Maia Sandu: Dronele rusești au încălcat din nou spațiul aerian moldovenesc, rămânem alături de Ucraina
Autoritățile moldovene au anunțat sâmbătă că dronele rusești au intrat în spațiul aerian al țării, reprezentând o amenințare pentru aviație. Aceasta a fost a treia astfel de încălcare în nouă zile, potrivit Sky News. Ministerul de Interne al Republicii Moldova a transmis că a identificat două drone ca fiind rusești. Acestea au zburat deasupra teritoriului moldovenesc, determinând închiderea spațiului aerian. Dronele au zburat ulterior pe teritoriul ucrainean, a adăugat ministerul. Președinta Maia Sandu a confirmat incidentul. „În drumul lor către uciderea de civili, dronele rusești au încălcat din nou spațiul aerian moldovenesc, forțând închiderea temporară a acestuia. Condamnăm aceste atacuri și suntem alături de Ucraina”, a scris Maia Sandu pe platforma X. A treia agresiune în nouă zile Republica Moldova a anunțat incidente asemănătoare pe 20 noiembrie și la începutul acestei săptămâni. Moldovenii califică incidentele drept o încercare de intimidare în contextul conflictului din Ucraina și vorbesc despre „acțiuni ilegale și periculoase care reprezintă o amenințare pentru zborurile civile și viața oamenilor”. La începutul săptămânii, ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov, care a fost chemat în repetate rânduri la ministerul de Externe din cauza incidentelor, s-a trezit cu resturile unei drone în fața clădirii din care ieșea. Chiar și așa el a pus la îndoială faptul că drona a fost implicată în incidentul reclamat de moldoveni. Incidente repetate în spațiul aerian al Moldovei Incidentul de sâmbătă vine după o serie de încălcări recente ale spațiului aerian moldovean. Pe 25 noiembrie, șase drone au intrat ilegal în Republica Moldova în contextul unui atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei. Una dintre drone, de producție rusească și inscripționată cu simbolul „Z”, s-a prăbușit în nordul țării, determinând Chișinăul să condamne ferm incidentul și să îl convoace pe ambasadorul Rusiei, Oleg Ozerov. Diplomatul rus fusese convocat și pe 20 noiembrie, după ce alte două drone au survolat teritoriul Republicii Moldova. De fiecare dată, autoritățile moldovene au transmis note de protest, în timp ce ambasadorul a negat acuzațiile, susținând lipsa unor dovezi privind originea dronelor.
Maia Sandu merge marți la Bruxelles pentru raportul privind progresele Moldovei în aderarea la Uniunea Europeană
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va merge marți la Bruxelles pentru o vizită oficială. Instituția prezidențială anunță că în cadrul vizitei va fi prezentat Raportul de Extindere, care include progresele făcute de Republica Moldova în ultimul an în ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană. Agenda include mai multe întâlniri ale președintei Republicii Moldova cu oficiali europeni de rang înalt. Maia Sandu urmează să discute cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, cu comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, și cu alți lideri europeni. Mai mult decât atât, președinta Republicii Moldova va participa și la o conferință organizată de Euronews, unde va vorbi despre „importanța extinderii Uniunii Europene”. Tot pe 4 noiembrie, la Bruxelles, va fi prezentat Raportul de Extindere, care include progresele din ultimul an ale Republicii Moldova în parcursul său european, a precizat instituția prezidențială. Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la Uniunea Europeană, împreună cu Ucraina, în iunie 2022. Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat debutul negocierilor, s-au desfășurat pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a finalizat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că „procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere”. Într-un proiect de raport consultat de Europa Liberă Moldova, Comisia Europeană afirmă că alegerile parlamentare din 28 septembrie, în urma cărora partidul pro-european al Maiei Sandu, PAS, şi-a menținut mandatul, arată „angajamentul ferm” al țării față de integrarea europeană. „Moldova a progresat pe calea aderării cu o viteză accelerată şi şi-a aprofundat în mod semnificativ cooperarea cu UE, în ciuda ameninţărilor hibride, tentativelor de destabilizare a ţării şi a cursului ei european”, se menționează în acest proiect de raport, care urmează să fie publicat oficial pe 4 noiembrie. Conform unor surse din presa europeană, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, va lua și el parte la acest eveniment de la distanță. Evenimentul se va desfășura între orele 14:00 și 17:00, ora Europei Centrale. Tot marți, pe 4 noiembrie, Uniunea Europeană va aproba, de asemenea, a cincea tranșă de finanțare pentru Ucraina, în cadrul Mecanismului pentru Ucraina.
Maia Sandu vine la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului
Printre invitații de seamă care vor lua parte, duminică, 26 octombrie, la ceremonia de sfințire a picturii Catedralei Mântuirii Neamului, din București, se numără și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Potrivit oficialilor de la Chișinău, în programul Maiei Sandu este prevăzută și o întrevedere cu președintele Nicușor Dan. Catedrala Mântuirii Neamului, caracteristici Catedrala Mântuirii Neamului va fi sfințită de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române. Cei doi vor fi însoțiți de un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. La încheierea slujbei de Sfințire a picturii Catedralei se va citi Actul de sfințire. Catedrala Mântuirii Neamului semnifică biserica ridicată în semn de recunoștință pentru eliberarea (mântuirea) neamului românesc de sub stăpânirea străină și dobândirea independenței statale. Numele de Catedrala Mântuirii Neamului a fost sugerat după ce românii au trecut prin experiența Războiului pentru independență (1877), iar apoi, după experiența Primului Război Mondial și după Unirea cea mare, din 1918, acest nume fiind, de fapt, o manifestare de recunoștință sau de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbăvirea neamului românesc de asuprire și înstrăinare. Catedrala Mântuirii Neamului este o promisiune adusă românilor de către Biserica Ortodoxă și de Stat, de mai bine de 140 de ani, fiind un simbol al identității naționale. Realizarea acestui proiect reprezintă expresia fizică a Independenței de stat și a Unirii, de aceea Catedrala Mântuirii Neamului este numită și Catedrala Națională a României. Clădirea Catedralei este edificiul principal, central, al ansamblului arhitectural situat pe „Dealul Arsenalului”. Construcția se desfășoară pe o lungime de 126 metri, o lățime de 67,70 metri și o înălțime de la cota zero de 127 de metri. „Lungimea catedralei, egală cu înălțimea turlei Pantocrator” „Întreaga construcție este îndreptată spre cer prin opt turle aurite. Turla cea mai mare, Pantocrator, reprezintă pe Iisus Hristos, Capul Bisericii Ortodoxe, având alături patru turle mici, simbolizând cei patru Evangheliști: Matei, Marcu, Luca și Ioan. Spre vest, turla clopotniță reprezintă pe Maica Domnului, iar turlele alăturate reprezintă pe Sfinții Apostoli Andrei și Filip, care au început creștinarea poporului român (geto-daco-roman). Lungimea catedralei (120 m) este egală cu înălțimea turlei Pantocrator, deoarece Hristos cel Răstignit și îngropat este Același cu Hristos cel înviat și înălțat la cer. Această semnificație a compoziției arhitecturale poate fi considerată ca o chemare la elevație spirituală, ca prin Iisus Hristos noi să devenim părtași ai vieții și bucuriei veșnice ale Preasfintei Treimi”, spune Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului. Jandarmeria Capitalei a stabilit o serie de REGULI pentru miile de pelerini așteptați la București Imagini copleșitoare din Catedrala Mântuirii Neamului înainte de SFINȚIRE A fost montată crucea de 7 tone pe turla mare a Catedralei Neamului
Maria Zaharova îi „plânge” pe moldoveni după alegeri: Se transformă într-o colonie a Occidentului / „S-au trezit ostatici”
Maria Zaharova a avut o primă reacție după alegerile din Moldova. „Situația politică de după alegerile parlamentare din Republica Moldova demonstrează faptul că țara devine o colonie a Occidentului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe. Reamintim că Maia Sandu a devenit președintele Republicii Moldova pe 24 decembrie 2020. Zaharova a subliniat că situația care se observă acum în republică este „o consecință naturală a politicilor forțelor pro-occidentale, care au ajuns la putere la sfârșitul anului 2020”, transmite agenţia rusă de presă RIA Novosti, citată de Rador Radio România. Potrivit afirmaţiilor Mariei Zaharova, în loc de promisiunile de libertate, democrație și prosperitate economică, țara se cufundă din ce în ce mai mult în sărăcie și într-o perioadă de „teribilă inchiziție medievală vest-europeană.” „Se transformă literalmente într-o colonie a Occidentului”, a declarat diplomatul rus în timpul briefingului. Zaharova a adăugat că, în aceste circumstanțe, cel mai îngrijorător lucru este soarta moldovenilor de rând, care s-au trezit „ostatici ai cursului anti-popular” al elitelor pro-occidentale, care au uzurpat puterea în propria lor țară. Maia Sandu câștigă la PAS alegerile din Moldova Amintim că, pe 28 septembrie au avut loc alegeri parlamentare în Republica Moldova. Partidul de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-european, a câștigat, obținând 50,2% din voturi. Partidele de opoziție au obținut împreună 49,8% din voturi. În urma numărării voturilor din interiorul ţării, Comisia Electorală Centrală a anunţat că opoziția din Republica Moldova a depășit partidul de guvernământ, care a obținut doar 44,13%. Sursă foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Maia Sandu câștigă la PAS alegerile din Moldova. Partidul prezidențial se clasează pe primul loc cu 50.20%, urmat de Blocul Patriotic (24.17%) Totuși, cât de gravă e amenințarea Rusiei la adresa Europei? Țările NATO o percep diferit, diferențele de opinii aduc COMPROMISURI. „Așa era și în timpul Războiului Rece” Alegeri în Republica Moldova. Nicușor Dan: „E o chestiune foarte serioasă, o zi DECISIVĂ” / „Este foarte important ca oamenii să iasă la vot” Alegeri peste Prut. Patrick André de Hillerin: „Este total DEFECT din punct de vedere democratic ce se întâmplă în Republica Moldova” / „Un eșec total al democrației, o bătaie de joc la adresa bunului-simț”
Liderii europeni salută victoria PAS în alegerile parlamentare din Republica Moldova
Numeroși lideri europeni au salutat victoria PAS în alegerile parlamentare din Republica Moldova. Partidul proeuropean susținut de președinta Maia Sandu a câștigat în mod detașat alegerile de duminică. PAS a obținut peste 50% dintre voturile moldovenilor. Mesajele au apărut luni dimineață după ce autoritatea electorală de la Chișinău a confirmat victoria zdrobitoare a partidului proeuropean (Partidul Acțiune și Solidaritate-PAS). „Franța este alături de Moldova în proiectul său european și în angajarea sa pentru libertate și suveranitate”, a transmis președintele Franței, Emmanuel Macron, în timp ce ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a pus că „nimic nu oprește un popor care alege democrația și libertatea, nici măcar încercările disperate de interferență străină.” Președintele Consiliului European, António Costa, a spus că Uniunea Europeană a felicitat Moldova, considerând că aceasta transmite un „mesaj puternic și clar”, în ciuda interferențelor Rusiei. „Poporul moldovenesc s-a exprimat, iar mesajul său este puternic și clar. A ales democrația, reforma și un viitor european, în fața presiunilor și interferențelor Rusiei”, a scris António Costa pe X. Și Ursula von der Leyen a transmis un mesaj de felicitare pe X. „Moldova, ai reușit din nou. Nicio încercare de a semăna frică sau diviziune nu ți-a putut clinti hotărârea. Ți-ai exprimat clar alegerea: Europa. Democrația. Libertatea”, a scris luni, Ursula von der Leyen adăugând că „vom fi alături de tine la fiecare pas, viitorul îți aparține”. La Varșovia, premierul polonez Donald Tusk a lăudat „curajul” poporului moldovenesc pentru „menținerea cursului european”. „Nu numai că ați salvat democrația și ați menținut cursul european, dar ați și stat în calea încercărilor Rusiei de a prelua controlul asupra întregii regiuni”, a declarat Donald Tusk la X, subliniind această „lecție bună pentru noi toți”. Primele felicitări din România au venit de la premierul României, Ilie Bolojan. „Felicit din inimă cetățenii Republicii Moldova pentru mobilizarea exemplară la alegerile parlamentare de ieri și pentru votul în direcția europeană. Vreau să felicit în mod deosebit și autoritățile Republicii Moldova pentru modul exemplar în care au organizat scrutinul și pentru felul în care au făcut față unui complex de presiuni menite să deturneze dorința oamenilor (…) Locul Republicii Moldova este în marea familie europeană. Personal, dar și în numele Guvernului României, vom fi alături de Republica Moldova pe acest drum. Felicitări, Republica Moldova!”, a transmis șeful Guvernului. Partidul proeuropean PAS și-a zdrobit adversarii la alegerile parlamentare din Republica Moldova. PAS are peste 50% dintre voturi și va obține cel puțin 55 de mandate în Parlament. Coaliția partidelor proruse nu are nici măcar jumătate din numărul total de voturi obținute de PAS.
Cu cine au votat moldovenii din Rusia? Rezultate finale de la Moscova la alegerile parlamentare 2025
La aceste secții au votat 4.109 persoane, iar rezultatele finale indică o majoritate clară pentru „Blocul Patriot”, alianță de partide cu mesaje pro-ruse, care a obținut 67,44% din voturile exprimate. Partidul de guvernământ PAS, al președintelui Maia Sandu, a obținut doar 11,66% din voturile de la Moscova, în timp ce Partidul Nostru, al lui Renato Usatîi, a înregistrat 8,54%. Decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a organiza doar două secții de votare în Rusia a stârnit critici din partea opoziției, în special a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care a acuzat restricționarea artificială a dreptului la vot pentru cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse. Pe parcursul zilei, presa de stat rusă a relatat formarea unor cozi în fața secțiilor de votare. Atmosfera din jurul secțiilor a fost una festivă: unii alegători au venit cu steaguri ale Moldovei și ale Rusiei, iar un grup de femei a interpretat melodii rusești tradiționale, precum „Katiușa” și „Smuglianka”. Pentru confortul alegătorilor, Ambasada a amenajat un cort unde votanții puteau servi ceai sau cafea înainte de a-și exprima votul, scrie Ziarul de Gardă. Pentru diaspora, în cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, au funcționat în total 301 secții de votare. Potrivit unui comunicat al CEC, cele mai multe secții au fost deschise în Italia (75), Germania (36), Franța (26), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (24) și România (23). Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a declarat în cadrul emisiunii „Pe Față” de la Moldova1 că în prezent peste 200.000 de cetățeni moldoveni se află pe teritoriul Federației Ruse, potrivit datelor oficiale transmise de Ministerul Afacerilor Externe. Rezultate generale alegeri parlamentare La nivel național, conform rezultatelor parțiale din 2.177 din 2.274 de secții de votare (95,73%), au fost numărate 1.479.794 voturi. PAS conduce cu 48,27% (714.236 voturi), urmat de „Blocul Patriotic” cu 25,45% (376.659 voturi), BE „ALTERNATIVA” cu 8,33% (123.230 voturi), Partidul Nostru cu 6,27% (92.815 voturi), PPDA cu 5,68% (84.024 voturi) și PP PSDE cu 0,99% (14.636 voturi).
Maia Sandu poate câștiga la PAS alegerile din Moldova. Diaspora va fi decisivă
După numărarea a jumătate din voturi partidul PAS începe să se detașeze decisiv în cursa electorală pentru Moldova. Deja ecartul dintre partidul Maiei Sandu și alianța lui Dodon trece de zece procente. Primele rezultate vin din circumsripțiile mici, mai ușor de numărat. Urmează orașele mari și diaspora, unde votarea nici măcar nu s-a încheiat. Este estimat ca peste sau aproape 300 de mii de moldoveni să voteze, în proporție covârșitoare pentru PAS. La acest scor previzionat, PAS nu mai are nevoie de alianță, poate trece de 50% prin redistribuire. Partidul Acţiune şi Solidaritate, al preşedintei Maia Sandu, a obţinut 42,40 la sută din voturi, iar Blocul Patriotic, format în jurul Partidului Socialiştilor condus de Igor Dodon, are un scor de 29,85 la sută, după numărarea voturilor din puţin peste 50 la sută din secţiile de votare deschise pentru alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova. Secţiile de vot pentru alegerile parlamentare deschise pe teritoriul Republicii Moldova s-au închis duminică, la ora 21.00, prezenţa la vot la nivel naţional fiind 47,41%. Prezenţa la vot totală este 51,91%. Votul în diaspora continuă. Conform Comisiei Electorale Centrale, în total au votat aproape 1,6 milioane de votanţi, prezenţa la ora 21.00 fiind 51,91%
Presa internațională despre alegerile din Republica Moldova: „Un vot crucial”, „alegeri istorice”, „integrarea cu UE sau întoarcere în umbra Moscovei”
Presa internațională subliniază caracterul istoric al alegerilor parlamentare din Republica Moldova pentru viitorul țării, o bătălie purtată între pro-europenii conduși de Maia Sandu și o facțiune pro-rusă susținută de Rusia. Alegerile din Republica Moldova sunt importante și pentru Uniunea Europeană și Ucraina, notează mai multe publicații, printre care Frankfurter Allgemeine Zeitung. New York Times: Pentru mulți moldoveni, alegerile din Republica Moldova sunt o alegere între Rusia și UE Republica Moldova se îndreaptă spre alegeri parlamentare duminică, care ar putea fie să continue eforturile sale de a adera la Uniunea Europeană, fie să apropie națiunea de Rusia. Tendințele opuse spre Est și Vest din politica Republicii Moldova conferă alegerilor o importanță uriașă, scrie New York Times. Situată între Ucraina și România, Republica Moldova, o mică națiune de 2,4 milioane de oameni, este atât importantă din punct de vedere strategic datorită locației sale, cât și a unui test critic al sentimentului față de Europa de Vest. Associated Press: Moldovenii se duc la vot într-un scrutin tensionat, afectat de acuzații de ingerințe ale Rusiei Cetățenii Republicii Moldova se îndreaptă spre urne pentru o rundă tensionată de alegeri parlamentare, afectate de acuzații de interferență a Rusiei, un vot văzut ca o alegere între integrarea cu Uniunea Europeană sau o întoarcere în umbra Moscovei, notează Associated Press. Comisia Electorală Centrală a raportat că peste 400.000 de persoane, sau aproximativ 14% dintre alegătorii eligibili, votaseră până la ora 11 dimineața. După vot, președintele pro-occidental al Republicii Moldova, Maia Sandu, a reiterat afirmațiile că Rusia „a intervenit masiv” în alegeri, spunând că ea a votat „pentru menținerea păcii” și că viitorul țării sale se află în UE. „Rusia reprezintă un pericol pentru democrațiile noastre. Democrația noastră este tânără și fragilă, dar asta nu înseamnă că statele cu democrații mai lungi nu sunt în pericol. Vrem să trăim într-o democrație”, a spus ea. „Astăzi, în țara noastră, democrația este în mâinile moldovenilor – numai ei pot salva Republica Moldova”. Bloomberg: Alegeri în Republica Moldova pe fondul amestecului Rusiei Moldovenii urmează să voteze duminică în alegerile care vor determina dacă țara își poate continua progresul spre aderarea la Uniunea Europeană sau dacă va fi trasă înapoi pe orbita Rusiei. Partidul Acțiune și Solidaritate al președintelui Maia Sandu urmărește să păstreze o majoritate parlamentară și să formeze un guvern care să continue reformele necesare pentru a-și atinge obiectivul de aderare la UE până la sfârșitul deceniului. Grupurile de opoziție formate în mare parte din forțe pro-ruse încearcă să convingă alegătorii să adopte o „abordare mai echilibrată” față de Moscova și Bruxelles. Succesul lor este probabil să împiedice eforturile lui Sandu, notează Bloomberg. Scrutinul este cel mai recent dintr-o serie de alegeri cu miză mare din Republica Moldova în ultimul an. Acesta urmează realegerii lui Sandu și unui referendum câștigat la limită privind includerea obiectivului de aderare la UE în Constituție, în octombrie 2024. Niciun sondaj la ieșirea de la urne nu va fi publicat după încheierea votului la ora locală 21:00. Pe măsură ce rezultatele încep să apară, accentul va fi pus pe voturile a peste un milion de moldoveni care trăiesc în străinătate. O mare parte din diaspora este pro-europeană și a schimbat rezultatul unor alegeri anterioare. CNN: Republica Moldova avertizează că Rusia a dezlănțuit o campanie uriașă de interferență pentru a influența alegerile cruciale În urmă cu puțin timp, CNN scria: “În timp ce Republica Moldova se pregătește pentru alegerile parlamentare cruciale de duminică, Rusia își intensifică eforturile de a interveni în vot, spun oficialii, în ceea ce ei descriu ca o încercare nerușinată de a opri mișcarea spre vest a fostului stat sovietic și de a instala un guvern mai flexibil față de Moscova”. Le Monde: Rusia alimentează teama înaintea alegerilor din Republica Moldova, susținând că o invazie NATO este iminentă Dornic să readucă Republica Moldova sub influența sa, Kremlinul a conceput o strategie exhaustivă pentru a interveni în alegerile de duminică. Serviciul de informații externe al Rusiei, cunoscut sub numele de SVR, monitorizează îndeaproape situația politică din Republica Moldova, unde alegerile vor avea loc duminică, 28 septembrie. SVR a acuzat Uniunea Europeană și NATO că ar plănui o invazie militară a micii republici, care este considerată esențială în sprijinirea Ucrainei sfâșiate de război, scrie Le Monde. Le Figaro: „Suntem în luptă, nu este ușor”: în Republica Moldova, alegeri parlamentare sub ochii Moscovei În ciuda ingerinței Rusiei, moldovenii sunt chemați să aleagă duminică deputați în Parlament pentru a confirma orientarea pro-europeană adoptată de țara lor în urmă cu un an. Alegerile sunt menite să reînnoiască cele 101 locuri din Parlament, dar au o dimensiune care depășește cu mult granițele acestei țări mici: este vorba fie de confirmarea orientării sale pro-europene, fie de revenirea în orbita rusă. „Ne-am săturat puțin de alegeri istorice”, a spus un locuitor din Chișinău, capitala Republicii Moldova. „Aici, la granițele Europei și ale lumii rusești, totul capătă rapid o dimensiune geopolitică”, notează Le Figaro. BBC: Republica Moldova organizează alegeri cheie în timp ce umbra Rusiei se profilează „Arma lor sunt banii, arma ta este votul tău!” era mesajul scandat cel mai puternic în timp ce câteva sute de susținători ai partidului de guvernământ, PAS, și ai politicilor sale pro-europene se alăturau mitingului final înainte de scrutinul de duminică, notează BBC. Săptămâna aceasta, Poliția și procurorii din Republica Moldova au dezvăluit dovezi ale interferenței electorale la o scară fără precedent: cumpărarea de voturi și dezinformarea pe care o leagă direct de Rusia. De asemenea, autoritățile au descoperit un complot pentru a instiga la tulburări violente, reținând zeci de bărbați care au călătorit în Serbia pentru antrenament, inclusiv în utilizarea armelor de foc. Partidele de opoziție resping discuțiile despre amestecul Rusiei ca fiind un „spectacol politic”, susținând că Guvernul pregătește terenul pentru a anula votul în cazul în care PAS își pierde majoritatea în Parlament. Reuters: Moldovenii încep să voteze la alegerile parlamentare cu miză mare Moldovenii au început să voteze duminică la alegerile parlamentare, care ar putea avea un impact major asupra încercării Guvernului de a adera la Uniunea Europeană, în timp ce
Alegeri Republica Moldova. Președinta Maia Sandu: Am votat pentru un Parlament care respectă cetățenii
„Am votat pentru un Parlament care respectă Republica Moldova și cetățenii săi, un Parlament cu care vom construi Moldova europeană. Dragi cetățeni, invit pe toți să mergeți la vot. Moldova, casa noastră scumpă, este în primejdie și avem nevoie de ajutorul fiecăruia dintre voi. Voi o puteți salva cu votul vostru”, a declarat șeful statului vecin. Maia Sandu a acuzat implicarea masivă a Rusiei în scrutin, susținând că la adresa Republicii Moldova s-au folosit „diferite metode, începând de la încercări de cumpărare a voturilor” și că „s-au cheltuit sute de milioane de euro”. „Am văzut cu toții cum au fost moldoveni instruiți pentru a produce și a distribui materiale și toate aceste lucruri pentru ca Rusia să poată prelua puterea la Chișinău”, a mai afirmat ea. În intervenție, președintele i-a îndemnat pe alegători să reziste tentațiilor: „Haideți să arătăm lumii că Republica Moldova nu este doar o țară mică, ci și o țară cu oameni care nu își vând țara nici pentru 400 de lei, nici pentru 400 de euro. Haideți să nu permitem ca hoții și trădătorii să ne vândă viitorul”. „Republica Moldova este o țară mică, dar voinică. Mergem înainte, în pace, spre viitorul nostru european” Maia Sandu a mai subliniat că, deși alte țări democratice au instituții mai solide și o experiență mai îndelungată, responsabilitatea păstrării democrației în Republica Moldova este exclusiv în mâinile cetățenilor săi. „Astăzi, democrația din Republica Moldova este doar în mâinile moldovenilor. Doar ei pot proteja democrația și pacea viitorului Republicii Moldova”, a afirmat președintele. Ea a făcut apel la cetățenii din diaspora și la cei care nu și-au făcut timp până acum să participe la vot, adăugând că „mâine ar putea fi prea târziu”. Totodată, Maia Sandu a subliniat sprijinul Uniunii Europene și al altor parteneri internaționali pentru alegeri libere și corecte: „UE și comunitatea internațională urmăresc cu atenție scrutinul din Republica Moldova. Este important ca vocea cetățenilor să fie respectată și ca alegerile să reflecte voința poporului, fără presiuni externe”. „Fiecare dintre noi trebuie să demonstreze dragostea față de țară prin participarea la vot. Numai astfel putem proteja viitorul Republicii Moldova, democrația și pacea în țara noastră”, a concluzionat președintele.
Viitorul Republicii Moldova stă pe buletinul de vot: O alegere de generație / Ce s-ar întâmpla dacă Moldova s-ar întoarce spre Rusia?
Republica Moldova se confruntă duminică cu cele mai importante alegeri parlamentare din istoria sa recentă. Cetățenii sunt chemați să aleagă un nou Parlament, care va desemna viitorul Guvern, va vota legile fundamentale pentru reformele necesare aderării la Uniunea Europeană și va decide dacă Moldova va continua drumul european sau va face pași înapoi, spre izolare și dependență de Moscova. Un Parlament care va avea puterea de a numi premierul, de a susține sau bloca reformele din justiție, educație, economie și de a influența direct ritmul și direcția negocierilor de aderare la blocul european. Nu este o simplă competiție electorală, ci un moment de răscruce între două direcții geopolitice radical diferite: integrarea europeană, cu toate reformele, siguranța și oportunitățile economice care o implică, sau deraierea spre Est, în sfera de influență a Kremlinului. Președinta Maia Sandu a descris cel mai bine miza acestor alegeri: „Nu sunt simple alegeri, ci un moment care va hotărî direcția țării pentru următoarele decenii. Fie continuăm pe drumul european, fie suntem trași înapoi”. Alegerile vin într-un context tensionat. Pe lângă confruntarea dintre partide interne, Moldova este supusă unei presiuni fără precedent din partea Rusiei. Surse interne și internaționale au avertizat constant că Moscova desfășoară un război hibrid coordonat împotriva procesului electoral moldovean. Votul din 28 septembrie „va fi o decizie care va marca destinul copiilor și nepoților noștri… șansa să rupem cercul incertitudinii și al dependenței de Est”, este apelul rațional și ferm al președintei Maia Sandu. Cum încearcă Rusia să cumpere moldovenii Potrivit unei anchete publicate de CSIS (Center for Strategic and International Studies) și confirmată de mai multe instituții europene, Rusia a cheltuit peste 200 de milioane de euro pentru a influența alegerile din 2024 (prezidențiale și referendumul constituțional), iar tactica se repetă și în 2025. Metodele folosite de serviciile rusești sunt diverse, sofisticate și extrem de bine finanțate. Printre acestea se numără cumpărarea directă a voturilor, cazul cel mai cunoscut fiind cel al oligarhului fugar Ilan Șor, care ar fi oferit până la 3.000 de dolari lunar protestatarilor pentru a genera haos și a submina încrederea în guvern. În paralel, s-au folosit criptomonede și conturi fantomă: o bancă rusească aflată sub sancțiuni internaționale a creat 138.000 de conturi destinate finanțării ilegale a campaniei opoziției. De asemenea, spațiul online a devenit câmp de luptă: organizația Expert Forum a documentat că numai 100 de conturi coordonate pe TikTok au reușit să genereze peste 13 milioane de vizualizări într-o singură lună, promovând conținut dezinformator și anti-european. Tactica s-a extins și în lumea reală: în timpul alegerilor anterioare, 14 secții de votare din diaspora UE au fost vizate cu alerte false cu bombă, menite să creeze panică și să blocheze accesul cetățenilor moldoveni la vot. Investigațiile jurnalistice au arătat că aceste activități sunt coordonate cu sprijinul direct al Kremlinului și susținute mediatic prin canale și instituții aparent independente, dar în realitate pro-ruse. Iar astfel de acțiuni nu doar că amenință procesul democratic din Moldova, dar arată clar intenția de destabilizare a întregii regiuni. Ținta este nu doar Moldova, ci întreaga Europă Ministrul Apărării Civile din Suedia, Carl-Oskar Bohlin, a explicat într-un articol de opinie că Moldova este un „laborator pentru propaganda rusă”: „Metodele pe care Rusia le folosește în Moldova sunt aceleași pe care le observăm și în alte părți ale Europei. Implicarea noastră acolo este o investiție în propria noastră securitate”. Suedia sprijină în prezent Moldova cu experți în securitate cibernetică, comunicare strategică și combaterea finanțărilor ilicite. Peste 20 de agenții suedeze activează pe teritoriul Republicii Moldova pentru a consolida capacitatea sa democratică. La rândul său, Uniunea Europeană consideră Moldova un „vecin strategic” și un posibil pilon de securitate regională, dacă procesul de aderare continuă. O victorie a forțelor pro-ruse ar oferi Rusiei un nou punct de sprijin la granița de est a UE, similar cu regimul din Belarus. CITEȘTE ȘI: Alegeri istorice: generația care poate trimite Moldova cu acte în regulă în Uniunea Europeană Ce s-ar întâmpla dacă Moldova s-ar întoarce spre Rusia? Consecințele înlocuirii actualei guvernări pro-europene nu sunt doar simbolice, ci pot avea efecte directe și periculoase asupra stabilității interne și a parcursului internațional al Republicii Moldova. Fondurile europene, care susțin în prezent infrastructura, agricultura și sistemele sociale, s-ar putea opri la Prut, după cum a avertizat Maia Sandu. Libertatea de circulație a cetățenilor ar fi restricționată, afectând nu doar mobilitatea, ci și legăturile economice și familiale ale moldovenilor din diaspora. În plan geopolitic, Moldova riscă să devină o rampă de infiltrare spre regiunea Odesa, expunându-se escaladării tensiunilor militare și creșterii influenței ruse în sudul Ucrainei. În același timp, regiunea transnistreană ar putea fi destabilizată, iar autonomia Găgăuziei ar risca să devină un focar separatist, alimentat de narațiuni false și manipulare externă, exact așa cum s-a întâmplat deja în alte zone vulnerabile din regiune. Într-un astfel de scenariu, cetățenii moldoveni – inclusiv diaspora – ar pierde nu doar drepturi, ci și încrederea internațională câștigată cu greu. Între miza votului și campaniile de discreditare Votul diasporei este și de această dată crucial. La alegerile prezidențiale din 2024, acesta a făcut diferența. Tocmai de aceea, Rusia a lansat acum campanii online prin care acuză diaspora că „votează pentru o altă țară”. Politicieni pro-ruși o numesc pe Maia Sandu „președinta diasporei”, insinuând că ea răspunde „Occidentului, nu cetățenilor din țară”. Realitatea, confirmată de OSCE și alți observatori internaționali, este alta: alegerile din 2024 au fost libere și corecte. Iar votul din diaspora este un drept legal și democratic. De ce se teme Kremlinul de diaspora moldovenească Kremlinul se teme de diaspora moldovenească nu doar pentru că votează majoritar pro-european, ci pentru că ea reprezintă exact ceea ce regimul de la Moscova disprețuiește cel mai mult: o Moldovă liberă, conectată la lumea occidentală, independentă financiar și capabilă să gândească critic. Dacă direcția pro-europeană este abandonată, diaspora are de pierdut totul. Se pot înăspri procedurile de vot peste hotare, pot fi închise secții de vot, se pot ridica bariere administrative sau legislative care să reducă influența politică a celor plecați. Mai mult, relațiile diplomatice și acordurile de