40 de ani de la catastrofa nucleară. Maia Sandu merge duminică la Cernobîl
Maia Sandu a anunțat că merge duminică la Kiev și la Cernobîl. „În această dimineață, când comemorăm 40 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, merg la Kiev pentru discuții cu Președintele Volodimir Zelenski, și la Cernobîl — pentru a aduce un omagiu celor care și-au dat sănătatea sau chiar viața pentru a proteja Europa de o tragedie și mai mare”, a anunțat președinta Republicii Moldova pe Facebook. Ea spune că dezastrul din 1986 a arătat și puterea solidarității internaționale, de care este nevoie și în prezent. „Accidentul nuclear de la Cernobîl ne-a arătat că dezastrele nu cunosc frontiere — dar a relevat și puterea solidarității internaționale. Arcul ridicat deasupra reactorului contaminat este o dovadă că țările pot face lucruri extraordinare atunci când acționează împreună. Avem nevoie de aceeași unitate și hotărâre astăzi — pentru a proteja pacea în Europa. Locul Republicii Moldova este alături de cei care aleg să construiască, nu să distrugă”, a scris Maia Sandu pe rețeaua de socializare. Explozie la ora 1.23 În 26 aprilie 1986, la ora 01:23 o explozie masivă se producea la un reactor al centralei nucleare de la Cernobîl, un accident care a durat câteva secunde, dar despre care populația nu a aflat nicio informație oficială timp de aproximativ 65 de ore. Datele oficiale indică 31 de decese directe și aproximativ 5.000 de cazuri de cancer asociate, precum și cea mai mare rată de tulburări de stres post-traumatic. Pentru aproape trei zile, oamenii din apropierea centralei și din toată Europa nu au primit nicio informare, iar primele semnale de alarmă au venit din afara URSS, abia pe 28 aprilie dimineața, când Suedia a detectat radiații anormale și a suspectat un accident nuclear în URSS. Autoritățile sovietice au recunoscut oficial incidentul abia în seara zilei de 28 aprilie, la 65 de ore de la producere, printr-un anunț de 20 de secunde, fără alte detalii.
Maia Sandu, la 108 ani de la Unirea din 1918: Unirea a însemnat o reîntoarcere vitală în familie
Maia Sandu a descris Unirea din 1918 drept un moment definitoriu pentru parcursul istoric al Republicii Moldova. „La 27 martie marcăm un eveniment care ne definește neamul. După o lungă ocupație a pământului nostru de Imperiul Rus, care a încercat să ne șteargă identitatea, limba, demnitatea națională”, notează Maia Sandu pe Facebook, adăugând: „Unirea din 1918 a însemnat o reîntoarcere vitală în familie”. Potrivit președintei de la Chișinău, Unirea a oferit forța necesară pentru ca populația să își păstreze identitatea în fața ocupației sovietice. „Adevărul istoric trebuie știut și rostit: pasul curajos de acum 108 ani a dat neamului nostru puterea de a rezista identitar în fața ocupației sovietice ulterioare, de a-și duce mai departe tradițiile, limba română, de a-și cere locul binemeritat ca parte a lumii libere”, spune lidera de la Chișinău. Șefa statului a evidențiat și relația actuală dintre România și Republica Moldova, evidențiind rolul Bucureștiului în dezvoltarea Moldovei și parcursul său european. „Chiar dacă timpurile vitrege ne-au despărțit, România ne este aproape, cu grijă și sprijin constant. Cu România la braț, vom reuși să îndeplinim dezideratul generației noastre – să revenim în familia europeană, să ne modernizăm și să ne protejăm democrația și pacea”, mai spune Sandu.
Maia Sandu afirmă că ar trebui să existe o coaliție de apărare împotriva atacurilor hibride ale Rusiei: Nu doar Republica Moldova este vizată de ele
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participă în acest weekend la Conferința de Securitate de la Munchen, un eveniment în cadrul căruia au loc discuții despre viitorul alianței transatlantice, relațiile diplomatice și războiul din Ucraina. Într-o declarație pentru Deutsche Welle (DW) România, lidera de la Chișinău a subliniat că este nevoie de o coaliție de apărare împotriva atacurilor hibride ale Rusiei, întrucât „ele vor deveni tot mai complexe și mai dificil de abordat”. „Eu îmi doresc ca cetățenii noștri să fie în siguranță și îmi doresc ca prezentul și viitorul țării noastre să fie decis de moldoveni, nu de forțe străine, maligne, și de aceea am abordat inclusiv subiectul războiului cognitiv, războiul pentru mințile și inimile oamenilor, și am spus că aici trebuie să lucrăm împreună”, a declarat Maia Sandu pentru sursa citată. Maia Sandu: Republica Moldova nu este unica țintă a atacurilor hibride ale Moscovei Aceasta a mai punctat faptul că Republica Moldova nu este singura țintă a acestor atacuri hibride ale Moscovei și că acțiuni de sabotaj sunt și în alte state UE. „Așa cum este o coaliție a voinței ca să ajute Ucraina, așa ar trebui să existe o coaliție a voinței ca să ne apărăm de aceste atacuri hibride, pentru că nu este doar Republica Moldova vizată de ele, și pentru că ele vor deveni tot mai complexe și mai dificil de abordat. Există mai multe soluții, și la nivel bilateral avem cooperări, dar cred că și la nivelul Uniunii Europene și chiar dincolo de acest format putem să lucrăm împreună (…) Vedem acțiuni de sabotaj nu doar în Republica Moldova, dar inclusiv și în statele UE. Să putem să creștem reziliența în domeniul securității cibernetice. Deci pe toate aceste dimensiuni putem lucra împreună și sunt sigură că tot mai multă lume înțelege pericolul și vom găsi aceste soluții”, a mai afirmat Maia Sandu pentru DW România. În cea de-a doua zi a Conferinței de Securitate de la Munchen, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a continuat discuțiile despre securitatea Republicii Moldova, despre reziliența țării și a societății la amenințările externe și despre parcursul european. Lidera de la Chișinău a avut întrevederi bilaterale cu președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, dar și cu președintele Muntenegrului, Jacov Milatović, potrivit unui comunicat emis de Președinția Republicii Moldova.
Maia Sandu, întâlniri la München pentru securitatea și integrarea europeană a Republicii Moldova
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participă în acest weekend la Conferința de Securitate de la München. Ea a susținut discursuri și vineri, iar sâmbătă va fi din nou prezentă pentru interviuri și declarații. Potrivit unui comunicat de presă, în cadrul evenimentului, aceasta a discutat despre întărirea securității Republicii Moldova și despre aderarea țării la Uniunea Europeană. Conferința a fost deschisă de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și a reunit aproximativ 50 de șefi de stat și de guvern, alături de oficiali de rang înalt din Europa și din alte regiuni. Vineri, în prima zi, președinta a avut discuții bilaterale cu premierul Estoniei, Kristen Michal, cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Agenda include și întâlniri cu prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, precum și cu ministra federală germană pentru Cooperare Economică și Dezvoltare, Reem Alabali Radovan. De asemenea, Maia Sandu a participat la o dezbatere despre prevenirea și combaterea amenințărilor hibride, alături de Ulf Kristersson, de președintele Serviciului Federal de Informații al Germaniei, Martin Jäger, și de președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone. Astăzi, 14 februarie, sunt programate întrevederi cu președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, cu premierul Croației, Andrej Plenković, și cu președintele Muntenegrului, Jacov Milatović. Președinta Moldovei va avea discuții și cu parlamentari europeni pentru a susține parcursul european al Republicii Moldova.
La München , Maia Sandu s-a întâlnit, până acum, cu Marco Rubio, Mark Rutte, directorul BND și premierul Suediei. Nicușor Dan a preferat să nu meargă teleleu prin lume și a rămas acasă
Odată întors de la Consiliul European din Belgia, preșdintele României Nicușor Dan a spus pas întâlnirii celor aproape 50 de lideri de stat şi de guvern la nivel internaţional. În schimb, a fost prezentă perşdinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Nu numai că s-a întâlnit deja cu câţiva lideri importanţi, dar Maia Sandu va participa la un panel de discuții dedicat prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, alături de prim-ministrul Regatului Suediei, Ulf Kristersson, președintele Serviciului Federal de Informații al Republicii Federale Germania, Martin Jäger, și președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone. Preşedinta Republicii Moldova va avea întrevederi bilaterale cu mai mulți omologi și oficiali de rang înalt, în cadrul cărora vor fi abordate subiecte ce țin de situația regională, cooperarea în domeniul securității și sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, precum și pentru eforturile țării noastre de a crește reziliența. Conferința de Securitate de la München are loc în perioada 13-14 februarie şi este unul dintre cele mai importante forumuri internaționale dedicate securității globale. Evenimentul va reuni aproape 50 de șefi de stat și de guvern, precum și lideri ai principalelor organizații internaționale. Printre înalții oficiali care și-au confirmat prezența se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Poloniei, Donald Tusk, președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, precum și președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño. Agenda reuniunii include discuții privind instabilitatea globală, provocările cu care se confruntă ordinea internațională bazată pe reguli, securitatea și apărarea europeană, viitorul relației transatlantice, revitalizarea multilateralismului, conflictele regionale și implicațiile de securitate ale progreselor tehnologice. Din păcate, România nu va fi prezentă din cauză că preşedintele Nicuşor Dan a decis iar să nu „umble teleleu prin lume” şi a rămas acasă unde, probabil, sărbătoreşte Sf. Valentin alături consoarta sa, Mirabela Grădinaru. RECOMANDAREA AUTORULUI: Președintele absent. Fostul șef al spionilor condamnă politica externă dusă de Nicușor Dan: „Este o inadecvare profundă la funcție/Un «mers teleleu» într-o funcție care cere luciditate, ritm și autoritate” Ce a spus Nicușor Dan despre afirmația că „nu umblă teleleu prin lume”, după refuzul de a merge la Davos. „Înseamnă să nu mai facem lucruri de formă”
Premierul Bolojan, despre unirea cu Republica Moldova: Aș vota da
Întrebat cum i s-a părut declarația președintei Maia Sandu, care a afirmat că ar vota pentru unirea cu România, Bolojan a răspuns că afirmația „nu face decât să confirme atitudinea pe care a avut-o în toți acești ani de când este președinta Republicii Moldova”. „E o atitudine de confirmare a ceea ce a făcut dânsa pe această funcție, făcând tot ceea ce este posibil pentru ca Moldova să se dezvolte, să fie o țară sigură, o țară europeană. Iar asta înseamnă, în primul rând, un drum spre Europa prin România”, a declarat premierul. Pus în fața întrebării dacă ar vota pentru unire la un eventual referendum, Bolojan a răspuns: „În condițiile în care s-ar pune problema unui astfel de referendum și în țara noastră, eu aș vota da”. Demontarea fake news-ului cu energia gratuită Referitor la informațiile false care circulă pe rețelele de socializare conform cărora România livrează gratis energie Republicii Moldova, premierul a explicat că toate tranzacțiile „se fac în condiții de piață, în condiții tarifare normale”. „România livrează energie pentru sistemele cu care suntem interconectați cu țările din jur. Atunci când este deficit de energie într-o țară și noi avem un excedent, se livrează din România. Iar când este un deficit în România, la anumite ore, importăm din alte țări”, a declarat Bolojan. Premierul a subliniat că România este „un sprijin pentru Republica Moldova” pentru că echilibrările energetice „nu pot fi făcute decât înspre Europa, nu înspre Ucraina”, având în vedere că Rusia a distrus o bună parte din sistemul energetic ucrainean. Fake news-uri și despre Ucraina Întrebat despre narativele false similare legate de sprijinul pentru Ucraina, premierul a răspuns că „aceste narative nu urmăresc decât să creeze o rezervă a românilor față de ceea ce România a făcut în mod corect în acești ani”. Referitor la vizita care începe marți în Germania, unde va fi primit de cancelarul Friedrich Merz, premierul a explicat că aceasta are trei componente principale. „O componentă de dezvoltare economică, Germania fiind cel mai important partener comercial al României. O componentă de apărare, urmând să se semneze un memorandum între ministerele apărării din Germania și din România. Și, în ultimul rând, discuții de natură politică care țin de contextul european, de sprijinirea Republicii Moldova și de relațiile dintre România și Germania”, a declarat Ilie Bolojan.
Maia Sandu, posibil invitat de onoare la ceremoniile de Ziua Unirii de la Iași, unde și Nicușor Dan va fi prezent
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ar putea participa la evenimentele oficiale organizate la Iași cu ocazia Zilei Unirii. Surse politice afirmă că aceasta a primit o invitație, însă prezența sa nu a fost confirmată în mod oficial. O decizie finală este așteptată în următoarele zile. În mediul politic din Iași se discută despre o eventuală vizită a Maiei Sandu la Iași pe 24 ianuarie, dar autoritățile nu au făcut încă un anunț sigur. Cu toate acestea, la manifestările de la Iași este sigură participarea președintelui României, Nicușor Dan. Anul acesta, programul de Ziua Unirii va aduce o schimbare pentru participanți. Evenimentele nu vor mai avea loc dimineața, așa cum s-a întâmplat în anii anteriori, ci vor începe după-amiaza, de la ora 15.00. Până acum, niciun lider de partid nu a anunțat oficial că va fi prezent la Iași pe 24 ianuarie. Primăria Iași a transmis că programul complet al manifestărilor va fi prezentat joi. Ceremoniile vor avea loc în Piața Unirii și vor include alocuțiuni ale oficialilor, depuneri de coroane la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, defilarea unităților militare și Hora Unirii. După aceste momente, vor avea loc depuneri de jerbe de flori la mormântul lui Alexandru Ioan Cuza, aflat la Biserica Trei Ierarhi din municipiu.
Nicușor Dan vine la Iași de Ziua Unirii! Surse: Maia Sandu ar fi unul dintre invitații speciali
Iașul se pregătește pentru o Zi a Unirii cu o încărcătură emoțională specială. Pe lângă manifestările tradiționale dedicate Micii Uniri, evenimentele din 24 ianuarie 2026 ar putea avea o semnificație istorică aparte. Surse politice susțin că, alături de Nicușor Dan, ar urma să fie prezentă la Iași și Maia Sandu, președintele Republicii Moldova. Nicușor Dan vine la Iași de Ziua Unirii Prezența lui Nicușor Dan la manifestările de la Iași este confirmată, iar surse apropiate organizatorilor vorbesc despre o posibilă apariție a Maiei Sandu, care ar transforma evenimentul într-un moment de maximă încărcătură emoțională. În acest context, tot mai multe voci vorbesc despre începutul unei noi etape în relația dintre România și Republica Moldova, cu mesaje atent calibrate care ar urma să transmită că „s-a ajuns pe drumul cel bun”. Fără a se vorbi explicit despre pași concreți sau decizii oficiale, simbolistica zilei de 24 ianuarie, moment fondator pentru statul român modern, ar putea fi folosită pentru a reaprinde speranțele legate de o eventuală reunificare. Simplul fapt că lideri importanți de pe ambele maluri ale Prutului ar putea fi împreună la Iași este văzut ca un semnal puternic, atât pentru opinia publică, cât și pentru mediul politic regional. Potrivit programului oficial al manifestărilor, ziua va începe între orele 12.00 și 15.00, în Piața Unirii, cu prima parte a spectacolului folcloric, dedicat tradițiilor și identității naționale. De la ora 15.00 până la 16.30 este programat Te Deum-ul, urmat de alocuțiuni oficiale și depuneri de coroane în Piața Unirii. În același interval va avea loc și defilarea detașamentelor pe traseul strada Cuza Vodă – strada Arcu. Între 16.30 și 17.00, oficialitățile se vor deplasa pe traseul Piața Unirii – bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, pentru depunerea de coroane la mormântul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la Mănăstirea Trei Ierarhi, un moment cu profundă semnificație istorică. Tot de la 16.30 la 17.30, în Piața Unirii va continua programul artistic, cu partea a doua a spectacolului folcloric. Seara, între orele 18.00 și 19.00, este anunțată tradiționala retragere cu torțe, pe traseul strada Lăpușneanu – Piața Unirii – bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt – esplanada Palatului Culturii. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Maia Sandu spune că ar vota unirea cu România, dacă ar exista un referendum: Devine din ce în ce mai dificil pentru Moldova să supraviețuiască
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că ar vota pentru reunirea cu România, în cazul organizării unui referendum pe această temă. Afirmația a fost făcută într-un interviu acordat unor jurnaliști britanici, care găzduiesc cel mai mare podcast din Marea Britanie. Maia Sandu a vorbit deschis despre unirea cu România într-un dialog cu Rory Stewart și Alastair Campbell. Întrebată dacă susține reunirea, șefa statului a răspuns fără rezerve: „Dacă s-ar organiza un referendum, aș vota pentru reunirea cu România.” În cadrul interviului, Maia Sandu a amintit de mișcările de renaștere națională de la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, când tema unirii cu România a fost intens discutată. „La sfârșitul anilor 80 au fost mișcările de renaștere națională și, bineînțeles, au fost discuțiile despre reunirea cu România, deoarece Moldova a fost parte din România înainte. Dar atunci, nu puteam ști câți oameni ar fi votat, pentru că nu am avut un referendum. Dar dacă e să judecăm după numărul care au participat la mișcarea de renaștere și după numărul celor care au ieșit în stradă, sute de mii, putem spune că am fi avut un suport pentru reunirea cu România” Lidera de la Chișinău a precizat că poziția sa este una personală și a explicat de ce o consideră firească în actualul context regional. „Priviți ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviți ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană. Dar ca președinte al Republicii Moldova, înțeleg că nu există o majoritate care să sprijine unirea cu România, dar există o majoritate care sprijină aderarea la UE și noi acționăm în sensul acesta. Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea.” AUTORUL RECOMANDĂ
Maia Sandu: Dronele rusești au încălcat din nou spațiul aerian moldovenesc, rămânem alături de Ucraina
Autoritățile moldovene au anunțat sâmbătă că dronele rusești au intrat în spațiul aerian al țării, reprezentând o amenințare pentru aviație. Aceasta a fost a treia astfel de încălcare în nouă zile, potrivit Sky News. Ministerul de Interne al Republicii Moldova a transmis că a identificat două drone ca fiind rusești. Acestea au zburat deasupra teritoriului moldovenesc, determinând închiderea spațiului aerian. Dronele au zburat ulterior pe teritoriul ucrainean, a adăugat ministerul. Președinta Maia Sandu a confirmat incidentul. „În drumul lor către uciderea de civili, dronele rusești au încălcat din nou spațiul aerian moldovenesc, forțând închiderea temporară a acestuia. Condamnăm aceste atacuri și suntem alături de Ucraina”, a scris Maia Sandu pe platforma X. A treia agresiune în nouă zile Republica Moldova a anunțat incidente asemănătoare pe 20 noiembrie și la începutul acestei săptămâni. Moldovenii califică incidentele drept o încercare de intimidare în contextul conflictului din Ucraina și vorbesc despre „acțiuni ilegale și periculoase care reprezintă o amenințare pentru zborurile civile și viața oamenilor”. La începutul săptămânii, ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov, care a fost chemat în repetate rânduri la ministerul de Externe din cauza incidentelor, s-a trezit cu resturile unei drone în fața clădirii din care ieșea. Chiar și așa el a pus la îndoială faptul că drona a fost implicată în incidentul reclamat de moldoveni. Incidente repetate în spațiul aerian al Moldovei Incidentul de sâmbătă vine după o serie de încălcări recente ale spațiului aerian moldovean. Pe 25 noiembrie, șase drone au intrat ilegal în Republica Moldova în contextul unui atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei. Una dintre drone, de producție rusească și inscripționată cu simbolul „Z”, s-a prăbușit în nordul țării, determinând Chișinăul să condamne ferm incidentul și să îl convoace pe ambasadorul Rusiei, Oleg Ozerov. Diplomatul rus fusese convocat și pe 20 noiembrie, după ce alte două drone au survolat teritoriul Republicii Moldova. De fiecare dată, autoritățile moldovene au transmis note de protest, în timp ce ambasadorul a negat acuzațiile, susținând lipsa unor dovezi privind originea dronelor.