Macron despre Musk: Este în primul rând un tip supra-subvenționat
Într-un discurs adresat unui grup de industriași europeni la Anvers, în Belgia, președintele francez a elaborat pledoaria sa pentru o „preferință europeană” și pentru investiții masive în sectoarele viitorului, care să fie finanțate, potrivit acestuia, în special prin împrumuturi comune de la Uniunea Europeană, potrivit Le Figaro. „Dacă vă uitați la Statele Unite, există o mulțime de bani privați”, a spus el, „dar există și o mulțime de bani publici”, în special în domeniul energiei și spațiului. „Toată lumea este fascinată de Starlink”, a adăugat el, „dar dacă suntem realiști, domnul Musk este probabil unul dintre oamenii din lume care au încasat cele mai multe miliarde de dolari de la contribuabilii americani”. „Elon Musk este, în primul rând, un tip supra-subvenționat” de guvernul federal, a adăugat el. „Vestea bună este că acest lucru l-a făcut incredibil de inovator. Și a devenit competitiv datorită acestei abordări americane”, a insistat Emmanuel Macron, considerând că aceasta este o cale pe care europenii ar trebui să o urmeze pentru a rămâne „în cursă” împotriva Statelor Unite și a Chinei. Musk a reacționat Elon Musk a răspuns rapid pe rețeaua sa de socializare X, susținând că cele mai puternic subvenționate companii sunt „concurenții” săi, în special din Europa. „Dacă adunați toate fondurile publice primite vreodată de Tesla și SpaceX, acestea reprezintă doar aproximativ 1% din valoarea combinată a acestor companii de mașini electrice și spațiale”, a afirmat el. „Pe de altă parte, dacă procedați la fel cu marile companii aerospațiale americane și europene, banii publici pe care i-au primit depășesc 100% din valoarea lor!”, a estimat el.
Cumpără european. Franța vrea ca UE să impună taxe mai mari pe importurile de produse ieftine made in China
Franța intenționează să propună Uniunii Europene să impună taxe mai mari pentru produsele „made in China” pentru a contracara valul de importuri ieftine, susține un raport strategic al guvernului francez publicat luni. Raportul a fost elaborat de Haut-Commisariat t à la Stratégie et au Plan, iar potrivit analizei, sectoarele centrale și fundamentale economiei Uniunii Europene, de la automobile la produse chimice și baterii, sunt amenințate în mod direct de forța producției chinezești. Un sfert din exporturile Franței și 2/3 din producția Germaniei sunt amenințate de concurența chineză, scrie Reuters. Financial Times susține că Uniunea Europeană s-ar putea inspira după politica „cumpără american” (Buy American) a președintelui american Donald Trump. Politica „cumpără european” (Buy European) ar schimba radical poziția UE față de marile puteri concurente, acestea fiind SUA cu „tarifele punitive” și China, care a „cucerit” Occidentul cu produsele sale ieftine și care a devenit un concurent dur în domeniul industriei high-tech. Însă, regula „cumpără european” ar putea diviza Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene, avertizează Financial Times. S-ar putea discuta despre subiectul concurenței internaționale la summitul din Belgia de săptămâna viitoare. Liderii UE vor propune intensificarea eforturilor pentru ca blocul eurooean să se afirme în fața competitorilor.
Franța vrea să renunțe la Zoom, Microsoft și Google, pe fondul tensiunilor geopolitice: Europa începe decuplarea tehnologică de giganții americani
Decizia Franței din această săptămână de a împinge milioane de angajați ai statului să folosească o alternativă locală la Zoom și Microsoft Teams marchează cel mai recent capitol dintr-un efort de zeci de ani al guvernelor europene de a se desprinde de marile companii americane de tehnologie, notează Financial Times. Prim-ministrul Franței, Sébastien Lecornu, a trimis joi o scrisoare ministerelor prin care le ordonă să își mute apelurile video pe Visio, o alternativă internă la Zoom, până la finalul anului. „Pentru a garanta securitatea, confidențialitatea și reziliența comunicațiilor electronice publice, este prin urmare imperativ să implementăm o soluție unificată de videoconferință, controlată de stat, bazată pe tehnologii suverane”, a scris el. Aceeași logică a fost vizibilă și vineri, când guvernul francez a blocat operatorul de sateliți Eutelsat să își vândă afacerea cu antene terestre către fondul de investiții EQT, invocând caracterul strategic al grupului, rival al serviciului de internet prin satelit Starlink al lui Elon Musk. Apel la decuplarea tehnologică a Europei În ciuda dificultăților de lungă durată de a-i convinge pe europeni să renunțe la Microsoft, Google și Amazon în favoarea unor alternative locale, noile îngrijorări legate de politica externă a președintelui american Donald Trump au adus un nou sentiment de urgență apelurilor pentru așa-numita „decuplare tehnologică”. Acest lucru a alimentat eforturi proaspete ale guvernelor europene de a stimula alternative locale, de la aplicații de comunicare și furnizori de cloud până la sateliți și inteligență artificială. Măsurile Franței din această săptămână au venit la doar câteva zile după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cere statelor membre să „consolideze suveranitatea tehnologică europeană prin facilitarea achiziției de produse și servicii digitale europene, acolo unde este posibil”. Uniunea Europeană se bazează în continuare pe țări din afara blocului comunitar, în principal pe SUA, pentru peste 80% din serviciile și infrastructura sa digitală, potrivit raportului parlamentului. Timp de decenii, încercările de a crea versiuni europene de cloud computing, mesagerie și software pentru companii au eșuat, deoarece oamenii și firmele sunt reticenți în a trece la alternative adesea inferioare sau incomode. Puținele exemple de succes au fost, în mare parte, fragmentare. În octombrie, de pildă, landul german Schleswig-Holstein a celebrat un „moment istoric pentru suveranitatea digitală” după ce aproximativ 40.000 de căsuțe de e-mail ale angajaților statului au fost migrate de la Microsoft Exchange și Outlook către alternative open-source. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai ideii ca Europa să devină mai independentă de SUA, de la tehnologie până la sisteme de armament. El a promovat furnizori locali de cloud, precum și compania pariziană de inteligență artificială Mistral, considerată unul dintre puținele bastioane europene împotriva dominației americane și chineze în domeniul AI. Acum, amenințările lui Trump de a invada Groenlanda, care face parte din Danemarca, au ridicat spectrul unui război comercial în care dependența Europei de Silicon Valley ar putea deveni o vulnerabilitate economică majoră. „Ceea ce s-a schimbat astăzi, mai mult decât natura problemei, este probabilitatea ca aceasta să se materializeze brusc: sancțiuni extrateritoriale, restricții de acces, șantaj de reglementare”, a declarat Francesca Musiani, directoare de cercetare la Centrul Național pentru Cercetare Științifică (CNRS) din Franța. „În acest context, decuplarea încetează să mai fie o ipoteză teoretică și devine un scenariu de gestionare a riscului”, a adăugat aceasta. Franța și inițiativele sale tehnologice eșuate Franța are, la rândul său, un istoric presărat cu inițiative tehnologice susținute de stat care au eșuat, anunțate cu mare fast de președinți de la Jacques Chirac până la Macron, dar care s-au dovedit a fi risipă de bani publici și timp. În 2008, Franța și Germania au investit sute de milioane de euro în dezvoltarea Quaero, un motor de căutare local prezentat drept alternativă suverană la Google și Yahoo, pentru ca proiectul să fie închis după cinci ani. Cota de piață a Google în căutările din Europa este în continuare de aproximativ 90%. Ulterior, Parisul a încercat să stimuleze dezvoltarea unui „cloud suveran”, sprijinind două proiecte concurente conduse de grupurile de telecomunicații Orange și SFR, argumentând că furnizorii americani de cloud nu pot garanta că datele utilizatorilor francezi rămân în Europa și nu sunt vulnerabile în fața autorităților americane sau a spionajului. Din nou, adopția a fost minimă, deoarece serviciile nu erau la fel de performante, astfel că guvernul a ales în schimb să reglementeze schimbări menite să facă produsele americane și alte produse străine mai sigure pentru sectorul public și companii. Saul Klein, investitor în tehnologie cu sediul la Londra, la Phoenix Court, a spus că țările ar trebui să colaboreze pentru a se asigura că Europa are jucători puternici în următoarele frontiere ale industriei, dând exemplul investiției de 1,3 miliarde de euro a gigantului olandez ASML în Mistral anul trecut. „Nu văd rostul unui Zoom francez. Este puțin probabil ca un stat suveran să poată face de unul singur ceva care să concureze științific sau tehnologic cu o alternativă americană sau chineză… Trebuie duse luptele următoare.” Datele europene, stocate la nivel local Potrivit firmei de cercetare IDC, companiile europene au cheltuit în continuare aproximativ 80% din totalul investițiilor lor de 25 de miliarde de dolari în infrastructura de cloud computing în 2024 la primii cinci furnizori americani de cloud, care și-au asumat, la rândul lor, angajamente mai profunde de a stoca datele europene la nivel local. David Amiel, secretar de stat pentru funcția publică în Franța, a declarat pentru Financial Times că țara nu va putea atinge obiectivele președintelui Macron privind „autonomia strategică”, adică reducerea dependențelor în întreaga economie, fără un nou impuls pentru ca firmele europene să furnizeze mai mult din tehnologia necesară. „Trebuie să ne dezobișnuim de dependența de instrumente non-europene. Dar ele trebuie să respecte cele mai bune standarde de calitate, altfel vor eșua.” Proiectul Visio, testat de ministerul lui Amiel, are ca obiectiv pe termen lung crearea mai multor instrumente pentru sectorul public, care ar putea în cele din urmă să înlocuiască Microsoft Office sau Google Suite. Anul trecut, a fost lansată o aplicație internă de mesagerie securizată numită Tchap, care are
Crin Antonescu: Îmi e rușine de cum îl conduce Macron pe Nicușor Dan
Crin Antonescu susține că modul în care România este reprezentată în relațiile internaționale a ajuns într-un punct critic, iar imaginea președintelui în întâlnirile cu liderii europeni reflectă o capitulare diplomatică. În opinia sa, nu este vorba despre forță politică sau impunerea unor condiții, ci despre simpla prezență activă la masa deciziilor. Fostul lider liberal a comparat poziția României cu cea a altor state din regiune, arătând că liderii lor sunt vizibili și vocali în marile discuții europene, în timp ce România lipsește din prim-plan. „Împreună cu Macron, modul în care se dă deoparte al nostru, Nicușor Dan, și e condus… sunt lucruri într-adevăr simbolice și de care ți-e rușine. Dar și mai rușine mi-e de faptul că nu am chiar nimic de spus. Eu, ca român, n-am nimic de spus. Nu-i vorba de a bate cu pumnul în masă, nu-i vorba de a impune reguli cuiva. Nu-i vorba de a schimba echilibrul de forțe din lume sau din Europa. E vorba să deschizi gura și să arăți că exiști”, a declarat Antonescu. Antonescu a subliniat că alte state, precum Finlanda sau Polonia, reușesc să își facă vocea auzită și să fie prezente constant în negocierile importante, indiferent dacă pozițiile lor sunt sau nu populare. „Uitați-vă la președintele Finlandei. Nu mai vorbim de Polonia și de alții. Sunt acolo oamenii. Poți fi de acord cu ei sau nu, îi lauzi, îi înjuri, dar sunt acolo”, a mai spus acesta. În cadrul interviului, Crin Antonescu a mers mai departe și a afirmat că problema nu mai este una de adaptare sau de învățare a funcției, ci una structurală, pe care o consideră fără soluție. „Președintele este primul chemat, primul obligat să exprime România în plan internațional și este profund și definitiv incapabil. Nu se face ucenicie la Cotroceni, mai ales în vremurile astea. Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt ireparabile”, a adăugat el. Fostul candidat la prezidențiale a fost categoric atunci când a fost întrebat dacă mai există șanse de corectare a situației, afirmând că actualul șef al statului nu poate deveni un lider credibil pe plan extern. „Nu văd cine și cum ar putea să-l facă pe Nicușor Dan să știe și să spună ceva în politica externă sau despre această țară. Sunt ireparabile”, a conchis fostul candidat la prezidențiale.
Pîslaru, despre Davos: Pare că asistăm la un divorț, în care cele două părți își prezintă argumentele. Nevoie de consiliere de cuplu
Există încă multe șanse pentru ca lucrurile să nu deraieze complet în relațiile dintre SUA și UE, spune la RFI ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, prezent la Forumul Economic de la Davos, la care participă alături de ministrul de Externe, Oana Țoiu, cel al Energiei, Bogdan Ivan și consilierul prezidențial Radu Burnete. Dragoș Pîslaru vorbește despre o miză a dialogului la Forumul Economic de la Davos: „Este în primul rând miza dialogului, într-o perioadă de tensiune. Eu aș folosi o metaforă, vă mărturisesc că imaginea mea este că asistăm la un divorț, în care cele două părți își prezintă argumentele. Am avut discursuri foarte puternice, Ursula von der Leyen, Emmanuel Macron, premierul Canadei și astăzi vine și Donald Trump”. Ministrul Investițiilor Europene afirmă că „argumentele și de pe o parte și de pe cealaltă nu par că duc într-o zonă de conciliere. Tema este spiritul dialogului. Pe de altă parte, discuțiile sunt puse cu o convingere foarte mare pe masă”. Dragoș Pîslaru precizează despre Forumul de la Davos că „scopul până se termină la sfârșitul săptămânii este să vedem în toate aceste lucruri care nu sunt vizibile public, de asta cumva România e important să participe și să fim aici, pentru că multe din lucruri sunt în spatele ușilor, în discuțiile de culoar, în toate intervențiile de după, când vezi delegațiile cum circulă pe holuri cu mulți oameni și după aceea vezi cum se intersectează între ele și își stabilesc întâlnirile. Ăsta este scopul. Deci una este vin cu misiunea pe care o am și cu mandatul de acasă și doi este ce se întâmplă și cum se întâmplă ulterior și ce soluții putem pune pe masă și asta cred că este foarte-foarte important pentru ca diplomația să poată triumfa și să nu avem doar declarațiile belicoase sau ferme sau lucrurile care țin conform mandatelor diplomatice”. Ministrul face apel la prudență: „Așa cum am folosit metafora cu divorțul, există și zona aceea de consiliere de cuplu. Cred că există încă multe șanse pentru ca lucrurile să nu deraieze complet (…). Asta nu înseamnă că nu trebuie să ne pregătim pentru o situație în care într-adevăr vom avea o diplomație diferită, cu confruntări de blocuri, cu accente regionale mult mai puternice, lumea acum își caută să se replieze și să vadă cu cine se poate alia. Nu poți să rămâi pe cont propriu în momentul de față, la cum arată lucrurile”.
Macron: Metoda folosită de SUA pentru a-l răsturna pe Maduro nu a fost nici susținută, nici aprobată de Franța
Președintele francez Emmanuel Macron a spus luni, în cadrul Consiliului de Miniștri, că „metoda utilizată” de Statele Unite pentru capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro „nu a fost nici susținută, nici aprobată” de Franța. Anunțul a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a guvernului. „Apărăm dreptul internațional și libertatea popoarelor”, a declarat președintele francez, potrivit raportului către presă, citat de France24. Noua declarație a lui Macron vine după ce inițial, el a spus că venezuelenii „nu pot decât să se bucure” de răsturnarea lui Maduro, afirmație care a stârnit critici pe scară largă. Luni, purtătoarea de cuvânt a guvernului, Maud Bregeon, a raportat că Macron le-a mai spus miniștrilor din cabinet că în cazul Venezuelei, „dacă va avea loc o tranziție, atunci câștigătorul din 2024 trebuie să joace în mod evident un rol central în aceasta”. În acest context, s-a făcut referire la candidatul opoziției din Venezuela, Edmundo Gonzalez Urrutia, care era considerat de mulți drept câștigătorul legitim al alegerilor prezidențiale din 2024, potrivit Le Figaro. Sâmbătă, după capturarea liderului venezuelean într-o operaţiune militară americană, Macron s-a limitat să îndemne la o „tranziţie paşnică” şi „democratică” în Venezuela, spunând că poporul venezuelean nu poate decât să se „bucure” de faptul că a fost „debarasat” de „dictatorul Maduro”. Președintele interimar al Venezuelei, Delcy Rodriguez, a invitat, luni, guvernul SUA să colaboreze la un program de cooperare. Mesajul, publicat pe rețelele sociale, a avut un ton împăciuitor după capturarea președintelui Nicolas Maduro de către Statele Unite.
Emmanuel Macron i-a vorbit lui Nicușor Dan în limba română
Într-un video pe X, Macron spune că este „foarte fericit” să îl primească pe președintele României, la prima sa vizită în calitate de președinte, în Franța, „chiar dacă cunoaște foarte bine țara noastră”. Apoi, i s-a adresat lui Dan spunându-i „Bine ai venit, președinte”, în limba română. Nicușor Dan i-a răspuns președintelui francez în limba franceză: „Mulțumesc, Emmanuel pentru invitație. Cred că avem un parteneriat stabil și că există spațiu pentru a-l consolida în domeniul securității, al economiei și schimburilor culturale”. „Exact. Despre toate astea o să vorbim azi. Am realizat multe împreună în ultimele luni pentru relația noastră bilaterală, pentru Europa noastră, pentru Ucraina. Îi salut pe toți prietenii noștri români, din România, dar și din Franța. Trăiască prietenia dintre România și Franța”, a spus Emmanuel Macron în limba franceză. Apoi, Nicușor Dan a repetat „Trăiască prietenia dintre România și Franța” în limba română. Macron a spus că va încerca și el în limba română și a spus, încă o dată: „Trăiască prietenia dintre România și Franța”, de această dată în limba română. 🇷🇴🇫🇷 pic.twitter.com/JVmdOJXUAZ — Nicușor Dan (@NicusorDanRO) December 9, 2025
Macron: Trupe franceze, britanice și turce ar putea fi desfășurate în Ucraina după semnarea păcii
Trupe franceze, britanice sau turce ar putea fi desfășurate în Ucraina imediat după încheierea unui acord de pace, a anunțat președintele francez Emmanuel Macron într-un interviu acordat postului RTL. Forțele ar face parte din „Coaliția Doritorilor” și ar opera în zone din spatele frontului, precum Kiev sau Odesa, cu rol de securizare și instruire, fiind concepute ca o garanție de securitate pentru Ucraina în perioada post-conflict. Macron a precizat că desfășurarea nu s-ar face sub umbrela NATO, ci în cadrul unei cooperări interguvernamentale. „Avem aproximativ 20 de țări care au spus deja ce sunt pregătite să facă, fie în aer, pe uscat sau pe mare”, a spus liderul francez. El a menționat și posibilitatea creării unei „forțe aeriene de reasigurare”, care ar putea opera din afara Ucrainei, în coordonare cu Forțele Aeriene Ucrainene. Coaliția condusă de Franța și Marea Britanie a fost formată la începutul anului pentru a oferi garanții de securitate Ucrainei în perspectiva unui eventual acord de pace, cu obiectivul de a descuraja viitoare agresiuni ruse, notează Kyiv Independent. Londra și Paris au coordonat discuțiile privind trimiterea unei forțe internaționale care să sprijine armata ucraineană, să asigure stabilitatea în regiunile vestice și să ofere sprijin aerian și naval. Un oficial turc citat de Reuters în august nu a exclus participarea Ankarei, dar a subliniat că orice misiune de menținere a păcii ar necesita oîncetare a focului și un mandat clar. Turcia, deși membră NATO și parte a coaliției, a încercat să mențină un rol de mediator între Kiev și Moscova. Rusia a respins în repetate rânduri prezența trupelor NATO pe teritoriul ucrainean ca parte a unui acord de pace.
Emmanuel Macron: Frontierele nu pot fi schimbate prin forță
Emmanuel Macron apreciază eforturile Statelor Unite de a avansa un plan de pace pentru Ucraina. El avertizează însă că „niciun teritoriu nu poate fi modificat prin violență” și că Europa trebuie să rămână unită. „Toată lumea dorește pace, cu excepția Rusiei, care continuă să bombardeze Ucraina”, a scris liderul francez pe X. Șeful Franței subliniază că propunerea americană de 28 de puncte „trebuie consolidată”, astfel încât Ucraina să nu rămână vulnerabilă în fața agresiunii ruse. Macron: este în joc securitatea Europei „Nicio frontieră nu poate fi schimbată prin forță, iar Ucraina nu trebuie niciodată lăsată expusă”, a transmis liderul francez. El a insistat că orice decizie în care sunt implicate Uniunea Europeană sau NATO „trebuie să aibă acordul membrilor lor”. „Sprijinul nostru colectiv pentru Ucraina este decisiv”, a scris Emmanuel Macron. El a avertizat că „securitatea și libertatea întregii Europe sunt în joc”, subliniind că războiul afectează stabilitatea întregului continent. Și NB8 avertizează asupra amenințării ruse La rândul lor, liderii statelor nordico-baltice au transmis sâmbătă seara o declarație comună în care își reafirmă sprijinul pentru Kiev și condamnă refuzul Rusiei de a opri atacurile. „Știm că aceasta nu este doar despre securitatea Ucrainei, ci despre securitatea mai largă a Europei”, au precizat aceștia. Statele NB8 – Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Suedia, Danemarca, Norvegia și Islanda – au precizat că Ucraina „a demonstrat constant că este serioasă în privința păcii”. De asemenea, au remarcat faptul că Ucraina este pregătită să negocieze pe baza documentului elaborat de SUA. În schimb, „Rusia nu s-a angajat până acum la un armistițiu sau la vreun pas care să conducă la pace”. „Vom continua să înarmăm Ucraina” „Vom continua să ne consultăm îndeaproape cu partenerii noștri”, a menționat Macron, subliniind că Europa trebuie să își coordoneze pozițiile cu Washingtonul și Kievul. Declarația liderilor NB8 întărește direcția europeană. „Vom continua să înarmăm Ucraina și să consolidăm apărarea Europei pentru a descuraja agresiunea rusă”, scriu cei opt lideri. „Atât timp cât Rusia își continuă războiul, vom susține întărirea sancțiunilor și a măsurilor economice”, se arată în ducomentul semnat de reprezentanții celor opt state. Mesaj comun: Ucraina nu e singură Atât mesajul lui Macron, cât și declarația comună a Nordico-Balticilor transmit același angajament: Ucraina nu este singură, iar Europa nu își poate permite o pace fragilă. „Vrem ca poporul ucrainean să știe că nu este singur și se poate baza pe sprijinul nostru”, spun liderii NB8. Ei evidențiază eforturile lui Zelenski de a menține țara stabilă în „aceste vremuri extrem de dificile”.
Zelenski, primit de Macron, la Paris. Reafirmăm angajamentul Franței de partea Ucrainei pe termen lung
Întâlnire importantă la Paris: Volodimir Zelenski merge pentru a 9-a oară la Elysee, de la începutul războiului cu Rusia. Cu ocazia întrevederii de luni, 17 noiembrie, Parisul „va reafirma angajamentul Franței față de Ucraina și menținerea dinamicii eforturilor angajate în problema garanțiilor de securitate pentru Kiev”, a transmis Administrația Prezidențială. Această nouă vizită a președintelui Zelenski în Franța „ne va permite să reafirmăm angajamentul Franței de partea Ucrainei pe termen lung și să menținem dinamica eforturilor angajate în problema garanțiilor de securitate” în cadrul „Coaliției de voință” a țărilor dispuse să sprijine Kievul, a detaliat președinția franceză. Ce promisiune a făcut „Coaliția de voință” Cu ocazia acestei vizite va avea loc un „schimb de opinii cu privire la aspectele cooperării bilaterale, în special în domeniile energetic, economic și al apărării”. „Coaliția de voință”, care reunește în jur de 30 de țări, în principal europene, ce susțin Ucraina, s-a reunit ultima oară la Londra, la 24 octombrie. Aliații Kievului s-au arătat hotărâți să crească presiunea asupra Moscovei. Premierul britanic Keir Starmer a făcut apel la „finalizarea lucrării” privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea apărării ucrainene. Garanțiile de securitate preconizate pentru Ucraina, elaborate de luni de zile de această coaliție, prevăd sprijin pentru toate componentele armatei Kievului – terestră, maritimă și aerienă. Însă punerea lor în aplicare rămâne condiționată de o încetare foarte ipotetică a luptelor. Negocierile de pace între Kiev și Moscova sunt într-un punct mort, un summit evocat la Budapesta între președintele american Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin fiind anulat. Rușii avansează tot mai mult spre centrul Ucrainei Un atac rusesc combinat cu rachete și drone care a vizat în noaptea de joi spre vineri numeroase cartiere din Kiev a făcut cel puțin patru morți, a anunțat Volodimir Zelenski. La rândul său, Moscova a transmis că a distrus peste 200 de drone ucrainene care i-au trecut spațiul aerian. Continuând ofensiva începută în 2022, Rusia, ale cărei forțe sunt mai bine echipate și mai numeroase, continuă să avanseze în Ucraina, intensificându-și în același timp bombardamentele asupra infrastructurii energetice ucrainene, precum și asupra rețelei feroviare. În timp ce temperaturile scad odată cu apropierea iernii, Ucraina are în față perspectiva unui colaps energetic în cea mai dificilă perioadă a anului. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1328. Zelenski i-a cerut lui Macron mai multe sisteme de apărare aeriană și rachete Valentin Stan: Trump știa că Macron și Zelenski au vrut să îi DINAMITEZE relația cu Orban Macron spune că Putin și Zelenski s-ar putea întâlni „într-o ţară neutră” și propune ELVEȚIA