Firmele din zona euro așteaptă îmbunătățirea condițiilor de creditare /Managerii sunt preocupați de inflație și de tensiunile comerciale
Firmele din zona euro așteaptă îmbunătățirea condițiilor de creditare în următoarele luni, în contextul actualei stări de nemulțumire față de situația economică și geopolitică, arată un raport de evaluare elaborat de experții Băncii Centrale Europene (BCE). ”Firmele din zona euro au continuat să perceapă perspectivele economice generale ca fiind principalul factor care afectează accesul la finanțare externă. În al doilea trimestru al anului 2025, 17% dintre companii au raportat deteriorarea perspectivelor economice generale, cu impact direct asupra disponibilităților financiare”, conform raportului Băncii Centrale Europene. Concluziile constituie o îmbunătățire a situației în raport cu primul trimestru al anului 2025, deși preocupările persistă. ”La modul general, rezultatele relevă că actualul ciclu de relaxare a politicii monetare continuă să contribuie la reducerea dobânzilor bancare. (…) Cu toate acestea, companiile continuă să perceapă condiții bancare dificile, ținând cont de restul costurilor asociate creditării”, subliniază experții Băncii Centrale Europene. Raportul de evaluare a fost elaborat pe baza unui studiu vizând 5.367 de firme din zona euro, în perioada aprilie-iunie 2025. Firmele așteaptă îmbunătățirea mediului de afaceri și se tem de efectele tensiunilor comerciale Firmele operaționale în zona euro au raportat intensificarea activităților, dar scăderea profiturilor. Potrivit studiului, 13% dintre firme au semnalat declinul profiturilor în trimestrul al doilea, comparativ cu 16% în primul trimestru. ”În acest context, așteptările privind perspectivele viitorului trimestru au devenit mai puțin optimiste. Firmele solicită îmbunătățirea accesului la finanțarea externă în următoarele trei luni”, subliniază specialiștii BCE, avertizând asupra preocupărilor companiilor pentru litigiile comerciale și oscilațiile inflației. ”Companiile din zona euro au raportat provocări considerabile generate de tensiunile comerciale. Potrivit studiului, 22% dintre firme au raportat un impact major, 31%, un impact mediu și 47%, un impact redus. La nivelul firmelor care exportă în Statele Unite, 34% au raportat un impact major al tensiunilor comerciale, față de o pondere de 19% în rândul firmelor care nu exportă în SUA. (…) În același timp, majoritatea companiilor, deși mai puține decât în perioada precedentă, continuă să indice riscuri în creștere asupra perspectivelor pe termen lung ale inflației”, subliniază BCE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Guvernul GERMANIEI acționează pentru relansarea economiei /Friedrich Merz: „Vrem să deblocăm potențialul de investiții”
BCE menține o politică monetară prudentă în ZONA EURO /Philip Lane: Există riscul reactivării inflației, din cauza problemelor fiscale și a crizelor
Zona euro are nevoie de menținerea unei abordări prudente în materie de politică monetară, în contextul în care încetinirea inflației riscă să fie perturbată de tensiunile internaționale, inclusiv de disputele comerciale, precum și de problemele structurale ale Uniunii Europene, afirmă Philip Lane, membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene (BCE). ”Începând de la creșterile extraordinare ale inflației din perioada 2021-2022, principala provocare în materie de politică monetară a constat în readucerea inflației la ținta stabilită. Deși media inflației este în prezent aproape de obiectivul fixat, inflația serviciilor mai are de parcurs o distanță până să se stabilizeze”, a declarat Philip Lane, în discursul rostit la Forumul Barclays-CEPR, conform Băncii Centrale Europene. Procesul de stabilizare a inflației, afectat de tensiunile geopolitice Oficialul BCE a notat că tensiunile internaționale, în special cele asociate tarifelor comerciale, afectează procesul de stabilizare a inflației. ”Problema reducerii inflației a fost depășită de o nouă serie de provocări, astfel că decidenții în materie de politică monetară trebuie să se asigure că ținta inflației este protejată în actualul mediu volatil, marcat, printre altele, de o incertitudine puternică asupra situației sistemului comercial internațional. Incertitudinea se extinde dincolo de calibrarea noilor tarife vamale, incluzând posibilitatea barierelor non-tarifare, a politicilor economice și de securitate, precum și a modificării portofoliilor investițiilor. În afară de incertitudinea politică, tensiunile internaționale, precum războiul nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei și conflictul tragic din Orientul Mijlociu, rămân o sursă majoră de incertitudine”, a explicat Philip Lane. BCE trebuie să mențină o politică monetară dependentă de datele economice și financiare ”Reflectând aceste evoluții, anul acesta am observat o volatilitate puternică a tarifelor la energie și a cursurilor valutare. De asemenea, există volatilitate considerabilă pe piețele financiare”, a notat Philip Lane, avertizând și asupra problemelor fiscale și bugetare cu care se confruntă statele Uniunii Europene. ”Ca reacție internă la modificarea peisajului de securitate, perspectivele fiscale ale zonei euro se modifică pentru următorii ani, deficitul urmând să rămână peste nivelul de 3,0%”, a argumentat oficialul BCE, evocând și ”modificările structurale” asociate tranziției ecologice și implementării în mediile corporative a sistemelor digitale bazate pe inteligență artificială. ”Mai ales în actualele condiții de incertitudine puternică, este esențial să menținem o abordare dependentă de datele financiare la fiecare sesiune dedicată politicii monetare, fără a asuma anticipat angajamente asupra ratei dobânzilor”, a concluzionat Philip Lane. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Trump emite DUBII asupra apărării colective în cadrul NATO: „Depinde de definiție” /Președintele SUA a dezvăluit mesaje de la Mark Rutte Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Eurostat: În mai 2025, inflația din zona euro a scăzut sub nivelul-țintă al Băncii Centrale Europene
Inflația din zona euro a scăzut sub ținta Băncii Centrale Europene de 2% luna trecută, au arătat datele publicate de Eurostat marți. Datele susținând așteptările pentru o nouă reducere a ratei dobânzii BCE în această săptămână, chiar dacă tensiunile comerciale globale alimentează presiunile pe termen lung asupra prețurilor. Inflația prețurilor de consum în cele 20 de țări din zona euro a încetinit la 1,9% în mai, de la 2,2% în aprilie, sub așteptările de 2,0%, din cauza scăderii prețurilor la energie și a scăderii accentuate a inflației din sectorul serviciilor. Inflația de bază, sau prețurile excluzând prețurile volatile la combustibil și alimente, a coborât de la 2,7% în aprilie la 2,3% în mai, determinată de o încetinire a creșterii prețurilor la servicii de la 4,0% la 3,2%, a anunțat Eurostat. Unii economiști se așteaptă ca inflația să continue să scadă sub ținta de 2% a BCE în acest an Banca Centrală Europeană a redus ratele dobânzilor de șapte ori din iunie anul trecut, iar o altă reducere joi este aproape certă, având în vedere creșterea modestă a salariilor, scăderea prețurilor la energie, un euro puternic și o creștere economică modestă, factori care indică în direcția reducerii inflației. Presiunile asupra prețurilor sunt atât de slabe încât unii economiști se așteaptă ca inflația să continue să scadă sub ținta de 2% a BCE în acest an și să nu revină până cândva în 2026, conform Reuters. Acest lucru ridică o dilemă pentru BCE, deoarece perspectivele pe termen scurt și pe termen lung ale prețurilor diferă foarte mult: inflația ar putea fi supusă unei presiuni ascendente din partea unei serii de factori pe termen mai lung. Acesta este motivul pentru care investitorii cred că BCE va lua o pauză de la reducerile de dobânzi după iunie și va mai face o singură reducere în acest an, posibil în toamnă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Bloomberg: BCE trebuie să mențină deschise opțiunile de politică MONETARĂ pe parcursul verii, pe fondul tensiunilor dintre UE și SUA Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Curtea de Comerț Internațional blochează intrarea în vigoare a celor mai multe taxe vamale impuse de Trump. Decizia este temporară
O instanță comercială din SUA a blocat temporar intrarea în vigoare a celor mai multe taxe vamale impuse de președintele Donald Trump. Instanța a constatat că președintele și-a depășit autoritatea prin impunerea de taxe generale asupra importurilor de la partenerii comerciali ai Statelor Unite. Curtea de Comerț Internațional a declarat că, prin Constituția SUA, Congresul are autoritatea exclusivă de a reglementa comerțul cu alte țări, o autoritate care nu este depășită de puterile de urgență ale președintelui pentru a proteja economia SUA, conform Reuters. „Curtea nu se referă la înțelepciunea sau eficacitatea probabilă a utilizării de către președinte a taxelor vamale ca pârghie”, a declarat completul de trei judecători în decizia de a emite o hotărâre judecătorească permanentă de interdicție asupra decretelor privind taxele vamale generale emise de Trump din ianuarie. „Această utilizare este inadmisibilă nu pentru că este neînțeleaptă sau ineficientă, ci pentru că [legea federală] nu o permite”. Judecătorii au ordonat, de asemenea, Administrației Trump să emită noi decrete care să reflecte hotărârea judecătorească în termen de zece zile. Administrația Trump a depus ulterior o notificare de apel și a pus la îndoială autoritatea instanței. Curtea a invalidat cu efect imediat toate decretele lui Trump privind taxele vamale din ianuarie, care erau înrădăcinate în Legea Puterilor Economice de Urgență Internațională (IEEPA), o lege menită să abordeze amenințările „neobișnuite și extraordinare” în timpul unei urgențe naționale. Curții nu i s-a cerut să abordeze unele taxe vamale specifice anumitor industrii pe care Trump le-a emis pentru automobile, oțel și aluminiu, folosind o lege diferită. Casa Albă: „Nu este de datoria unor judecători nealeși să decidă cum să abordeze o urgență națională” Deciziile Curții de Comerț Internațional din Manhattan, care audiază litigiile care implică comerțul internațional și legile vamale, pot fi contestate la Curtea de Apel a SUA pentru Circuitul Federal din Washington, D.C. și, în cele din urmă, la Curtea Supremă a SUA. Un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat miercuri că deficitele comerciale ale SUA cu alte țări constituie „o urgență națională care a decimat comunitățile americane, a lăsat în urmă muncitorii noștri și a slăbit baza noastră industrială de apărare – fapte pe care instanța nu le-a contestat”. „Nu este de datoria unor judecători nealeși să decidă cum să abordeze în mod corespunzător o urgență națională”, a declarat Kush Desai, purtătorul de cuvânt, într-un comunicat. Decizia a venit în urma a două procese, unul intentat de Liberty Justice Center în numele a cinci mici companii americane care importă bunuri din țări vizate de taxe și celălalt de 12 state americane. Companiile, care variază de la un importator de vinuri și băuturi spirtoase din New York la un producător de truse educaționale și instrumente muzicale din Virginia, au spus că taxele vamale le vor afecta capacitatea de a face afaceri. „Dacă decretele tarifare contestate sunt ilegale în ceea ce privește reclamanții, sunt ilegale în ceea ce îi privește toți”, au scris judecătorii în decizia lor. Cel puțin alte cinci contestații legale împotriva taxelor vamale sunt în așteptare. Trump și-a revendicat autoritatea de a stabili taxe vamale conform prevederilor IEEPA, o lege care de-a lungul timpului a fost folosită pentru a impune sancțiuni inamicilor SUA sau pentru a le îngheța activele. Trump este primul președinte american care a folosit-o pentru a impune taxe vamale. Departamentul de Justiție a spus că procesele ar trebui respinse deoarece reclamanții nu au fost afectați de taxele vamale pe care nu le-au plătit încă și pentru că numai Congresul, nu companiile private, poate contesta o urgență națională declarată de președinte în conformitate cu IEEPA. Prin impunerea taxelor vamale la începutul lunii aprilie, Trump a numit deficitul comercial o urgență națională care a justificat taxa vamală generală de 10% pentru toate importurile, cu rate mai mari pentru țările cu care Statele Unite au cele mai mari deficite comerciale, în special China. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Trump îl critică din nou pe PUTIN /„Dacă nu aș fi fost eu, Rusiei i s-ar fi întâmplat lucruri rele”, acum practică ”jocul cu focul” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Curtea de Comerț Internațional a blocat intrarea în vigoare a taxelor vamale impuse de Donald Trump: „Președintele și-a depășit autoritatea”
O instanță comercială din SUA a blocat intrarea în vigoare a taxelor vamale impuse de președintele Donald Trump. Instanța a constatat că președintele și-a depășit autoritatea prin impunerea de taxe generale asupra importurilor de la partenerii comerciali ai Statelor Unite. Curtea de Comerț Internațional a declarat că, prin Constituția SUA, Congresul are autoritatea exclusivă de a reglementa comerțul cu alte țări, o autoritate care nu este depășită de puterile de urgență ale președintelui pentru a proteja economia SUA, conform Reuters. „Curtea nu se referă la înțelepciunea sau eficacitatea probabilă a utilizării de către președinte a taxelor vamale ca pârghie”, a declarat completul de trei judecători în decizia de a emite o hotărâre judecătorească permanentă de interdicție asupra decretelor privind taxele vamale generale emise de Trump din ianuarie. „Această utilizare este inadmisibilă nu pentru că este neînțeleaptă sau ineficientă, ci pentru că [legea federală] nu o permite”. Judecătorii au ordonat, de asemenea, Administrației Trump să emită noi decrete care să reflecte hotărârea judecătorească în termen de zece zile. Administrația Trump a depus ulterior o notificare de apel și a pus la îndoială autoritatea instanței. Curtea a invalidat cu efect imediat toate decretele lui Trump privind taxele vamale din ianuarie, care erau înrădăcinate în Legea Puterilor Economice de Urgență Internațională (IEEPA), o lege menită să abordeze amenințările „neobișnuite și extraordinare” în timpul unei urgențe naționale. Curții nu i s-a cerut să abordeze unele taxe vamale specifice anumitor industrii pe care Trump le-a emis pentru automobile, oțel și aluminiu, folosind o lege diferită. Casa Albă: „Nu este de datoria unor judecători nealeși să decidă cum să abordeze o urgență națională” Deciziile Curții de Comerț Internațional din Manhattan, care audiază litigiile care implică comerțul internațional și legile vamale, pot fi contestate la Curtea de Apel a SUA pentru Circuitul Federal din Washington, D.C. și, în cele din urmă, la Curtea Supremă a SUA. Un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat miercuri că deficitele comerciale ale SUA cu alte țări constituie „o urgență națională care a decimat comunitățile americane, a lăsat în urmă muncitorii noștri și a slăbit baza noastră industrială de apărare – fapte pe care instanța nu le-a contestat”. „Nu este de datoria unor judecători nealeși să decidă cum să abordeze în mod corespunzător o urgență națională”, a declarat Kush Desai, purtătorul de cuvânt, într-un comunicat. Decizia a venit în urma a două procese, unul intentat de Liberty Justice Center în numele a cinci mici companii americane care importă bunuri din țări vizate de taxe și celălalt de 12 state americane. Companiile, care variază de la un importator de vinuri și băuturi spirtoase din New York la un producător de truse educaționale și instrumente muzicale din Virginia, au spus că taxele vamale le vor afecta capacitatea de a face afaceri. „Dacă decretele tarifare contestate sunt ilegale în ceea ce privește reclamanții, sunt ilegale în ceea ce îi privește toți”, au scris judecătorii în decizia lor. Cel puțin alte cinci contestații legale împotriva taxelor vamale sunt în așteptare. Trump și-a revendicat autoritatea de a stabili taxe vamale conform prevederilor IEEPA, o lege care de-a lungul timpului a fost folosită pentru a impune sancțiuni inamicilor SUA sau pentru a le îngheța activele. Trump este primul președinte american care a folosit-o pentru a impune taxe vamale. Departamentul de Justiție a spus că procesele ar trebui respinse deoarece reclamanții nu au fost afectați de taxele vamale pe care nu le-au plătit încă și pentru că numai Congresul, nu companiile private, poate contesta o urgență națională declarată de președinte în conformitate cu IEEPA. Prin impunerea taxelor vamale la începutul lunii aprilie, Trump a numit deficitul comercial o urgență națională care a justificat taxa vamală generală de 10% pentru toate importurile, cu rate mai mari pentru țările cu care Statele Unite au cele mai mari deficite comerciale, în special China. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Trump îl critică din nou pe PUTIN /„Dacă nu aș fi fost eu, Rusiei i s-ar fi întâmplat lucruri rele”, acum practică ”jocul cu focul” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Un înalt oficial FMI cere SUA să își reducă deficitul fiscal și să abordeze povara datoriei „în continuă creștere
Un înalt oficial al Fondului Monetar Internațional a cerut Statelor Unite să își reducă deficitul fiscal și să abordeze povara datoriei „în continuă creștere”, într-un moment în care cresc îngrijorările cu privire la planurile președintelui Donald Trump privind reduceri fiscale radicale. „Deficitele fiscale ale SUA sunt prea mari și trebuie reduse”, a declarat Gita Gopinath, prim director general adjunct al FMI, pentru Financial Times. De asemenea, ea a avertizat că cea mai mare economie a lumii este încă afectată de incertitudinea „foarte ridicată” în materie de politică comercială, în ciuda „evoluțiilor pozitive”, cum ar fi reducerea taxelor vamale impuse Chinei de către Administrația Trump. Avertismentul Moody’s cu privire la deficitul SUA Comentariile lui Gopinath au venit după ce Moody’s a revizuit ratingul de credit AAA al SUA, din cauza îngrijorărilor legate de datoria în creștere a țării. Agenția de rating a declarat săptămâna trecută că legislația propusă, pe care Trump o numește „proiectul de lege cel mare și frumos”, ar crește deficitul SUA de la 6,4% anul trecut la puțin sub 9% până în 2035. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat duminică pentru NBC că retrogradarea ratingului Moody’s a fost „un indicator întârziat”, punând situația fiscală pe seama Administrației Biden. El a adăugat că Administrația este „hotărâtă să reducă cheltuielile și să crească economia”. El a declarat anterior că va reduce deficitul la 3% până la sfârșitul mandatului lui Trump. Dar Gopinath a remarcat că raportul datoriei SUA față de PIB „este în continuă creștere”, adăugând: „Ar trebui să avem o politică fiscală în SUA care să fie consecventă cu reducerea în timp a raportului datorie/PIB”. Potrivit Biroului de buget al Congresului, datoria Guvernului federal deținută de public se ridica la 98% din PIB în anul fiscal 2024, comparativ cu 73% acum un deceniu. FMI și-a redus prognoza de creștere a SUA cu aproape 1% FMI a anunțat luna trecută că se așteaptă ca deficitul fiscal al SUA să scadă în acest an atât timp cât veniturile din taxe cresc, dar aceste proiecții nu au luat în considerare legea fiscală a lui Trump, care își croiește drum prin Congres. Gopinath a adăugat că Bessent a avut dreptate să facă un „apel clar” pentru a reduce deficitele fiscale. Un deficit mai mare înseamnă că Guvernul va trebui să vândă mai multe obligațiuni într-un moment în care investitorii străini și interni au început să pună la îndoială stabilitatea pieței americane. În aprilie, FMI și-a redus prognoza de creștere a SUA cu aproape 1%, la 1,8 % în 2025, în timp ce și-a redus proiecția de creștere globală la 2,8%, după ce a luat în calcul impactul taxelor vamale ale lui Trump. „Pauza tarifară în relația cu China este o evoluție pozitivă”, a declarat Gopinath. Ea a salutat, de asemenea, acordul dintre SUA și Marea Britanie, dar a subliniat că rata tarifară efectivă a SUA rămâne mult mai mare decât anul trecut și că taxele ridicate impuse Chinei au fost doar suspendate. Cifrele privind PIB-ul din primul trimestru au fost aproximativ în conformitate cu așteptările FMI, a spus ea, adăugând că datele au rămas dificil de citit deoarece companiile s-au grăbit să cumpere bunuri înainte de implementarea taxelor vamale ale lui Trump. „Va dura ceva timp până când efectele tuturor acestor evoluții se vor regăsi în date”, a spus ea. „Este absolut pozitiv să avem rate tarifare medii mai mici decât cele pe care le-am presupus în aprilie, dar există un nivel foarte ridicat de incertitudine și trebuie să vedem care vor fi noile taxe vamale”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Administrația SUA amenință cu taxe vamale la cote MAXIME țările care nu poartă negocieri corecte Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Previziunile economice ale Comisiei Europene pentru 2025: Creștere moderată pe fondul incertitudinii economice globale
Economia UE a început anul 2025 pe o bază ceva mai solidă decât se anticipase și se preconizează că va continua să crească la un ritm modest în acest an, anunță Comisia Europeană. O accelerare a creșterii este prognozată pentru 2026, în pofida incertitudinii politice și a tensiunilor comerciale sporite la nivel mondial. Previziunile economice din primăvara anului 2025 ale Comisiei Europene estimează că PIB-ul real va crește cu 1,1% în 2025 în UE și cu 0,9% în zona euro, în linii mari același ritm ca cel înregistrat în 2024. În 2026, se preconizează o accelerare a creșterii la 1,5% în UE și la 1,4% în zona euro. Inflația în zona euro ar trebui să încetinească de la 2,4% în 2024 la o medie de 2,1% în 2025 și 1,7% în 2026. În UE, inflația ar trebui să urmeze o dinamică similară, scăzând puțin sub 2% în 2026. O perspectivă deteriorată, dar o economie rezistentă În ultimul trimestru din 2024, economia UE a înregistrat o creștere peste așteptări, de 0,4%, în mare parte datorită cererii interne robuste. Această dinamică pozitivă a continuat în primul trimestru al anului 2025, datele preliminare indicând o creștere reală a PIB de 0,3%. Cele mai recente previziuni revizuiesc semnificativ în scădere perspectivele de creștere. Acest lucru se datorează în mare parte unei perspective mai slabe a comerțului mondial și unei incertitudini mai mari a politicii comerciale. Conform Le Figaro, Danemarca (cu o creștere economică de 3,6%), Irlanda (3,4%) și Polonia (3,3%) ar fi cele mai dinamice țări din zona euro în 2025. Germania și Austria sunt codașe, cu economii în stagnare sau chiar în recesiune în cazul Austriei. În cazul Franței, Comisia preconizează o creștere foarte modestă de 0,6%, o prognoză identică cu cea a FMI, care încă miza pe o creștere de 0,8% în toamna anului trecut. Creșterea economică globală în afara UE este acum estimată la 3,2% atât pentru 2025, cât și pentru 2026, în scădere față de rata de 3,6% prognozată în toamna anului 2024. Această revizuire în sens descendent reflectă în mare măsură o perspectivă mai slabă atât pentru SUA, cât și pentru China. Încetinirea comerțului mondial este și mai accentuată. În consecință, se preconizează că exporturile UE vor crește cu numai 0,7% în acest an, cu o nouă contracție a exporturilor de bunuri, parțial compensată de rezistența exporturilor de servicii, mai puțin afectate de tensiunile comerciale. În 2026, creșterea exporturilor ar trebui să se accelereze la 2,1%. În ceea ce privește consumul privat, se preconizează că creșterea va fi ușor mai robustă decât cea proiectată în toamnă, ajungând la 1,5% în 2025 și la 1,6% în 2026. Piața forței de muncă rămâne solidă, cu o îmbunătățire a salariilor reale În 2024, expansiunea continuă a ocupării forței de muncă a dus la crearea a 1,7 milioane de noi locuri de muncă în economia UE, atingându-se astfel un nou record pentru numărul de locuri de muncă din Uniune. În ciuda unei creșteri economice modeste, se preconizează că ocuparea forței de muncă va crește cu încă două milioane de locuri de muncă până la sfârșitul orizontului de prognoză. Rata șomajului ar trebui să scadă la un nou minim istoric de 5,7% în 2026. După ce a crescut cu 5,3% în 2024, creșterea salariilor nominale va încetini în 2025 și 2026. Lucrătorii vor continua să beneficieze de creșteri ale salariilor reale și, de asemenea, se așteaptă să recupereze pe deplin puterea de cumpărare pierdută în ultimii ani, cauzată de creșterea inflației. Procesul dezinflaționist în curs, care a început la sfârșitul anului 2022, este așteptat să avanseze în mod constant. După o scădere la 2,4% în 2024, se preconizează că inflația din zona euro, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, va atinge ținta BCE de 2% în 2025, scăzând în continuare în 2026. Riscurile la adresa perspectivelor sunt înclinate în sens negativ. Fragmentarea în continuare a comerțului mondial ar putea diminua creșterea PIB-ului și ar putea reaprinde presiunile inflaționiste. Pe de altă parte, reducerea în continuare a tensiunilor comerciale dintre UE și SUA sau extinderea mai rapidă a comerțului UE cu alte țări, inclusiv prin noi acorduri de liber schimb, ar putea susține creșterea UE. Creșterea cheltuielilor pentru apărare ar putea avea, de asemenea, o contribuție pozitivă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Von der Leyen: UE lucrează la NOI sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
FT: Pentru bursele americane, primele 100 de zile din președinția lui Trump au fost cel mai prost început de mandat din 1974
Pentru piața bursieră americană, primele 100 de zile din mandatul lui Donald Trump au fost cel mai slab început al unei președinții de la Gerald Ford în 1974 încoace. Agenda comercială agresivă a lui Trump a declanșat valuri de volatilitate care au zdruncinat încrederea investitorilor în perspectivele de creștere ale Americii și au alimentat îngrijorările cu privire la o revenire a inflației, indusă de taxele vamale, în cea mai mare economie a lumii. Scăderea indicelui S&P 500 prin comparație cu ziua învestirii lui Donald Trump este pe cale să ajungă la 8%. Este cea mai mare scădere a indicelui pe parcursul primelor 100 de zile de mandat ale unui președinte din a doua jumătate a anului 1974, când Gerald Ford a ajuns la Casa Albă după demisia lui Richard Nixon, conform calculelor Financial Times. La acel moment, acțiunile americane au fost afectate de un val prelungit de vânzări, provocat de o recesiune și de creșterea rapidă a prețului petrolului. Jumătate de secol mai târziu, încercările lui Trump de a răsturna sistemul comercial global prin impunerea unor taxe vamale „reciproce” pentru majoritatea țărilor lumii au provocat turbulențe pe piețele financiare americane. În ultimele săptămâni, cele mai mari bănci americane și-au revizuit negativ estimările pentru S&P 500 la sfârșitul anului. „Am decis să ne luptăm cu toți copiii de pe terenul de joacă în același timp”, a declarat David Kelly, strateg șef global la JPMorgan Asset Management. „Piețele ne spun că există îndoieli dacă SUA are vreun avantaj atunci când se confruntă cu tot restul lumii.” „Investitorii au dreptul să se simtă epuizați” Potrivit lui George Pearkes, strateg macro la Bespoke Investment Group, investitorii au fost amețiți de avalanșa de anunțuri legate de comerț venite de la Casa Albă în ultimele luni. „Situația în care ne aflăm seamănă cu Wile E. Coyote dând din picioare în aer, încercând să își dea seama cât de mare este prăpastia în care tocmai a sărit”, a declarat Pearkes. Declinul pieței din acest an i-a luat prin surprindere pe majoritatea investitorilor de pe Wall Street, care se așteptau la un boom al pieței, în contextul unei Administrații republicane aplecată spre reducerea impozitelor și dereglementare. Lisa Shalett, director de investiții la Morgan Stanley Wealth Management, a declarat că investitorii „au dreptul să se simtă epuizați”. Rafala de taxe vamale ale lui Trump din „ziua eliberării” „a catalizat haosul de pe piață”, a adăugat ea, „cu politici tarifare impuse apoi anulate, provocând o incertitudine maximă punctată periodic de declarații ale Administrației menite să readucă liniște și să dezescaladeze situația”. Acțiunile americane din domeniul tehnologiei au fost cel mai puternic afectate Investitorii străini, care la începutul anului dețineau o cotă record de 18% din acțiunile americane, au vândut aproximativ 60 de miliarde de dolari de la începutul lunii martie, potrivit Goldman Sachs. Cea mai mare parte a vânzărilor a fost realizată de administratorii de fonduri europeni. Atât dolarul, cât și titlurile de Trezorerie americane au fost, de asemenea, afectate de reacția investitorilor la anunțurile imprevizibile ale lui Trump privind taxele vamale. Pe piețele bursiere, acțiunile americane din domeniul tehnologiei au fost cel mai puternic afectate. În decembrie, Tesla, Alphabet, Nvidia și Meta se numărau printre cele mai populare acțiuni americane, potrivit unei analize realizate de Citigroup. De atunci, investitorii și-au redus expunerea la acțiunile tuturor celor patru companii și, în unele cazuri, au început să parieze activ împotriva acestora, a anunțat Citi într-o notă adresată clienților în această săptămână. În ceea ce îl privește pe Donald Trump, el a respins în mod repetat reacția negativă a pieței la unele dintre anunțurile sale privind taxele vamale. Este posibil ca Trump să își fi evaluat primele 100 de zile „pe baza faptului că a făcut ceea ce a spus că va face, mai degrabă decât pe baza faptului că rezultatele au fost până acum bune sau rele”, a declarat Thierry Wizman, strateg global pentru valută și rate la Macquarie. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Administrația SUA este ÎNCREZĂTOARE că taxele vamale nu vor bloca rețelele de aprovizionare /Bessent: „Eu nu m-aș gândi că vom avea șocuri” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Sondaj BCE: Inflația din zona euro în 2025 și 2026 va fi mai mare decât se credea anterior
Inflația din zona euro în 2025 și 2026 va fi ușor mai mare decât se credea anterior, potrivit celui mai recent sondaj trimestrial al Băncii Centrale Europene în rândul analiștilor financiari. Sondajul arată că analiștii se așteaptă la o creștere de 2,2% a inflației din zona euro în 2025 și respectiv 2% în 2026, în timp ce așteptările pentru 2027 și pe termen mai lung au rămas la 2%, ceea ce corespunde definiției BCE privind stabilitatea prețurilor. Perspectivele privind rata inflației, cu excepția energiei, alimentelor, alcoolului și tutunului, au fost revizuite în sus cu 0,1 puncte procentuale pentru perioada 2025-2027 dar și pe termen mai lung. Sondajul Băncii Centrale Europene a inclus 54 de analiști, intervievați în perioada 1-4 aprilie. Prognoza de creștere economică pentru 2025 a zonei euro a fost revizuită în sens negativ de la 1% la 0,9%. Pentru 2026, prognoza de creștere economică a fost revizuită de la 1,3% la 1,2%. Prognoza pentru 2027 a fost revizuită în sens pozitiv, de la 1,3% la 1,4%. Impactul taxelor vamale și al cheltuielilor pentru apărare au fost citate ca principalii factori care au stat la baza revizuirii estimărilor privind inflația și creșterea economică. Traiectoria preconizată a ratei șomajului a fost revizuită ușor în scădere. Se preconizează că rata șomajului va atinge o medie de 6,3 % în perioada 2025-2027, urmând să scadă la 6,2 % pe termen lung. Rezultatele sondajului nu reprezintă punctele de vedere ale organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene sau ale personalului acesteia. Următoarele proiecții macroeconomice ale experților Eurosistemului pentru zona euro vor fi publicate pe 5 iunie 2025. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Președintele grupului de consultanță Blackstone avertizează: Statele Unite se confruntă cu risc de RECESIUNE din cauza taxelor impuse de Trump Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Donald Trump, acuzat de democrați că ar fi fost implicat în manipularea pieței bursiere: „Ce miliardar tocmai s-a îmbogățit și mai mult?”
Reprezentanții Partidului Democrat și experții în etică guvernamentală se întreabă dacă președintele Statelor Unite Donald Trump ar fi fost implicat într-un caz de manipulare a pieței bursiere. Donald Trump este acuzat că le-a oferit indicii susținătorilor săi, astfel încât aceștia să poată să speculeze evoluția prețurilor acțiunilor de la Bursă, cu puțin timp înainte de anunțul privind suspendarea temporară a taxelor vamale, conform The New York Times. Președintele Trump și-a început ziua de miercuri cu câteva sfaturi pentru cei profund afectați de taxele vamale ridicate impuse de Administrația sa. „PĂSTRAȚI-VĂ CALMUL”, le-a spus Trump urmăritorilor săi pe rețelele de socializare, după deschiderea piețelor bursiere. Doar câteva minute mai târziu Trump a scris: „ACESTA ESTE UN MOMENT MINUNAT PENTRU A CUMPĂRA!!” Câteva ore mai târziu, Trump a făcut ca piețele bursiere să crească, în momentul când a anunțat suspendarea taxelor vamale timp de 90 de zile. Indicele S&P 500 a urcat câteva puncte procentuale în câteva minute și era pe cale să înregistreze cea mai bună zi de după redresarea din urma crizei financiare din 2008. La scurt timp după anunțul președintelui Trump, Democrații și experții în etică guvernamentală au pus întrebarea probabil evidentă: Oare Trump le-a semnalizat suporterilor săi să profite de o creștere iminentă a prețurilor acțiunilor? „Dacă nu este o manipulare a pieței, ce este? Cine beneficiază? Ce miliardar tocmai s-a îmbogățit și mai mult?” „Cum să nu fie aceasta decât un caz de manipulare a pieței?”, a declarat pe rețelele de socializare Mike Levin, membru al Camerei Reprezentanților din partea Democraților: „Dacă ești un susținător al lui Trump și ai făcut ceea ce a spus el și ai cumpărat, atunci te-ai descurcat grozav. Pe de altă parte, dacă ești pensionar sau în vârstă sau cineva din clasa de mijloc, și în ultimele zile nu ai avut toleranță la risc și ai decis să vinzi, ai fost înșelat.” Anunțul lui Trump privind suspendarea taxelor vamale a venit în timp ce Jamieson Greer, reprezentantul comercial al SUA, depunea mărturie la Capitoliu. Steven Horsford, membru democrat al Camerei Reprezentanților, l-a presat pe Greer cu privire la obiectivul lui Trump. „Nu este o manipulare a pieței”, a spus Greer. „Încercăm să resetăm sistemul comercial global”. „Și ați reușit să faceți asta, măcar parțial?”, a întrebat Horsford. „Deci, dacă nu este o manipulare a pieței, ce este? Cine beneficiază? Ce miliardar tocmai s-a îmbogățit și mai mult?” Casa Albă: „Este responsabilitatea președintelui SUA să asigure piețele și americanii cu privire la securitatea lor economică” Oficialii de la Casa Albă au respins astfel de acuzații, susținând că postarea lui Trump a fost menită să-i liniștească pe americani. „Este responsabilitatea președintelui Statelor Unite să asigure piețele și americanii cu privire la securitatea lor economică în fața eforturilor non-stop a mass-mediei să stârnească frică”, a declarat Kush Desai, un purtător de cuvânt al Casei Albe. Oficialii de la Casa Albă au încercat să prezinte decizia lui Trump de a elimina majoritatea taxelor vamale ca fiind nu o capitulare, ci ceva care a venit doar după ce unii dintre cei mai apropiați aliați ai Chinei au căutat să semneze acorduri cu Statele Unite. „În loc să se agațe de orice pretext pentru a pune în scenă numere de spectacol în politică, Democrații ar trebui să se concentreze pe colaborarea cu Administrația pentru a restabili măreția americană”, a mai spus Desai. Senatorul democrat Adam B. Schiff din California a declarat că va contacta Casa Albă și va încerca să afle mai multe despre cine știa despre decizia iminentă a lui Trump de a suspenda taxele vamale. El a spus că schimbarea bruscă a oferit „oportunități periculoase pentru insider trading”. „A cumpărat sau vândut cineva acțiuni și a profitat din asta, pe seama publicului?”, a întrebat Schiff pe rețelele de socializare. Kathleen Clark, profesor specializat pe etica guvernamentală și corupție la Facultatea de Drept a Universității Washington din St. Louis, a declarat că acțiunile lui Trump „în mod obișnuit, ar declanșa o investigație a Comisiei pentru Valori Mobiliare și Burse”. Astfel de anchetatori ar căuta dovezi că Trump știa că va face un anunț care va influența piața și apoi a oferit un indiciu persoanelor care îi urmăreau postările, a spus Clark. „Dacă am mai avea un stat de drept, un sistem robust pentru statul de drept, problema ar fi investigată”, a spus ea. Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse, care are competența de a analiza posibilele încălcări ale legilor federale privind valorile mobiliare, a refuzat să răspundă la întrebările despre postarea lui Donald Trump. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele