Justiția din Franța, zguduită de proteste. Ion Cristoiu: În urma uciderii unui copil, întrebarea principală este cine îi judecă pe judecători
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum Justiția din Franța este zguduită de proteste după ce un copil a fost ucis. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „La toate televiziunile de știri s-a acordat o atenție deosebită pe chestiunea dezbaterii din Parlament. S-au luat fragmente din discursuri, dar nu au fost invitați în studio politicienii. Au fost chemați specialiști. Deci am văzut uriașa atenție acordată Parlamentului. Lăsăm la o parte faptul că a fost ședință de Guvern, că s-a pronunțat Macron… Dar au fost demonstrații în fața tuturor Curților de Apel.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum Justiția din Franța este zguduită de proteste după ce un copil a fost ucis. Acesta a început prin a prezenta cazul unei fetițe de 11 ani, violată și ucisă de tatăl unei prietene. Jurnalistul afirmă că mobilizarea uriașă este tipică unei societăți civile foarte puternice. Pentru că mai erau 20 de plângeri împotriva aceluiași individ, judecătorii din Franța au fost audiați. Mai mult de atât, pentru problemele din justiție, atât Ministrul de Interne, cât și premierul francez au dat declarații în fața Parlamentului. „În nicio dezbatere din televiziunile franceze nu intervin politicienii. Este cazul acesta cu fata de 11 ani care a fost ucisă. Aici vei vedea încă o uriașă mobilizare tipică unei societăți civile foarte puternice. Deci ea a fost violată de tatăl unei prietene și omorâtă de respectivul. Nu avea cazier, deși erau 20 de plângeri în ultima perioadă împotriva lui. S-a făcut imediat o cercetare, s-a descoperit că sunt 70.000 de plângeri de viol în Franța împotriva unor tipi de genul, în care nu s-au luat măsuri. Și a pornit în Franța o nebunie cu tema, cu întrebarea cine îi judecă pe judecători? În primul rând, nu s-a politizat subiectul. Este foarte important pentru democrație. Parlamentul a ținut ședință specială. Deci la ei când este, cum ar fi fost la noi cu drona, ședință specială în Parlament. A venit premierul în Parlament. Am văzut că la noi îl invită, dar premierul n-are nicio treabă. A venit Premierul, pe lângă Ministrul de Interne, să dea socoteală. La toate televiziunile de știri s-a acordat o atenție deosebită pe chestiunea dezbaterii din Parlament. S-au luat fragmente din discursuri, dar nu au fost invitați în studio politicienii. Au fost chemați specialiști. Deci am văzut uriașa atenție acordată Parlamentului. Lăsăm la o parte faptul că a fost ședință de Guvern, că s-a pronunțat Macron… Dar au fost demonstrații în fața tuturor Curților de Apel.”, a explicat jurnalistul.
Franța și Germania propun o nouă cale de integrare în UE pentru Moldova și Balcanii de Vest
Planul urmărește să dea un „nou dinamism” extinderii europene Inițiativa, prezentată într-un document consultat de Euractiv, dezvoltă ideile avansate luna trecută de cancelarul german Friedrich Merz, care a sugerat acordarea unui statut de membru asociat al UE pentru Ucraina. Merz a avertizat atunci că ritmul lent al extinderii generează frustrare în rândul tuturor țărilor implicate. Propunerea franco-germană vine înaintea summitului privind extinderea UE, care va avea loc vineri în Muntenegru, și urmărește să transmită un semnal politic statelor din Balcanii de Vest că nu sunt lăsate în urmă în procesul de aderare. „Trebuie să oferim stimulente suplimentare ca parte a unui proces de integrare graduală, bazat pe merit, și să eficientizăm actualul proces pentru a permite o integrare mai rapidă și mai profundă”, se arată în documentul informal. Noul plan prevede crearea unor „blocuri de construcție” pentru țările candidate aflate de ani de zile în sala de așteptare a UE. Acestea ar permite implicarea mai strânsă a guvernelor din Balcanii de Vest și a Republicii Moldova în anumite domenii ale politicilor europene, pe măsură ce avansează cu reformele interne. Participarea ar rămâne însă reversibilă în cazul unor derapaje de la valorile și principiile fundamentale ale Uniunii Europene. Statele candidate ar putea participa mai mult la reuniuni, programe și politici ale UE „Invităm Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru facilitarea integrării graduale a țărilor candidate pe drumul lor către aderarea la UE”, mai precizează documentul. David McAllister, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, a declarat că inițiativa ar putea consolida credibilitatea procesului de extindere. „Pe de o parte, aceasta menține principiul unui proces de aderare bazat pe merit și reforme. Pe de altă parte, deschide posibilitatea de a lega mai devreme și mai vizibil progresul reformelor de integrarea graduală în programele, instituțiile și politicile europene”, a afirmat eurodeputatul german. Printre măsurile propuse se numără organizarea, de două ori pe an, a unor reuniuni comune între reprezentanții Balcanilor de Vest, comisarii europeni și eurodeputați. De asemenea, parlamentarii europeni ar urma să se întâlnească mai des cu legislatorii naționali din Balcanii de Vest și Republica Moldova. Liderii și miniștrii statelor candidate ar putea participa la reuniuni informale ale Consiliului UE și Consiliului European pentru anumite puncte de pe agendă, precum și în calitate de observatori, fără drept de vot, la alte discuții. Documentul mai propune o cooperare consolidată în domeniul securității și apărării, precum și o implicare mai mare în programe europene precum Creative Europe, Erasmus+ și Horizon, programul de cercetare al Uniunii. În plan economic, țările candidate ar putea fi integrate mai profund în anumite zone ale pieței unice, inclusiv în domenii precum energia, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, politica industrială, politica digitală, materiile prime critice și acordurile sanitare și fitosanitare. Într-o etapă avansată, documentul sugerează că participarea deplină la piața unică ar putea fi acordată după un model similar celui aplicat statelor din Spațiul Economic European.
Vizita lui Macron la Atena. Franța și Grecia reînnoiesc angajamentele de apărare reciprocă
În cadrul vizitei la Atena a președintelui francez Emmanuel Macron, cele două țări s-au angajat să se sprijine reciproc în cazul unor amenințări la adresa securității, consolidând cooperarea bilaterală în domeniul Apărării, informează Politico. Parisul și Atena au semnat, sâmbătă, nouă acorduri bilaterale, printre care și prelungirea unui Pact-cadru de Apărare, care va fi reînnoit automat peste 5 ani, după expirarea sa. „În cadrul acestui parteneriat, există o clauză de sprijin și asistență reciprocă în caz de agresiune armată”, a declarat Macron în cadrul conferinței comune de presă, alături de premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, la reședința Maximos din Atena. „Nici măcar nu vă puneți întrebarea; orice s-ar întâmpla, vom fi alături de voi”, a adăugat el. Premierul Greciei a precizat că „Franța este adevăratul aliat” al țării sale, adăugând că „angajamentele privind asistența reciprocă” dintre Grecia și Franța reprezintă „punctul forte” al acordurilor dintre cele două țări. În afară de semnarea parteneriatului strategic cuprinzător, cele două guverne au semnat și alte acorduri în diverse domenii, între care Educației, Cercetare, dar și Energie Nucleară. În cadrul vizitei, compania franceză din Apărare, MBDA, a semnat un contract pentru continuarea sprijinului acordat rachetelor Mica ale Armatei Greciei. Cei doi lideri au insistat și asupra necesității de a clarifica modul în care clauza de Apărare reciprocă a UE – Articolul 42, alineatul 7 din Tratatul UE – ar funcționa în practică, subliniind că această clauză nu ar trebui considerată un substitut al Articolului 5 din Tratatul NATO, care precizează că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor membrilor. Cu toate acestea, în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul Greciei, Macron a afirmat că această clauză de apărare a UE este „mai puternică” decât Articolul 5 din Tratatul NATO, în contextul în care Macron a propus anterior că Franța poate să-și asume un rol mai puternic în rândul aliaților europeni ai alianței nord-atlantice, după ce Trump a criticat lipsa de sprijin a aliaților în războiul Statelor Unite împotriva Iranului. Sâmbătă dimineață, în cadrul vizitei, președintele Franței și premierul Greciei, au vizitat o fregată grecească construită de compania franceză Naval Group în portul Pireu. Cei doi oficiali au fost însoțiți de ministrul francez al Apărării și Forțelor Armate, Catherine Vautrin, alături de directorul general al companiei, Pierre-Eric Pommelet.
Macron avertizează: SUA nu vor mai proteja Europa pe termen lung
„Provocarea Europei noastre este să fie mai puternică și mai independentă, pentru că avem Statele Unite ale Americii care nu ne vor mai proteja pe termen lung”, a spus Macron. El a invocat situațiile legate de Groenlanda, Iran și Ucraina drept semnale de alarmă pentru securitatea europeană. Președintele francez a subliniat că Statele Unite rămân aliați importanți, dar a atras atenția că Europa s-a construit mult timp pe ideea că Washingtonul îi va garanta securitatea „pentru eternitate”. „Pentru generația voastră, cred că acest lucru nu va mai fi adevărat”, le-a transmis el elevilor școlii franco-cipriote din capitala Ciprului. Macron a pledat pentru consolidarea suveranității europene, inclusiv în domeniul apărării și al tehnologiei. „Dacă mâine nu vom mai fi capabili să ne protejăm singuri, dacă toate soluțiile noastre tehnologice vor fi în mâinile altora, vom putea spune ce vrem, dar nu vom mai alege”, a afirmat liderul de la Paris. În același dialog, Emmanuel Macron a vorbit și despre cauzele războaielor, spunând că acestea apar din „neînțelegeri, lipsă de comunicare sau din nebunia unor lideri” și uneori a unor popoare care cred că propria securitate poate fi obținută prin distrugerea vecinului. „Pacea nu se proclamă într-o dimineață”, a spus Macron, îndemnând tinerii să caute mereu să îi înțeleagă pe ceilalți și să păstreze „gustul viitorului”. „Iubește războiul cel care nu mai speră nimic. Când iubești viitorul, nu ai nicio dorință să faci război”, a adăugat președintele francez.
Macron îndeamnă Iranul să profite de oportunitatea discuțiilor mediate de Pakistan pentru o dezescaladare durabilă
Emmanuel Macron a discutat anterior cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan și cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, potrivit Le Figaro. În timp ce Statele Unite, Pakistanul și Iranul au început discuțiile trilaterale, președintele francez i-a cerut lui Massoud Pezeshkian „să profite de oportunitatea oferită de discuțiile lansate la Islamabad pentru a deschide calea către o dezescaladare durabilă și un acord exigent care să ofere garanții solide de securitate pentru regiune, cu toate țările implicate”. El a subliniat „necesitatea ca Iranul să restabilească cât mai repede posibil libertatea și securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, la care Franța este gata să contribuie” și „a insistat asupra importanței respectării depline a armistițiului, inclusiv în Liban”. Într-un alt mesaj de pe X, președintele Franței a declarat că a discutat cu Mohammed bin Salman și a decis cu acesta să „rămână în contact strâns” pentru a „contribui la dezescaladare, la libertatea navigației și la încheierea unui acord” în Orientul Mijlociu. De asemenea, el a menționat sprijinul său pentru încetarea focului, „care trebuie respectat pe deplin și extins fără întârziere în Liban ” și „necesitatea de a restabili navigația complet liberă și sigură în Strâmtoarea Hormuz cât mai repede posibil ” . Un armistițiu fragil între Iran și Statele Unite a intrat în a patra zi sâmbătă, când vicepreședintele american JD Vance a sosit la Islamabad, împreună cu o delegație iraniană, pentru discuții directe la un nivel fără precedent între cele două țări inamice de la Revoluția Islamică din Iran din 1979.
Franța condamnă atacurile Israelului în Liban: Pun în pericol armistițiul
Emmanuel Macron a anunțat joi, pe X, că a discutat cu președintele Libanului, Joseph Aoun, și cu premierul Nawaf Salam. El a transmis poporului libanez „deplina solidaritate a Franței” în fața loviturilor lansate de Israel în Liban, la scurt timp după încheierea armistițiului dintre Statele Unite și Iran. Macron a criticat atacurile Israelului, spunând că nu au făcut diferența între ținte militare și civili și că bilanțul victimelor este foarte mare. Macron: Libanul trebuie să facă parte din armistițiu Președintele francez a avertizat că operațiunile militare israeliene „reprezintă o amenințare directă” la adresa menținerii armistițiului și a subliniat că acesta trebuie să se aplice pe deplin și Libanului. „Libanul trebuie să fie pe deplin acoperit de acesta”, a precizat Macron. Sprijin pentru autoritățile libaneze Liderul francez a transmis că „trebuie păstrată integritatea teritorială a Libanului” și a subliniat că „Franța va sprijini autoritățile libaneze în menținerea suveranității și în dezarmarea Hezbollah”. „Mi-am exprimat speranța că armistițiul va fi pe deplin respectat de toate părțile implicate, pe toate fronturile, inclusiv în Liban”, a adăugat Emmanuel Macron, menționând că le-a spus președinților Iranului și Statelor Unite că „decizia de a accepta un armistițiu a fost cea mai bună posibilă”. Macron: Primul pas către negocieri în Orientul Mijlociu El a subliniat că armistițiul trebuie să ducă la negocieri mai ample. „Acesta trebuie să deschidă calea unei negocieri de ansamblu care să asigure securitatea tuturor în Orientul Mijlociu”, a scris Macron, adăugând că a discutat aceste teme și cu liderii din Qatar, Emiratele Arabe Unite, Liban și Irak.
Macron, mesaj de ultimă oră după convorbirea cu președintele Iranului
Mesajul lui Macron vine într-un moment de tensiune extremă în Orientul Mijlociu. Franța a anunțat în ultimele zile desfășurarea a aproximativ 12 nave militare, inclusiv grupul de luptă al portavionului Charles de Gaulle, în Mediterana, Marea Roșie și, eventual, în zona Strâmtorii Ormuz, Parisul susținând că obiectivul este unul defensiv și vizează protejarea aliaților, descurajarea unei extinderi a conflictului și securizarea rutelor maritime comerciale. Macron a insistat în postare că „libertatea de navigație” prin Strâmtoarea Ormuz trebuie restabilită cât mai rapid. Miza este una majoră pentru economia globală: prin această rută tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel mondial, iar Parisul încearcă să construiască o coaliție care să poată securiza traficul maritim după calmarea fazei celei mai intense a confruntărilor. Contextul tensionat Contextul regional s-a degradat accelerat după izbucnirea, la 28 februarie, a războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran. Potrivit Reuters, statele din Golf au fost lovite de peste 2.000 de atacuri cu rachete și drone de la începutul conflictului, iar luptele au afectat și Libanul, unde Hezbollah s-a implicat direct împotriva Israelului. În paralel, liderii G7 au discutat impactul crizei asupra pieței energetice, după ce prețurile petrolului au urcat puternic pe fondul temerilor legate de blocarea transportului prin Ormuz. În postarea sa, președintele francez a reluat și dosarul sensibil al celor doi cetățeni francezi, Cécile Kohler și Jacques Paris, cerând ca aceștia să poată reveni „în siguranță” în Franța. Cazul lor rămâne un punct major de tensiune între Paris și Teheran. Ministerul francez de Externe a anunțat în noiembrie 2025 că cei doi au fost transferați la reședința Franței din Teheran și sunt în siguranță, însă Reuters relata atunci că ei rămâneau sub supraveghere judiciară în Iran, în așteptarea revenirii efective în Franța. Macron a mai susținut că numai un nou cadru politic și de securitate poate garanta pacea în regiune și a reafirmat poziția Parisului potrivit căreia Iranul nu trebuie să dobândească arma nucleară. Această linie este susținută și de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, care a cerut revenirea urgentă la diplomație și negocieri, avertizând că fără cooperarea deplină a Teheranului nu poate oferi garanții că programul nuclear iranian este exclusiv pașnic.
Valentin Stan: Miruță ne-a anunțat că România se află sub umbrela nucleară a Franței, dar fără să avem niciun tratat. Ne plasează sub un pericol incredibil aceste declarații absurde
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre presupusa „umbrelă nucleară” a Franței asupra României. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: E cumva umbrelă nucleară franceză asupra ta? Dar acum fi atent la un lucru extrem de grav, mai grav decât povestea cu avionul. Deci Miruță tocmai ți-a spus că se află sub umbrela nucleară a Franței. Ai un tratat pe tema asta? Ce crezi că va spune America atunci când va afla că tu te afli sub umbrela nucleară a Franței? Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre presupusa „umbrelă nucleară” a Franței asupra României. În urma declarațiilor vicepremierului Radu Miruță, analistul ridică întrebări legate de existența unui acord care să justifice o astfel de afirmație. De asemenea, el vorbește de felul în care aceste afirmații ar fi interpretate în contextul garanțiilor oferite de NATO. Faptul că le trimite Macron arme în toate părțile. Atenție la ce spune Miruță, spune-mi și mie la momentul ăsta, în baza tabelului pe care ți l-am arătat. Tu ce umbrelă nucleară ai? E cumva umbrelă nucleară franceză asupra ta? Dar acum fi atent la un lucru extrem de grav, mai grav decât povestea cu avionul. Deci Miruță tocmai ți-a spus că se află sub umbrela nucleară a Franței. Ai un tratat pe tema asta? Ce crezi că va spune America atunci când va afla că tu te afli sub umbrela nucleară a Franței? Români, plus susținătorii lui Nicușor Dan din București, spuneți-mi și mie sub care umbrelă de securitate franceză se află Miruță ministrul. Atenție, a părerii, vice-prim-ministrul Guvernului. În Guvernul României vorbim deja nu de un avion care repatriază români pe baza a ceea ce vrea doamna Țoiu, ci vorbim de apărarea nucleară extinsă asupra intereselor de securitate ale României în condiții de război la frontieră, război în care este implicată cea mai mare putere nucleară a lumii. Care umbrelă nucleară franceză este deasupra capului lui Miruță.
Președintele Macron îi cere lui Trump ridicarea sancțiunilor impuse fostului comisar european Thierry Breton
„Aș dori să vă atrag personal atenția asupra sancțiunilor impuse de Statele Unite mai multor cetățeni europeni, inclusiv a doi cetățeni francezi, Nicolas Guillou, judecător la Curtea Penală Internațională, și Thierry Breton, fost comisar european”, se arată în scrisoarea trimisă de liderul de la Paris omologului său american, notează publicația La Tribune, citată de Politico. Macron a cerut reconsiderarea sancțiunilor adoptate de administrația americană, motivând că acestea sunt „nejustificate”. Sancțiunile au fost impuse de Washington în luna decembrie a anului trecut, persoanele vizate fiind acuzate că au contribuit la cenzurarea discursului pe platforme americane. Marco Rubio spune în decembrie că cele cinci persoane „au condus eforturi organizate pentru a constrânge platformele americane să cenzureze, să demonetizeze și să suprime punctele de vedere americane cărora le opun. Acești activiști radicali și ONG-uri au intensificat cenzura de către state străine, în fiecare caz vizând vorbitori americani și companii americane”. În sancționarea lui Thierry Breton, care a deținut portofoliul european pentru tehnologie, Washington a invocat rolul său în elaborarea Legii Serviciilor Digitale, o lege în baza căreia mai multe platforme americane, printre care și X au fost sancționate. Nicolas Guillou a fost sancționat după ce Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministrului apărării Yoav Gallant, acuzați de crime de război și crime împotriva umanității pe fondul Războiului din Gaza.
Meloni și Macron amână primul lor summit bilateral la nivel înalt
Meloni i-a cerut lui Macron ca summitul bilateral să fie amânat până după reuniunea G7 de la Evian-les-Bains, programată între 15 și 17 iunie. Solicitarea a fost făcută pe 12 februarie, când cei doi lideri s-au întâlnit la o reuniune informală pe tema competitivității, în Beliga. Potrivit diplomatului citat de Politico, amânarea nu are legătură cu disputa apărută între cei doi lideri în această săptămână. Summitul de la Toulouse trebuia să fie un semnal puternic de apropiere franco-italiană și o încercare de a repara relația tensionată, printr-o reuniune a celor doi lideri și a unor miniștri-cheie pentru a discuta priorități comune. Franța și Italia nu au mai avut un summit bilateral la nivel înalt din 2020, când premierul italian de atunci, Giuseppe Conte, s-a întâlnit cu Macron la Napoli, conform Politico. Macron și Meloni s-au aflat, în ultimii ani, în dezacord pe mai multe teme, de la migrație la statul de drept. Tensiunile s-au reaprins săptămâna aceasta, când Macron a criticat-o pe Meloni pentru că a spus că uciderea activistului de extremă dreapta Quentin Deranque, în vârstă de 23 de ani, la Lyon, weekendul trecut, a fost „o rană pentru întreaga Europă”. Meloni s-a declarat „surprinsă” de reacția lui Macron, a spus că nu a vrut să se amestece în treburile interne ale Franței și a amintit dispute mai vechi, inclusiv episodul în care guvernul francez a anunțat că va monitoriza statul de drept în Italia la câteva zile după ce aceasta a câștigat alegerile. În același timp, în ultimele săptămâni, Meloni s-a apropiat tot mai mult de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, cei doi organizând luna trecută un summit bilateral la Roma și susținând o agendă economică mai favorabilă comerțului.