. „Compania Rompetrol care se aprovizionează pe relaţia Kazahstan caută variante suplimentare pentru a transporta, în aşa fel încât să-l poată rafina în condiţii normale şi în luna august. Dacă nu se va rezolva această problemă, estimează o scădere cu 10-15% a producţiei în cursul lunii august la rafinăria Petromidia”, a mai spus premierul interimar. Executivul ia în calcul măsuri pentru limitarea creșterii prețului la carburant Ilie Bolojan a precizat că a discutat cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și cu specialiștii de la Energie „să lucreze la o variantă care să poată fi luată în discuție” în dialogul cu firmele din acest sector. „Ceea ce propunem și ceea ce s-ar putea vota în Parlament pentru eventualele limitări ale creșterii de prețuri ca urmare a reînceperii războiului, din păcate, din Golf, să se facă într-o manieră care să răspundă atât cetățenilor, printr-un preț cât mai convenabil posibil, dar și companiilor din piață și celor care sunt interesați și care au un rol important în perioada următoare, transportatori sau agricultori”, a declarat Ilie Bolojan. La întrebarea presei privind prețurile carburanților, Ilie Bolojan a avansat două posibilități. „Piața să rezolve lucrurile sau o intervenție care astăzi nu poate fi făcută la nivel guvernamental, ci doar parlamentar, pentru că modificările de lege se pot face în Parlament. O modificare de lege în acest domeniu trebuie făcută atent, pentru că, dacă e făcută doar pe baza unui entuziasm de a interveni în piață, efectul pe care îl pot obține nu este neapărat o plafonare a prețurilor, de exemplu, ci o criză pe piața de aprovizionare, dacă mecanismul care este propus nu e realist și nu ține cont de condițiile din piață”, a răspuns premierul interimar. Întrebat dacă va fi dispus statul să apele la rezervele strategice, Ilie Bolojan a răspuns că nu e cazul. „Nu poți să știi ce se întâmplă în Marea Neagră, în războiul dintre Rusia și Ucraina, ce se întâmplă în Strâmtoarea Ormuz și așa mai departe, deci nu ai cum să estimezi astfel de lucruri, dar s-a dovedit până acum că piața românească a fost o piață care a reușit să facă față din punct de vedere al aprovizionării, având surse diversificate de aprovizionare, crizei pe care am avut-o, și, sigur, nu puteam să nu fim influențați de dinamica prețurilor globale”, a spus premierul. Concluziile ședinței de la minister La întâlnire săptămânală de lucru a oficialilor din Ministerul Energiei cu companiile din domeniul petrolier și al distribuției de carburanți, companiile au dat asigurări ca sunt acoperite cererile pentru perioada următoare și nu întrevăd dificultăți majore sau discontinuități în asigurarea cantităților necesare pieței românești. „Ministerul Energiei, în strânsă colaborare cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, monitorizează atent situația și sprijină companiile de profil pentru a asigura un flux cât mai rapid de transport. Situația internațională rămâne complicată, cu strâmtoarea Ormuz blocată, la care se adaugă și problemele de securitate din Marea Neagră, inclusiv decizia guvernului din Kazahstan de a suspenda temporar livrările de țiței prin terminalul Consorțiului Conductei Caspice (CPC) de la Novorossiisk. Ministerul Energiei dă asigurări ca va folosi toate pârghiile legale, cu sprijinul Guvernului și în strâns dialog cu companiile de profil, pentru a asigura aprovizionarea continuă a pieței românești”, au transmis oficialii ministerului.
De ce benzina și motorina s-ar putea ieftini abia la toamnă. CEO-ul TotalEnergies explică ce urmează pe piața petrolului după blocada din Strâmtoarea Ormuz
Prețurile carburanților ar putea rămâne ridicate până în toamnă, chiar dacă scad tensiunile din Orientul Mijlociu. Directorul general al TotalEnergies, Patrick Pouyanné, explică, într-un interviu pentru Le Figaro, că piața petrolului are nevoie de încă trei-patru luni pentru a se reechilibra, având în vedere că transportul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne afectat, iar stocurile de produse rafinate sunt reduse. Șoferii nu vor resimți prea curând ieftiniri la pompă, deși prețul petrolului brut a început să scadă după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu. Invitat la Întâlnirile Economice de la Aix-en-Provence, Patrick Pouyanné a explicat de ce consecințele blocadei din Strâmtoarea Ormuz sunt „complicate” după ce conflictul a perturbat funcționarea normală a pieței internaționale a petrolului. Producătorii din Orientul Mijlociu sunt disperați să vândă „Avem în continuare probleme în transportul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz. Nu toți armatorii sunt încă pregătiți să își asume riscul de a trimite nave în zonă”, a explicat șeful TotalEnergies. În același timp, „producătorii din Orientul Mijlociu și-au umplut atât de mult stocurile, încât sunt disperați să își vândă petrolul și îl comercializează la prețuri foarte mici”. În consecință, prețul petrolului brut „se prăbușește”. În schimb, a subliniat el, „ceea ce nu s-a ieftinit” sunt prețurile practicate de rafinării, unde „există un deficit de produse petroliere”, inclusiv benzină și motorină. Deși evită să vorbească despre o „penurie”, Pouyanné afirmă că stocurile rămân „foarte scăzute”. Prețurile la pompă rămân ridicate până în toamnă „Acesta este motivul pentru care, în prezent, prețurile benzinei și motorinei continuă să se situeze între 95 și 100 de dolari pe baril”, deoarece, explică el, trebuie luată în calcul combinația dintre „scăderea prețului petrolului brut” și „creșterea marjelor de rafinare”. Este o „situație destul de surprinzătoare”, spune directorul TotalEnergies, care explică de ce va mai fi nevoie de câteva luni până când piața va reveni la normal, „cu condiția ca beligeranții să nu reia conflictul”. Vineri, Iranul a avertizat toate petrolierele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz să respecte rutele stabilite de autoritățile iraniene, amenințând cu un „răspuns imediat și ferm” în caz contrar. Mesajul amenințător vine în plin proces de negocieri cu SUA privind stabilizarea situației din Orientul Mijlociu. Mesajul Teheranului a fost făcut public la scurt timp după ce Comandamentul Central al armatei SUA (CENTCOM) a reafirmat, în urma unei reuniuni organizate în Bahrain cu oficiali din statele Golfului, angajamentul comun pentru menținerea libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. Bolojan a susținut că benzina se va ieftini până la finalul lui iulie Pe de altă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a făcut o prognoză mult mai optimistă la începutul săptămânii, când a anunțat că șoferii vor vedea ieftiniri chiar din iulie. ”S-a liniştit conflictul din Golf. Asta ar însemna că, începând din luna iulie, ar trebui să vedem o scădere a preţurilor la combustibili”, a declarat Ilie Bolojan, marţi seară, la TVR 1. El a fost întrebat de ce deocamdată nu se vede această scădere. ”Gândiţi-vă că companiile care vând combustibil lucrează pe nişte stocuri pe care le-au cumpărat în urmă cu 10, 15, 20 de zile. Prin urmare, tendinţa de scădere se va vedea pe toată durata lunii iulie, în aşa fel încât ar trebui ca la final de iulie să fim în situaţia în care, dacă nu mai reizbucneşte un război în Golf, preţurile la combustibili să se apropie de cele care au fost în perioada de dinainte de conflict, deci din februarie”, a explicat premierul interimar.
Ambasadorul SUA, Darryl Nirenberg, în exclusivitate pentru Gândul: România și-a asumat o poziție de lider pe flancul estic al NATO/ Legat de criza politică, SUA au deplină încredere în instituțiile democratice
România a devenit un lider al NATO pe flancul estic prin asumarea unui rol activ în propria apărare și în securitatea regională, afirmă ambasadorul SUA la București, Excelența Sa Darryl Nirenberg, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Gândul. Legat de criza politică, diplomatul a precizat că Statele Unite au „deplină încredere” în instituțiile democratice românești „pentru a rezolva aceste probleme”. Cu doar câteva ore înainte de recepția organizată de Ambasada Statelor Unite la București la 250 de ani de la declararea independenței SUA, reprezentanța diplomatică americană și-a deschis porțile pentru un grup restrâns de jurnaliști români. SUA transmit României un mesaj de încredere: „Democrația poate fi complicată” Darryl Nirenberg a acordat, în acest context, primele sale interviuri, la sediul ambasadei, în presa română de la preluarea mandatului, în martie, anul acesta. Într-un context politic complicat în România, diplomatului american transmite un mesaj de încredere: democrația poate fi uneori conflictuală și dificil de gestionat, iar în multe privințe este concepută să funcționeze astfel. „Este important să înțelegem că democrația poate fi uneori complicată (n.r. conflictuală). În multe privințe, ea este concepută să funcționeze astfel. Cu toate acestea, rămâne de departe cel mai bun sistem existent. Statele Unite au deplină încredere în instituțiile democratice ale României pentru a rezolva aceste probleme și orice alte provocări care vor apărea în viitor. Indiferent de situația politică, parteneriatul dintre Statele Unite și România va rămâne puternic și va continua să se consolideze”, a declarat Darryl Nirenberg pentru Gândul. Washingtonul vede România ca pe un actor „care poate schimba regulile jocului” Nirenberg spune că parteneriatul strategic dintre cele două țări „nu a fost niciodată mai puternic și nici mai important” și afirmă că România e și-a asumat „o poziție de leadership pe flancul estic” al NATO prin investițiile în apărare, consolidarea capacității defensive și contribuția la securitatea Alianței. Washingtonul a descris de multe ori România ca „aliat de încredere” și „partener strategic”. Mai rar însă oficialii americani au vorbit despre România ca despre un „lider” pe flancul estic. Este o nuanță care apare constant în discursul noului ambasador american, sugerând că SUA văd Bucureștiul într-un rol din ce în ce mai important în arhitectura de securitate a NATO la Marea Neagră. Diplomatul a vorbit punctual despre măsurile adoptate de România pentru dezvoltarea capacităților sale militare și de descurajare strategică și a precizat că este „un exemplu în această direcție”. De asemenea, a vorbit despre capacitatea României de a deveni un actor „care poate schimba regulile jocului” în domeniul producției de energie la nivel european. „Parteneriatul SUA România va rămâne puternic, indiferent de evoluțiile politice” GÂNDUL: Statele Unite au una dintre cele mai vechi tradiții democratice din istoria modernă. Care credeți că este astăzi cel mai important mesaj pe care experiența democrației americane îl transmite lumii? Darryl Nirenberg: Suntem foarte entuziasmați de aniversarea „America 250” și de festivitățile care urmează. Este cea mai importantă sărbătoare a Statelor Unite din timpul vieții mele și pe bună dreptate, pentru că marchează ceva unic și special: fondarea țării noastre. Este important să ne amintim că întemeierea Statelor Unite a reprezentat ceva complet diferit de tot ceea ce existase înainte. America este primul stat modern fondat nu pe baza unei moșteniri etnice comune, ci pe baza unor idealuri împărtășite. Aceste idealuri ale părinților fondatori, care continuă să ne inspire și astăzi, se întemeiază pe valori fundamentale ale civilizației occidentale – aceleași valori care stau la baza remarcabilului parteneriat dintre Statele Unite și România. GÂNDUL: Cum percep Statele Unite ceea ce se întâmplă astăzi în România pe scena politică? Darryl Nirenberg: Este important să înțelegem că democrația poate fi uneori complicată (n.r. conflictuală) și că, în multe privințe, este concepută să funcționeze astfel. Cu toate acestea, rămâne de departe cel mai bun sistem existent. Statele Unite au deplină încredere în instituțiile democratice ale României pentru a gestiona și rezolva aceste provocări, precum și pe cele care pot apărea în viitor. Indiferent de evoluțiile politice, parteneriatul dintre Statele Unite și România va rămâne puternic și va continua să se consolideze. „Mandatul meu se concentrează pe trei direcții” GÂNDUL: Ce așteptări aveți de la viitorul guvern în ceea ce privește parteneriatul strategic cu Statele Unite? Darryl Nirenberg: Toate semnalele arată că acest parteneriat va rămâne puternic și va deveni și mai puternic, lucru important deoarece relația noastră bilaterală este mai puternică și mai importantă decât oricând. Această relație este una complexă, cu mai multe dimensiuni. Mandatul meu se concentrează pe trei direcții principale, iar parteneriatul dintre Statele Unite și România se regăsește în fiecare dintre ele. În primul rând, consolidarea parteneriatului strategic în domeniul apărării și de menținere a unei capacități constante de descurajare strategică. În al doilea rând, promovarea schimburilor economice dintre cele două state, în special a celor care creează locuri de muncă – atât în România, cât și în Statele Unite. În al treilea rând, consolidarea dialogului și a legăturilor dintre societățile noastre. Dar, probabil că cel mai important lucru este că forța acestui parteneriat se bazează pe valorile pe care le împărtășim, valori înrădăcinate în civilizația occidentală. „Companiile americane văd un potențial extraordinar în România” GÂNDUL: Care sunt măsurile concrete pe care le așteaptă investitorii americani din partea autorităților române pentru a facilita accesul pe piața din România? Darryl Nirenberg: Aș sublinia că peste o mie de companii americane sunt deja prezente și investesc în România. Statele Unite reprezintă cel mai mare investitor din afara Europei în România și, cred, al patrulea investitor la nivel general. Ceea ce îmi transmit companiile americane este că văd un potențial extraordinar în România. Acest potențial vine din poziția geografică a țării, aflată la intersecția dintre Asia și Europa, din nivelul ridicat de pregătire al populației, în special în domeniile esențiale pentru economia viitorului, dar și din capacitatea României de a deveni un actor care poate schimba regulile jocului în domeniul producției de energie la nivel european. GÂNDUL: Există potențial și în industria de apărare. Ce oportunități vedeți în acest domeniu? Darryl Nirenberg: Este o întrebare foarte bună. Este important ca baza industrială de apărare
O Românie campioană la: fibră și repetentă la energie
În ultimii 35 de ani, România a fost fundalul perfect al două povești radical opuse. În telecomunicații, am plecat de la telefoane fixe obținute după ani de așteptare și a ajuns una dintre țările cu cel mai rapid și accesibil internet din lume. În schimb, în energie, deși dispunem de gaze, petrol, hidrocentrale, cărbune și energie nucleară, am rămas captivi unui cerc nesfârșit de intervenții politice, plafonări, compensări și reforme. Promise, dar niciodată duse până la capăt, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă. Telecomunicațiile au fost lăsate să devină o industrie a concurenței. Energia a rămas o industrie a puterii și influenței, este premisa de la care pleacă analiza asociației care reprezintă drepturile consumatorilor români de energie. Povestea celor două reforme diametral opuse Din exterior, România celor 35 de ani de la Revoluție pare să fi trăit două planuri complet diferite. În primul, România a construit una dintre cele mai performante piețe de telecomunicații din Europa. A plecat de la telefoane fixe pentru care se aștepta ani întregi, de la centrale analogice și de la o infrastructură aproape medievală, pentru a ajunge una dintre țările cu cele mai rapide și accesibile servicii de internet din lume. A fost o transformare spectaculoasă, fără scandaluri recurente, fără ordonanțe de urgență lunare și fără intervenții dramatice ale statului. Sursa FOTO: https://c.pxhere.com În al doilea scenariu, România a încercat să reformeze energia prin intermediul politicului. Aparent, punctul de plecare era promițător. Țara avea aproape toate resursele pe care și le-ar fi putut dori un stat european: gaze naturale, petrol, hidrocentrale, cărbune, energie nucleară. Așadar, o poziție strategică importantă în regiune. Totuși, după mai bine de 3 decenii, energia înseamnă crize, plafonări, compensări, intervenții administrative, scandaluri politice și promisiuni repetate că „de data aceasta reforma va fi făcută corect”. Marele eșec energetic și succesul de manual al telecomunicațiilor Această diferență nu poate fi explicată doar prin faptul că energia este mai complicată decât telecomunicațiile. Este mai complicată, fără îndoială, dar complexitatea tehnică nu explică de ce una dintre reforme a produs prosperitate și încredere, iar cealaltă a produs neîncredere și conflicte. Explicația trebuie căutată în altă parte. Telecomunicațiile au fost una dintre puținele reforme românești în care succesul depindea aproape exclusiv de capacitatea de a crea valoare. Pentru a câștiga bani trebuia să construiești rețele, să aduci tehnologie nouă, să găsești clienți și să oferi servicii mai bune decât concurența. Profitul era recompensa pentru investiție, risc și inovație. Statul stabilea regulile jocului, deși nu putea decide cine câștigă și cine pierde. Această decizie aparținea consumatorului. Profitul din energie a fost total capturat În energie, logica a fost diferită încă de la început. Aici profitul nu a depins întotdeauna de capacitatea de a construi ceva nou. De multe ori a depins de accesul la resurse, de poziționarea într-un anumit segment al pieței, de modificarea unei reglementări, de apariția unei scheme de sprijin sau de capacitatea de a influența procesul decizional. În Telecom, pentru a câștiga bani trebuia să convingi clientul. În energie, de prea multe ori era suficient să fii aproape de locul în care se stabileau regulile, să fi pus în față. Reforma anti-speculă din energie, măsură propusă de Guvernul Bolojan, a fost blocată. Ce se întâmplă cu ordonanța privind ATR-urile Așa a apărut prima mare diferență dintre cele două lumi. Telecomul a creat antreprenori. Energia a creat ”băieți deștepți”. Această diferență pare subtilă, dar ea explică aproape tot ceea ce a urmat. Energia nu este doar o piață, ci și o sursă extraordinară de rentă economică și putere politică În telecom, competiția împingea actorii economici să investească tot mai mult. În energie, dimensiunea rentelor disponibile a atras inevitabil alte categorii de interese. Energia este unul dintre puținele domenii economice în care câștigurile uriașe pot apărea nu doar din investiții și performanță, ci și din modificarea unei reglementări, din accesul la o resursă strategică sau din schimbarea unor condiții de piață, din articole legislative făcute special ca să câștige cine trebuie, din ATR-uri acordate cu dedicație, din entități puse să controleze pentru a distruge competitorii și care nu acționează la sesizări etc.. Economiștii numesc acest fenomen „captură de rentă”. Cu cât rentele sunt mai mari, cu atât mai mulți actori încearcă să le controleze și orice tentativă de reformă eșuează. Dumitru Chisăliță Și astfel, în jurul energiei românești s-a construit treptat un ecosistem complex de interese economice, politice, birocratice și geopolitice. Telecomul a rămas dominat de logica concurenței. Energia a devenit dominată de logica influenței, explică Dumitru Chisăliță, președintele AEI. Energia este pur și simplu putere Adevărata problemă este că energia nu este doar o industrie. Energia este putere. România, în topul celor mai scumpe piețe UE de energie Un guvern poate ignora luni întregi problemele telecomunicațiilor fără consecințe politice majore. Dar niciun guvern nu poate ignora prețul energiei. Facturile influențează inflația, costurile de producție, nivelul de trai, competitivitatea economică și, în final, rezultatele alegerilor. Din acest motiv, energia a devenit terenul ideal pentru dezvoltarea populismului economic. Ani la rând, toate guvernele au promis energie ieftină. Au promis protecție pentru consumatori. Au promis că reforma poate fi făcută fără costuri și fără sacrificii. Dar energia nu funcționează după regulile discursului electoral. Dacă investițiile sunt amânate, costurile nu dispar. Ele explodează când amânarea nu mai poate fi menținută. Dacă prețurile sunt ținute artificial jos, nota de plată este anulată transferată în viitor. Dacă modernizarea este amânată, degradarea sistemului continuă. România a ales mult timp să consume capitalul energetic moștenit din trecut și să amâne momentul adevărului. Iar când acel moment a venit, în timpul crizei energetice din 2021–2022, românii au descoperit că problemele acumulate timp de decenii nu mai puteau fi ascunse. Atunci s-a văzut și o altă iluzie care însoțise reforma energetică: confuzia dintre liberalizarea prețului și concurență. Două Românii: una conectată la fibră, cealaltă dependentă de facturi mari Ani la rând, consumatorilor li s-a spus că liberalizarea va aduce automat beneficii. Numai că liberalizarea nu înseamnă concurență. Concurența înseamnă existența unor alternative reale. În Telecom existau astfel de alternative. Se puteau construi
Cel mai mare producător de prezervative crește prețurile. Cum a ajuns războiul SUA-Iran să fie cauza principală
Karex, cel mai mare producător global de anticoncepționale, plănuiește să crească prețurile la prezervative de la 20% la 30%. Compania atenționează că s-ar putea confrunta chiar cu perturbări majore în lanțul de aprovizionare din cauza crizei petroliere. De la începerea războiului din 28 februarie, au crescut costurile fabricării cauciucului sintetic, foliei de aluminiu și a prezerativelor. Războiul SUA-Iran, principala cauză Directorul executiv a declarat marți pentru Reuters că principala cauză este războiul dintre SUA și Iran. Conflictul a dus deja la scumpiri în masă în domeniul energiei. Karex susține că ar putea crește cererea de prezervative fiindcă brandurile care îi sunt clienți au rămas cu stocurile scăzute, a mai declarat directorul companiei, Goh Miah Kiat, pentru Reuters. Cererea de prezervative a crescut cu 30% în ultimul an. Livrările către Europa și SUA durează până la 2 luni din cauza blodadei iraniene asupra Strâmtorii Ormuz. „Situația este foarte fragilă, prețurile devin mai mari…. Nu avem de ales decât să transferăm costurile chiar acum către clienți”, a spus Goh. Karex produe anual 5 miliarde de prezervative și este principalul furnizor pentru branduri ca Trojan și Durex, precum și pentru sistemele de sănătate publică din Marea Britanie și programele ONU. Prezervativele se află printre primele produse care s-au scumpit din cauza războiului, alături de mănușile de plastic, sticlele de plastic și orice produs care are la bază petrolul. Șeful Agenției Internaționale de Energie face predicții dezastruoase pentru luna Aprilie. „Multe țări vor începe raționalizarea energetică” Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. Zborurile ar putea fi anulate din mai Un grup care reprezintă 360 de linii aeriene se așteaptă ca zborurile să fie anulate în Asia și Europa chiar de la finalul lunii mai, exact la debutul sezonului vacanțelor de vară. IATA (Asociația Internațională de Transport Aerian) a declarat pentru The Telegraph că ar putea fi anulate zboruri de la finalul luni mai. Agenția Internațională de Energie a atenționat că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar 6 săptămâni. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă:Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie cum n-a mai experimentat lumea vreodată. Ce țări vor fi cele mai grav afectate
Guvernul Merz reduce la jumătate previziunile de creștere
Guvernul cancelarului german Friedrich Merz reduce la jumătate previziunile de creștere economică pentru anul acesta. Este foarte posibil să fie mai puțin optimiste previziunile și pentru anul 2027. Prețurile la petrol și gaze sunt în creștere din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Iar proiecțiile pentru inflație sunt îngrijorătoare. Economia germană era oricum într-un trend descrescător încă cu mult înainte ca SUA să atace Iranul pe 28 februarie 2026. În februarie, producția industrială a scăzut cu 0,3% față de luna ianuarie, când a stagnat. Previziunile pentru creștere economice, sub așteptările inițiale O sursă a declarat pentru Reuters că guvernul german se așteaptă la o creștere economică de doar 0,5% în acest an, sub previziunile care arătau 1%. De asemenea, previziunile economice pentru 2027 arătau o creștere economică de 1,3%. Din cauza crizei energetice, au scăzut la 0,9%. Cea mai mare putere economică din Uniunea Europeană încă se luptă de la începutul pandemiei de coronavirus să-și recapete avântul din epoca Merkel. Dar concurența sporită din partea Chinei, conflictele economice cu SUA și prețurile mai mari la energie cauzate de războiul Rusiei în Ucraina și de războiul lui Trump cu Iran îi pun la încercare modelul economic german bazat pe exporturi. Guvernul Merz reduce la jumătate previziunile de creștere economică din cauza inflației Atacurile SUA asupra Iranului, care a determinat regimul de la Teheran să riposteze prin blocarea Strâmtorii Ormuz, au contribuit la creșterea inflației la 2,8% în Germania, din luna martie. Guvernul german se așteaptă ca inflația să accelereze la 2,7% în 2026 și la 2,8% în 2027. În 2025, inflația era de 2,5%. Din cauza inflației și scumpirilor, creșterea consumului ar putea încetini, ajungând la 3,2% în 2026 și 3,3% în 2027. Anul trecut, consumul luase avânt cu 4,2%. Comerțul nu poate salva Germania acum. Ce ar însemna pentru România? Sursa a declarat pentru Reuters că exporturile ar putea crește cu 1,3% în 2027. Dar nu vor face minuni. Este de așteptat ca importurile să crească rapid, cu 1,8% în 2027. Dar tarifele comerciale ale lui Trump și incertitudinea provocată de crizele globale își pun amprenta. Fondul Monetar Internațional a redus marți previziunile de creștere economică ale Germaniei pentru acest an și pentru anul viitor. Germania a devenit țara din zona euro care trece acum prin cea mai mare retrogradare.Și pentru România este grav, purtând relații comerciale cu Germania. Importurile din România au atins aproape 20 miliarde de euro în 2024, în timp ce exporturile Germaniei către țara noastră au depășit 21 de miliarde de euro. Investițiile germane au fost vitale pentru orașele, școlile și industriile României. Peste 10.000 de companii germane colaborează cu mii de firme locale românești. În următorii doi ani, economia României ar putea avea de suferit după ce Germania, cel mai mare partener comercial și investitor străin, a ajuns să fie retrogradată economic. Autorul recomandă:Germania vrea să scape de umbrela nucleară americană și să se bazeze pe francezi și britanici. Ce a declarat cancelarul Merz
Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie
Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. De la cel de-al Doilea Război Mondial încoace au fost trei mari crize energetice: 1973 1979 2022 Criză energetică din 1973 Prima criză din 1973 a fost declanșată în timpul președinției lui Richard Nixon (republican). A fost un embargou al țărilor exportatoare de petrol OPEC impus Occidentului după războiul de Yom Kippur dintre Israel și coaliția statelor arabe. Arabia Saudită și statele producătoare de petrol s-au declarat înfuriate de sprijinul Occidentului acordat Israelului. Astfel, la apelul regelui Faisal al Arabiei Saudite, embargoul a lovit Canada, Japonia, Olanda, Regatul Unit și SUA. Environmental Protection Agency Embargoul a fost ridicat abia din martie 1974. Prețul global la petrol crescuse cu 300%, de la 3 dolari barilul la 12 dolari barilul. Criza petrolieră a lovit dur economia și stilul de viață al americanilor, care au ajuns să formeze cozi kilometrice la stațiile de benzinărie. Criza energetică din 1979 A doua criză petrolieră a izbucnit după Revoluția Iraniană din 1979. Aprovizionarea globală cu petrol a scăzut dramatic uc 4%. Prețul barilului de petrol a ajuns la aproape 40 de dolari. Criza s-a agravat în 1980, ca urmare a războiului dintre Irak și Iran. Uniunea Sovietică a devenit cel mai mare producător de petrol. Administrația președintelui american de atunci, Jimmy Carter (democrat) a încasat o lovitură serioasă, mai ales după ce suferise de pe urma unei „crize a neîncrederii”. Președintele era susținător al energiilor verzi, instalând panouri solare pe acoperișul Casei Albe. Cozile kilometrice la benzinării i-au determinat pe majoritatea americanilor să-l voteze pe candidatul republican Ronald Reagan la alegerile din 1980. Criza energetică din 2022 Criza energetică cauzată de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei din 24 februarie 2022 a fost mai degrabă o criză a gazului. Însă, prețurile la energie au crescut. O criză energetică globală era deja în derulare din cauza pandemiei de COVID-19. Europa a întrerupt aproape în totalitate importul de petrol și gaz din Rusia, mai ales după detonarea conductelor Nord Stream din Marea Baltică ca urmare al sabotajului din septembrie 2022. Foto: Profimedia Statele Unite, atunci cu Joe Biden președinte (democrat), au traversat prin cea mai mare inflație (9% în vara 2022). Creșterea costurilor vieții și valul mare de nemulțumiri chiar din propria tabără democrată l-au determinat pe Joe Biden să se retragă din cursa pentru realegere. Înlocuitoarea lui, vicepreședinta Kamala Harris, a suferit însă o înfrângere dură din partea candidatului republican, Donald Trump, reales ca președinte pentru al doilea mandat neconsecutiv. Criza energetică din 2026 După ce SUA și Israel au atacat Iran pe 28 februarie, regimul de la Teheran a închis Strâmtoarea Ormuz, blocând 20% din tranzitul global de petrol și gaze. Prețurile la carburanți au crescut semnificativ la nivel global. Directorul AIE consideră criza din 2026 mai gravă decât cele anterioare pentru că are amploare mai mare. El a menționat și țările care vor avea cel mai mult de suferit. „Țările europene, precum și Japonia, Australia și altele vor avea de suferit, dar cele mai expuse sunt statele în curs de dezvoltare, care vor fi afectate de prețuri mai mari la petrol și gaze, de creșterea prețurilor alimentelor și de o accelerare generală a inflației”, a spus el pentru Le Figaro. Statele membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au decis să elibereze o parte din rezervele strategice de petrol luna trecută, dar o parte semnificativă a fost deja utilizată. Unele state deja iau în considerare raționalizarea și îi îndeamnă pe șoferi să renunțe să mai facă deplasări neesențiale cu mașinile, iar companiile aeriene anunță că ar putea fi anulate foarte multe zboruri din vară. Sursa Foto: Shutterstock/AIE/ Hepta Autorul recomandă: Imagini cu tancurile petroliere și navele de marfă care stau la coadă după ce Strâmtoarea Ormuz a fost blocată. 20% din comerțul mondial, în pericol