Etichetă: maia sandu

Poate Maia va deveni într-o zi președinta României. Maia Sandu, întrebată din nou despre unirea Republicii Moldova cu România

Maia Sandu a fost întrebată, la conferința „Lennart Meri”, de fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, de ce Republica Moldova nu se unește cu România, după modelul reunificării Germaniei în 1990, potrivit publicației Ziarul de Gardă. „Avem mai mult sprijin popular pentru integrarea în UE, acest lucru s-a văzut la referendum, așa că mergem mai departe cu integrarea europeană. Ne-am îndeplinit angajamentele, iar acest lucru a fost recunoscut în rapoartele UE și sperăm că UE ne va ajuta să continuăm pe acest drum”, a spus Maia Sandu, Aceasta a precizat că obiectivul principal al autorităților de la Chișinău este menținerea Republicii Moldova „parte a lumii libere”. „Vom face totul pentru a ne ține oamenii în siguranță și pentru a ne păstra țara parte a lumii libere. Aceasta este sarcina noastră principală și vom găsi toate modalitățile pentru a ne asigura că acest lucru se întâmplă”, a declarat președinta Republicii Moldova. Maia Sandu: nu înseamnă că nu putem avea mai mult sprijin popular pentru unificarea cu România Maia Sandu a adăugat că actuala susținere mai mare pentru aderarea la UE nu exclude o schimbare de perspectivă în viitor, dacă cetățenii Republicii Moldova vor considera că procesul european avansează prea lent. „Știu că vorbiți despre unificarea cu România, deci asta spun: avem astăzi mai mult sprijin popular pentru integrarea în UE și aceasta este calea pe care o urmăm, dar asta nu înseamnă că nu putem avea mai mult sprijin popular pentru unificarea cu România, dacă la un moment dat moldovenii vor vedea că UE nu se mișcă destul de repede”, a spus Maia Sandu. În timpul discuției, președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, a intervenit spunând că Maia Sandu poate „va deveni într-o zi președinta României” și că ar fi „un președinte grozav, indiferent de țară”. Maia Sandu a răspuns glumind: „Vă mulțumesc foarte mult! Mi-ar plăcea să mă ocup puțin de grădinărit după ce termin cu toate acestea”. La rândul ei, moderatoarea panelului de discuții a intervenit: „Poți face grădinărit și în România”. Maia Sandu se află sâmbătă, 16 mai, într-o vizită de lucru la Tallinn, la invitația președintelui Estoniei, Alar Karis. Tema unirii, readusă în atenția publică Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a spus, în luna ianuarie, că ar vota „da” la un eventual referendum privind unificarea cu România, invocând dificultățile cu care se confruntă Republica Moldova în contextul amenințărilor venite din partea Rusiei. Maia Sandu a precizat că, în prezent, nu există o majoritate în Republica Moldova care să susțină unirea, majoritatea populației fiind favorabilă aderării la Uniunea Europeană. Președintele Nicușor Dan a declarat la finalul lunii aprilie că poziția României privind o eventuală unire cu Republica Moldova rămâne neschimbată. „Din partea României cred că nu s-a schimbat nimic față de votul în unanimitate al Parlamentului din 2018 care a spus că România este pregătită în orice moment în care cetățenii din Republica Moldova o vor dori”, a spus acesta.

Vladimir Putin simplifică acordarea pașapoartelor rusești în Transnistria. Cum a reacționat Maia Sandu

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a semnat un decret care facilitează acordarea cetățeniei ruse locuitorilor din Transnistria, teritoriu separatist prorus aflat oficial în componența Republicii Moldova, relatează AFP.  Conform noilor reglementări, locuitorii Transnistriei vor putea obține cetățenia fără să îndeplinească condițiile care erau cerute anterior, condiții precum a fi locuit cel puțin cinci ani în Rusia, să cunoască limba rusă și să dețină cunoștințe despre istoria și legislația Rusiei.  Reacția autorităților de la Chișinău a venit rapid. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu,  a declarat: „În ceea ce privește decretul emis de Putin, probabil că au nevoie de mai mulți oameni pentru a fi trimiși în Ucraina în război. De la începutul războiului, majoritatea locuitorilor din regiune au optat pentru cetățenia moldovenească, deoarece se simțeau mai în siguranță cu cetățenia Republicii Moldova decât cu cea a Rusiei”.  Politica de facilitare a acordării pașapoartelor a fost utilizată anterior și în regiunile separatiste din Georgia, precum Abhazia și Osetia de Sud, după războiul din 2008. În 2024, Vladimir Putin a semnat un decret similar pentru cetățenii acestor teritorii.  

Sondaj INSCOP: 71.3% dintre români cred că Maia Sandu este mai apropiată de România decât de Rusia. Cum este percepută activitatea președintei

Potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP Research, Maia Sandu se bucură de un nivel ridicat de încredere în rândul românilor. Aproape 70% dintre respondenți apreciază activitatea liderului de la Chișinău, pe care îl asociază cu orientarea pro-europeană. De asemenea, majoritatea participanților la sondaj consideră că Maia Sandu este mai apropiată de România decât de Rusia. Ce părere au românii despre activitatea Maiei Sandu Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice, în perioada 14-21 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane. Eroarea maximă admisă este de +/- 3%. Potrivit datelor estrase, 68,8% dintre români au o opinie foarte bună sau destul de bună despre activitatea Maia Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova. Dintre aceștia, 28,9% spun că au o părere foarte bună, iar 39,9% una oarecum bună. La polul opus, 8,1% au o părere oarecum proastă, iar 11,5% una foarte proastă. Totodată, 11,7% dintre respondenți au declarat că nu știu sau nu au dorit să răspundă. O percepție mai favorabilă decât media se regăsește în rândul votanților PSD, PNL și USR, al persoanelor cu studii superioare și al locuitorilor din orașele mici. În schimb, votanții AUR și persoanele cu educație primară tind să aibă o opinie mai degrabă negativă despre activitatea liderului de la Chișinău. 71,3% dintre participanții la sondaj consideră că Maia Sandu este mai apropiată de România decât de Rusia, în timp ce 14,3% cred contrariul. Alți 14,3% nu au oferit un răspuns. Această percepție este mai puternică în rândul votanților PNL și USR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din urbanul mic. Pe de altă parte, votanții AUR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani și cei cu educație primară sunt cei care cred, într-o proporție mai mare, că liderul de la Chișinău este mai apropiat de Rusia. Cum văd românii contribuția Maiei Sandu la relația dintre cele două state 57,5% dintre români consideră că Maia Sandu contribuie în mare sau foarte mare măsură la apropierea relațiilor dintre România și Republica Moldova. Dintre aceștia, 21% spun că influența este foarte mare, iar 36,5% o consideră destul de mare. În același timp, 15,1% apreciază că această contribuție este redusă, iar 18,2% cred că impactul este foarte mic sau inexistent. Procentul celor care nu au răspuns este de 9,1%. Cei care apreciază într-o măsură mai mare rolul Maiei Sandu în consolidarea relației dintre cele două țări sunt, în special, votanții PSD, PNL și USR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cei cu studii superioare, dar și locuitorii din București și marile orașe. În schimb, votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani și cei cu educație primară consideră, într-o proporție mai ridicată decât media, că aportul acesteia la apropierea dintre România și Republica Moldova este redus sau inexistent. AUTORUL RECOMANDĂ

Nicușor Dan, alături de Maia Sandu în drum spre reuniunea Comunității Politice Europene de la Erevan

„În drum spre Armenia, unde voi participa, alături de doamna Președintă, Maia Sandu, la Grupul pentru Republica Moldova, care se va desfășura în cadrul reuniunii Comunității Politice Europene”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de președintele României.  „Înființat în 2024, la inițiativa comună a României și Franței, acest grup are ca obiectiv consolidarea sprijinului internațional acordat Republicii Moldova”, mai spune șeful de stat despre inițiativa la care va participa.  Liderul de la București și-a anunțat și agenda pentru următoarele zile: „Mâine voi organiza o discuție informală privind impactul Coridorului Vertical de Gaze asupra securității energetice regionale, la care vor participa o serie de lideri regionali. Totodată, voi co-prezida, alături de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, o masǎ rotundă pe tema dezinformării și amenințărilor hibride”.  Președintele României va participa, de asemenea, la o reuniune a Coaliției Europene Împotriva Drogurilor (ECAD), inițiativă lansată de Franța și Italia, la care România a aderat încă de la înființare. 

40 de ani de la catastrofa nucleară. Maia Sandu merge duminică la Cernobîl

Maia Sandu a anunțat că merge duminică la Kiev și la Cernobîl. „În această dimineață, când comemorăm 40 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, merg la Kiev pentru discuții cu Președintele Volodimir Zelenski, și la Cernobîl — pentru a aduce un omagiu celor care și-au dat sănătatea sau chiar viața pentru a proteja Europa de o tragedie și mai mare”, a anunțat președinta Republicii Moldova pe Facebook. Ea spune că dezastrul din 1986 a arătat și puterea solidarității internaționale, de care este nevoie și în prezent. „Accidentul nuclear de la Cernobîl ne-a arătat că dezastrele nu cunosc frontiere — dar a relevat și puterea solidarității internaționale. Arcul ridicat deasupra reactorului contaminat este o dovadă că țările pot face lucruri extraordinare atunci când acționează împreună. Avem nevoie de aceeași unitate și hotărâre astăzi — pentru a proteja pacea în Europa. Locul Republicii Moldova este alături de cei care aleg să construiască, nu să distrugă”, a scris Maia Sandu pe rețeaua de socializare. Explozie la ora 1.23 În 26 aprilie 1986, la ora 01:23 o explozie masivă se producea la un reactor al centralei nucleare de la Cernobîl, un accident care a durat câteva secunde, dar despre care populația nu a aflat nicio informație oficială timp de aproximativ 65 de ore. Datele oficiale indică 31 de decese directe și aproximativ 5.000 de cazuri de cancer asociate, precum și cea mai mare rată de tulburări de stres post-traumatic. Pentru aproape trei zile, oamenii din apropierea centralei și din toată Europa nu au primit nicio informare, iar primele semnale de alarmă au venit din afara URSS, abia pe 28 aprilie dimineața, când Suedia a detectat radiații anormale și a suspectat un accident nuclear în URSS. Autoritățile sovietice au recunoscut oficial incidentul abia în seara zilei de 28 aprilie, la 65 de ore de la producere, printr-un anunț de 20 de secunde, fără alte detalii.

Maia Sandu, la 108 ani de la Unirea din 1918: Unirea a însemnat o reîntoarcere vitală în familie

Maia Sandu a descris Unirea din 1918 drept un moment definitoriu pentru parcursul istoric al Republicii Moldova.  „La 27 martie marcăm un eveniment care ne definește neamul. După o lungă ocupație a pământului nostru de Imperiul Rus, care a încercat să ne șteargă identitatea, limba, demnitatea națională”, notează Maia Sandu pe Facebook, adăugând: „Unirea din 1918 a însemnat o reîntoarcere vitală în familie”.  Potrivit președintei de la Chișinău, Unirea a oferit forța necesară pentru ca populația să își păstreze identitatea în fața ocupației sovietice.  „Adevărul istoric trebuie știut și rostit: pasul curajos de acum 108 ani a dat neamului nostru puterea de a rezista identitar în fața ocupației sovietice ulterioare, de a-și duce mai departe tradițiile, limba română, de a-și cere locul binemeritat ca parte a lumii libere”, spune lidera de la Chișinău.  Șefa statului a evidențiat și relația actuală dintre România și Republica Moldova, evidențiind rolul Bucureștiului în dezvoltarea Moldovei și parcursul său european.  „Chiar dacă timpurile vitrege ne-au despărțit, România ne este aproape, cu grijă și sprijin constant. Cu România la braț, vom reuși să îndeplinim dezideratul generației noastre – să revenim în familia europeană, să ne modernizăm și să ne protejăm democrația și pacea”, mai spune Sandu. 

Maia Sandu afirmă că ar trebui să existe o coaliție de apărare împotriva atacurilor hibride ale Rusiei: Nu doar Republica Moldova este vizată de ele

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participă în acest weekend la Conferința de Securitate de la Munchen, un eveniment în cadrul căruia au loc discuții despre viitorul alianței transatlantice, relațiile diplomatice și războiul din Ucraina. Într-o declarație pentru Deutsche Welle (DW) România, lidera de la Chișinău a subliniat că este nevoie de o coaliție de apărare împotriva atacurilor hibride ale Rusiei, întrucât „ele vor deveni tot mai complexe și mai dificil de abordat”. „Eu îmi doresc ca cetățenii noștri să fie în siguranță și îmi doresc ca prezentul și viitorul țării noastre să fie decis de moldoveni, nu de forțe străine, maligne, și de aceea am abordat inclusiv subiectul războiului cognitiv, războiul pentru mințile și inimile oamenilor, și am spus că aici trebuie să lucrăm împreună”, a declarat Maia Sandu pentru sursa citată. Maia Sandu: Republica Moldova nu este unica țintă a atacurilor hibride ale Moscovei Aceasta a mai punctat faptul că Republica Moldova nu este singura țintă a acestor atacuri hibride ale Moscovei și că acțiuni de sabotaj sunt și în alte state UE. „Așa cum este o coaliție a voinței ca să ajute Ucraina, așa ar trebui să existe o coaliție a voinței ca să ne apărăm de aceste atacuri hibride, pentru că nu este doar Republica Moldova vizată de ele, și pentru că ele vor deveni tot mai complexe și mai dificil de abordat. Există mai multe soluții, și la nivel bilateral avem cooperări, dar cred că și la nivelul Uniunii Europene și chiar dincolo de acest format putem să lucrăm împreună (…) Vedem acțiuni de sabotaj nu doar în Republica Moldova, dar inclusiv și în statele UE. Să putem să creștem reziliența în domeniul securității cibernetice. Deci pe toate aceste dimensiuni putem lucra împreună și sunt sigură că tot mai multă lume înțelege pericolul și vom găsi aceste soluții”, a mai afirmat Maia Sandu pentru DW România. În cea de-a doua zi a Conferinței de Securitate de la Munchen, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a continuat discuțiile despre securitatea Republicii Moldova, despre reziliența țării și a societății la amenințările externe și despre parcursul european. Lidera de la Chișinău a avut întrevederi bilaterale cu președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, dar și cu președintele Muntenegrului, Jacov Milatović, potrivit unui comunicat emis de Președinția Republicii Moldova.

Maia Sandu, întâlniri la München pentru securitatea și integrarea europeană a Republicii Moldova

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participă în acest weekend la Conferința de Securitate de la München. Ea a susținut discursuri și vineri, iar sâmbătă va fi din nou prezentă pentru interviuri și declarații. Potrivit unui comunicat de presă, în cadrul evenimentului, aceasta a discutat despre întărirea securității Republicii Moldova și despre aderarea țării la Uniunea Europeană. Conferința a fost deschisă de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și a reunit aproximativ 50 de șefi de stat și de guvern, alături de oficiali de rang înalt din Europa și din alte regiuni. Vineri, în prima zi, președinta a avut discuții bilaterale cu premierul Estoniei, Kristen Michal, cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Agenda include și întâlniri cu prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, precum și cu ministra federală germană pentru Cooperare Economică și Dezvoltare, Reem Alabali Radovan. De asemenea, Maia Sandu a participat la o dezbatere despre prevenirea și combaterea amenințărilor hibride, alături de Ulf Kristersson, de președintele Serviciului Federal de Informații al Germaniei, Martin Jäger, și de președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone. Astăzi, 14 februarie, sunt programate întrevederi cu președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, cu premierul Croației, Andrej Plenković, și cu președintele Muntenegrului, Jacov Milatović. Președinta Moldovei va avea discuții și cu parlamentari europeni pentru a susține parcursul european al Republicii Moldova.

La München , Maia Sandu s-a întâlnit, până acum, cu Marco Rubio, Mark Rutte, directorul BND și premierul Suediei. Nicușor Dan a preferat să nu meargă teleleu prin lume și a rămas acasă

Odată întors de la Consiliul European din Belgia, preșdintele României Nicușor Dan a spus pas întâlnirii celor aproape 50 de lideri de stat şi de guvern la nivel internaţional. În schimb, a fost prezentă perşdinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Nu numai că s-a întâlnit deja cu câţiva lideri importanţi, dar Maia Sandu va participa la un panel de discuții dedicat prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, alături de prim-ministrul Regatului Suediei, Ulf Kristersson, președintele Serviciului Federal de Informații al Republicii Federale Germania, Martin Jäger, și președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone. Preşedinta Republicii Moldova  va avea întrevederi bilaterale cu mai mulți omologi și oficiali de rang înalt, în cadrul cărora vor fi abordate subiecte ce țin de situația regională, cooperarea în domeniul securității și sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, precum și pentru eforturile țării noastre de a crește reziliența. Conferința de Securitate de la München are loc în perioada 13-14 februarie  şi este unul dintre cele mai importante forumuri internaționale dedicate securității globale. Evenimentul va reuni aproape 50 de șefi de stat și de guvern, precum și lideri ai principalelor organizații internaționale. Printre înalții oficiali care și-au confirmat prezența se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Poloniei, Donald Tusk, președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, precum și președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño. Agenda reuniunii include discuții privind instabilitatea globală, provocările cu care se confruntă ordinea internațională bazată pe reguli, securitatea și apărarea europeană, viitorul relației transatlantice, revitalizarea multilateralismului, conflictele regionale și implicațiile de securitate ale progreselor tehnologice. Din păcate, România nu va fi prezentă din cauză că preşedintele Nicuşor Dan a decis iar să nu „umble teleleu prin lume” şi a rămas acasă unde, probabil, sărbătoreşte Sf. Valentin alături consoarta sa, Mirabela Grădinaru. RECOMANDAREA AUTORULUI: Președintele absent. Fostul șef al spionilor condamnă politica externă dusă de Nicușor Dan: „Este o inadecvare profundă la funcție/Un «mers teleleu» într-o funcție care cere luciditate, ritm și autoritate” Ce a spus Nicușor Dan despre afirmația că „nu umblă teleleu prin lume”, după refuzul de a merge la Davos. „Înseamnă să nu mai facem lucruri de formă”

Premierul Bolojan, despre unirea cu Republica Moldova: Aș vota da

Întrebat cum i s-a părut declarația președintei Maia Sandu, care a afirmat că ar vota pentru unirea cu România, Bolojan a răspuns că afirmația „nu face decât să confirme atitudinea pe care a avut-o în toți acești ani de când este președinta Republicii Moldova”. „E o atitudine de confirmare a ceea ce a făcut dânsa pe această funcție, făcând tot ceea ce este posibil pentru ca Moldova să se dezvolte, să fie o țară sigură, o țară europeană. Iar asta înseamnă, în primul rând, un drum spre Europa prin România”, a declarat premierul. Pus în fața întrebării dacă ar vota pentru unire la un eventual referendum, Bolojan a răspuns: „În condițiile în care s-ar pune problema unui astfel de referendum și în țara noastră, eu aș vota da”. Demontarea fake news-ului cu energia gratuită Referitor la informațiile false care circulă pe rețelele de socializare conform cărora România livrează gratis energie Republicii Moldova, premierul a explicat că toate tranzacțiile „se fac în condiții de piață, în condiții tarifare normale”. „România livrează energie pentru sistemele cu care suntem interconectați cu țările din jur. Atunci când este deficit de energie într-o țară și noi avem un excedent, se livrează din România. Iar când este un deficit în România, la anumite ore, importăm din alte țări”, a declarat Bolojan. Premierul a subliniat că România este „un sprijin pentru Republica Moldova” pentru că echilibrările energetice „nu pot fi făcute decât înspre Europa, nu înspre Ucraina”, având în vedere că Rusia a distrus o bună parte din sistemul energetic ucrainean. Fake news-uri și despre Ucraina Întrebat despre narativele false similare legate de sprijinul pentru Ucraina, premierul a răspuns că „aceste narative nu urmăresc decât să creeze o rezervă a românilor față de ceea ce România a făcut în mod corect în acești ani”. Referitor la vizita care începe marți în Germania, unde va fi primit de cancelarul Friedrich Merz, premierul a explicat că aceasta are trei componente principale. „O componentă de dezvoltare economică, Germania fiind cel mai important partener comercial al României. O componentă de apărare, urmând să se semneze un memorandum între ministerele apărării din Germania și din România. Și, în ultimul rând, discuții de natură politică care țin de contextul european, de sprijinirea Republicii Moldova și de relațiile dintre România și Germania”, a declarat Ilie Bolojan.