Maia Sandu, posibil invitat de onoare la ceremoniile de Ziua Unirii de la Iași, unde și Nicușor Dan va fi prezent
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ar putea participa la evenimentele oficiale organizate la Iași cu ocazia Zilei Unirii. Surse politice afirmă că aceasta a primit o invitație, însă prezența sa nu a fost confirmată în mod oficial. O decizie finală este așteptată în următoarele zile. În mediul politic din Iași se discută despre o eventuală vizită a Maiei Sandu la Iași pe 24 ianuarie, dar autoritățile nu au făcut încă un anunț sigur. Cu toate acestea, la manifestările de la Iași este sigură participarea președintelui României, Nicușor Dan. Anul acesta, programul de Ziua Unirii va aduce o schimbare pentru participanți. Evenimentele nu vor mai avea loc dimineața, așa cum s-a întâmplat în anii anteriori, ci vor începe după-amiaza, de la ora 15.00. Până acum, niciun lider de partid nu a anunțat oficial că va fi prezent la Iași pe 24 ianuarie. Primăria Iași a transmis că programul complet al manifestărilor va fi prezentat joi. Ceremoniile vor avea loc în Piața Unirii și vor include alocuțiuni ale oficialilor, depuneri de coroane la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, defilarea unităților militare și Hora Unirii. După aceste momente, vor avea loc depuneri de jerbe de flori la mormântul lui Alexandru Ioan Cuza, aflat la Biserica Trei Ierarhi din municipiu.
Nicușor Dan vine la Iași de Ziua Unirii! Surse: Maia Sandu ar fi unul dintre invitații speciali
Iașul se pregătește pentru o Zi a Unirii cu o încărcătură emoțională specială. Pe lângă manifestările tradiționale dedicate Micii Uniri, evenimentele din 24 ianuarie 2026 ar putea avea o semnificație istorică aparte. Surse politice susțin că, alături de Nicușor Dan, ar urma să fie prezentă la Iași și Maia Sandu, președintele Republicii Moldova. Nicușor Dan vine la Iași de Ziua Unirii Prezența lui Nicușor Dan la manifestările de la Iași este confirmată, iar surse apropiate organizatorilor vorbesc despre o posibilă apariție a Maiei Sandu, care ar transforma evenimentul într-un moment de maximă încărcătură emoțională. În acest context, tot mai multe voci vorbesc despre începutul unei noi etape în relația dintre România și Republica Moldova, cu mesaje atent calibrate care ar urma să transmită că „s-a ajuns pe drumul cel bun”. Fără a se vorbi explicit despre pași concreți sau decizii oficiale, simbolistica zilei de 24 ianuarie, moment fondator pentru statul român modern, ar putea fi folosită pentru a reaprinde speranțele legate de o eventuală reunificare. Simplul fapt că lideri importanți de pe ambele maluri ale Prutului ar putea fi împreună la Iași este văzut ca un semnal puternic, atât pentru opinia publică, cât și pentru mediul politic regional. Potrivit programului oficial al manifestărilor, ziua va începe între orele 12.00 și 15.00, în Piața Unirii, cu prima parte a spectacolului folcloric, dedicat tradițiilor și identității naționale. De la ora 15.00 până la 16.30 este programat Te Deum-ul, urmat de alocuțiuni oficiale și depuneri de coroane în Piața Unirii. În același interval va avea loc și defilarea detașamentelor pe traseul strada Cuza Vodă – strada Arcu. Între 16.30 și 17.00, oficialitățile se vor deplasa pe traseul Piața Unirii – bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, pentru depunerea de coroane la mormântul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la Mănăstirea Trei Ierarhi, un moment cu profundă semnificație istorică. Tot de la 16.30 la 17.30, în Piața Unirii va continua programul artistic, cu partea a doua a spectacolului folcloric. Seara, între orele 18.00 și 19.00, este anunțată tradiționala retragere cu torțe, pe traseul strada Lăpușneanu – Piața Unirii – bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt – esplanada Palatului Culturii. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Maia Sandu spune că ar vota unirea cu România, dacă ar exista un referendum: Devine din ce în ce mai dificil pentru Moldova să supraviețuiască
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că ar vota pentru reunirea cu România, în cazul organizării unui referendum pe această temă. Afirmația a fost făcută într-un interviu acordat unor jurnaliști britanici, care găzduiesc cel mai mare podcast din Marea Britanie. Maia Sandu a vorbit deschis despre unirea cu România într-un dialog cu Rory Stewart și Alastair Campbell. Întrebată dacă susține reunirea, șefa statului a răspuns fără rezerve: „Dacă s-ar organiza un referendum, aș vota pentru reunirea cu România.” În cadrul interviului, Maia Sandu a amintit de mișcările de renaștere națională de la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, când tema unirii cu România a fost intens discutată. „La sfârșitul anilor 80 au fost mișcările de renaștere națională și, bineînțeles, au fost discuțiile despre reunirea cu România, deoarece Moldova a fost parte din România înainte. Dar atunci, nu puteam ști câți oameni ar fi votat, pentru că nu am avut un referendum. Dar dacă e să judecăm după numărul care au participat la mișcarea de renaștere și după numărul celor care au ieșit în stradă, sute de mii, putem spune că am fi avut un suport pentru reunirea cu România” Lidera de la Chișinău a precizat că poziția sa este una personală și a explicat de ce o consideră firească în actualul context regional. „Priviți ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviți ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană. Dar ca președinte al Republicii Moldova, înțeleg că nu există o majoritate care să sprijine unirea cu România, dar există o majoritate care sprijină aderarea la UE și noi acționăm în sensul acesta. Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea.” AUTORUL RECOMANDĂ
Maia Sandu: Dronele rusești au încălcat din nou spațiul aerian moldovenesc, rămânem alături de Ucraina
Autoritățile moldovene au anunțat sâmbătă că dronele rusești au intrat în spațiul aerian al țării, reprezentând o amenințare pentru aviație. Aceasta a fost a treia astfel de încălcare în nouă zile, potrivit Sky News. Ministerul de Interne al Republicii Moldova a transmis că a identificat două drone ca fiind rusești. Acestea au zburat deasupra teritoriului moldovenesc, determinând închiderea spațiului aerian. Dronele au zburat ulterior pe teritoriul ucrainean, a adăugat ministerul. Președinta Maia Sandu a confirmat incidentul. „În drumul lor către uciderea de civili, dronele rusești au încălcat din nou spațiul aerian moldovenesc, forțând închiderea temporară a acestuia. Condamnăm aceste atacuri și suntem alături de Ucraina”, a scris Maia Sandu pe platforma X. A treia agresiune în nouă zile Republica Moldova a anunțat incidente asemănătoare pe 20 noiembrie și la începutul acestei săptămâni. Moldovenii califică incidentele drept o încercare de intimidare în contextul conflictului din Ucraina și vorbesc despre „acțiuni ilegale și periculoase care reprezintă o amenințare pentru zborurile civile și viața oamenilor”. La începutul săptămânii, ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov, care a fost chemat în repetate rânduri la ministerul de Externe din cauza incidentelor, s-a trezit cu resturile unei drone în fața clădirii din care ieșea. Chiar și așa el a pus la îndoială faptul că drona a fost implicată în incidentul reclamat de moldoveni. Incidente repetate în spațiul aerian al Moldovei Incidentul de sâmbătă vine după o serie de încălcări recente ale spațiului aerian moldovean. Pe 25 noiembrie, șase drone au intrat ilegal în Republica Moldova în contextul unui atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei. Una dintre drone, de producție rusească și inscripționată cu simbolul „Z”, s-a prăbușit în nordul țării, determinând Chișinăul să condamne ferm incidentul și să îl convoace pe ambasadorul Rusiei, Oleg Ozerov. Diplomatul rus fusese convocat și pe 20 noiembrie, după ce alte două drone au survolat teritoriul Republicii Moldova. De fiecare dată, autoritățile moldovene au transmis note de protest, în timp ce ambasadorul a negat acuzațiile, susținând lipsa unor dovezi privind originea dronelor.
Maia Sandu merge marți la Bruxelles pentru raportul privind progresele Moldovei în aderarea la Uniunea Europeană
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va merge marți la Bruxelles pentru o vizită oficială. Instituția prezidențială anunță că în cadrul vizitei va fi prezentat Raportul de Extindere, care include progresele făcute de Republica Moldova în ultimul an în ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană. Agenda include mai multe întâlniri ale președintei Republicii Moldova cu oficiali europeni de rang înalt. Maia Sandu urmează să discute cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, cu comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, și cu alți lideri europeni. Mai mult decât atât, președinta Republicii Moldova va participa și la o conferință organizată de Euronews, unde va vorbi despre „importanța extinderii Uniunii Europene”. Tot pe 4 noiembrie, la Bruxelles, va fi prezentat Raportul de Extindere, care include progresele din ultimul an ale Republicii Moldova în parcursul său european, a precizat instituția prezidențială. Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la Uniunea Europeană, împreună cu Ucraina, în iunie 2022. Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat debutul negocierilor, s-au desfășurat pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a finalizat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că „procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere”. Într-un proiect de raport consultat de Europa Liberă Moldova, Comisia Europeană afirmă că alegerile parlamentare din 28 septembrie, în urma cărora partidul pro-european al Maiei Sandu, PAS, şi-a menținut mandatul, arată „angajamentul ferm” al țării față de integrarea europeană. „Moldova a progresat pe calea aderării cu o viteză accelerată şi şi-a aprofundat în mod semnificativ cooperarea cu UE, în ciuda ameninţărilor hibride, tentativelor de destabilizare a ţării şi a cursului ei european”, se menționează în acest proiect de raport, care urmează să fie publicat oficial pe 4 noiembrie. Conform unor surse din presa europeană, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, va lua și el parte la acest eveniment de la distanță. Evenimentul se va desfășura între orele 14:00 și 17:00, ora Europei Centrale. Tot marți, pe 4 noiembrie, Uniunea Europeană va aproba, de asemenea, a cincea tranșă de finanțare pentru Ucraina, în cadrul Mecanismului pentru Ucraina.
Maia Sandu vine la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului
Printre invitații de seamă care vor lua parte, duminică, 26 octombrie, la ceremonia de sfințire a picturii Catedralei Mântuirii Neamului, din București, se numără și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Potrivit oficialilor de la Chișinău, în programul Maiei Sandu este prevăzută și o întrevedere cu președintele Nicușor Dan. Catedrala Mântuirii Neamului, caracteristici Catedrala Mântuirii Neamului va fi sfințită de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române. Cei doi vor fi însoțiți de un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. La încheierea slujbei de Sfințire a picturii Catedralei se va citi Actul de sfințire. Catedrala Mântuirii Neamului semnifică biserica ridicată în semn de recunoștință pentru eliberarea (mântuirea) neamului românesc de sub stăpânirea străină și dobândirea independenței statale. Numele de Catedrala Mântuirii Neamului a fost sugerat după ce românii au trecut prin experiența Războiului pentru independență (1877), iar apoi, după experiența Primului Război Mondial și după Unirea cea mare, din 1918, acest nume fiind, de fapt, o manifestare de recunoștință sau de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbăvirea neamului românesc de asuprire și înstrăinare. Catedrala Mântuirii Neamului este o promisiune adusă românilor de către Biserica Ortodoxă și de Stat, de mai bine de 140 de ani, fiind un simbol al identității naționale. Realizarea acestui proiect reprezintă expresia fizică a Independenței de stat și a Unirii, de aceea Catedrala Mântuirii Neamului este numită și Catedrala Națională a României. Clădirea Catedralei este edificiul principal, central, al ansamblului arhitectural situat pe „Dealul Arsenalului”. Construcția se desfășoară pe o lungime de 126 metri, o lățime de 67,70 metri și o înălțime de la cota zero de 127 de metri. „Lungimea catedralei, egală cu înălțimea turlei Pantocrator” „Întreaga construcție este îndreptată spre cer prin opt turle aurite. Turla cea mai mare, Pantocrator, reprezintă pe Iisus Hristos, Capul Bisericii Ortodoxe, având alături patru turle mici, simbolizând cei patru Evangheliști: Matei, Marcu, Luca și Ioan. Spre vest, turla clopotniță reprezintă pe Maica Domnului, iar turlele alăturate reprezintă pe Sfinții Apostoli Andrei și Filip, care au început creștinarea poporului român (geto-daco-roman). Lungimea catedralei (120 m) este egală cu înălțimea turlei Pantocrator, deoarece Hristos cel Răstignit și îngropat este Același cu Hristos cel înviat și înălțat la cer. Această semnificație a compoziției arhitecturale poate fi considerată ca o chemare la elevație spirituală, ca prin Iisus Hristos noi să devenim părtași ai vieții și bucuriei veșnice ale Preasfintei Treimi”, spune Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului. Jandarmeria Capitalei a stabilit o serie de REGULI pentru miile de pelerini așteptați la București Imagini copleșitoare din Catedrala Mântuirii Neamului înainte de SFINȚIRE A fost montată crucea de 7 tone pe turla mare a Catedralei Neamului
Maria Zaharova îi „plânge” pe moldoveni după alegeri: Se transformă într-o colonie a Occidentului / „S-au trezit ostatici”
Maria Zaharova a avut o primă reacție după alegerile din Moldova. „Situația politică de după alegerile parlamentare din Republica Moldova demonstrează faptul că țara devine o colonie a Occidentului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe. Reamintim că Maia Sandu a devenit președintele Republicii Moldova pe 24 decembrie 2020. Zaharova a subliniat că situația care se observă acum în republică este „o consecință naturală a politicilor forțelor pro-occidentale, care au ajuns la putere la sfârșitul anului 2020”, transmite agenţia rusă de presă RIA Novosti, citată de Rador Radio România. Potrivit afirmaţiilor Mariei Zaharova, în loc de promisiunile de libertate, democrație și prosperitate economică, țara se cufundă din ce în ce mai mult în sărăcie și într-o perioadă de „teribilă inchiziție medievală vest-europeană.” „Se transformă literalmente într-o colonie a Occidentului”, a declarat diplomatul rus în timpul briefingului. Zaharova a adăugat că, în aceste circumstanțe, cel mai îngrijorător lucru este soarta moldovenilor de rând, care s-au trezit „ostatici ai cursului anti-popular” al elitelor pro-occidentale, care au uzurpat puterea în propria lor țară. Maia Sandu câștigă la PAS alegerile din Moldova Amintim că, pe 28 septembrie au avut loc alegeri parlamentare în Republica Moldova. Partidul de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-european, a câștigat, obținând 50,2% din voturi. Partidele de opoziție au obținut împreună 49,8% din voturi. În urma numărării voturilor din interiorul ţării, Comisia Electorală Centrală a anunţat că opoziția din Republica Moldova a depășit partidul de guvernământ, care a obținut doar 44,13%. Sursă foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Maia Sandu câștigă la PAS alegerile din Moldova. Partidul prezidențial se clasează pe primul loc cu 50.20%, urmat de Blocul Patriotic (24.17%) Totuși, cât de gravă e amenințarea Rusiei la adresa Europei? Țările NATO o percep diferit, diferențele de opinii aduc COMPROMISURI. „Așa era și în timpul Războiului Rece” Alegeri în Republica Moldova. Nicușor Dan: „E o chestiune foarte serioasă, o zi DECISIVĂ” / „Este foarte important ca oamenii să iasă la vot” Alegeri peste Prut. Patrick André de Hillerin: „Este total DEFECT din punct de vedere democratic ce se întâmplă în Republica Moldova” / „Un eșec total al democrației, o bătaie de joc la adresa bunului-simț”
Liderii europeni salută victoria PAS în alegerile parlamentare din Republica Moldova
Numeroși lideri europeni au salutat victoria PAS în alegerile parlamentare din Republica Moldova. Partidul proeuropean susținut de președinta Maia Sandu a câștigat în mod detașat alegerile de duminică. PAS a obținut peste 50% dintre voturile moldovenilor. Mesajele au apărut luni dimineață după ce autoritatea electorală de la Chișinău a confirmat victoria zdrobitoare a partidului proeuropean (Partidul Acțiune și Solidaritate-PAS). „Franța este alături de Moldova în proiectul său european și în angajarea sa pentru libertate și suveranitate”, a transmis președintele Franței, Emmanuel Macron, în timp ce ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a pus că „nimic nu oprește un popor care alege democrația și libertatea, nici măcar încercările disperate de interferență străină.” Președintele Consiliului European, António Costa, a spus că Uniunea Europeană a felicitat Moldova, considerând că aceasta transmite un „mesaj puternic și clar”, în ciuda interferențelor Rusiei. „Poporul moldovenesc s-a exprimat, iar mesajul său este puternic și clar. A ales democrația, reforma și un viitor european, în fața presiunilor și interferențelor Rusiei”, a scris António Costa pe X. Și Ursula von der Leyen a transmis un mesaj de felicitare pe X. „Moldova, ai reușit din nou. Nicio încercare de a semăna frică sau diviziune nu ți-a putut clinti hotărârea. Ți-ai exprimat clar alegerea: Europa. Democrația. Libertatea”, a scris luni, Ursula von der Leyen adăugând că „vom fi alături de tine la fiecare pas, viitorul îți aparține”. La Varșovia, premierul polonez Donald Tusk a lăudat „curajul” poporului moldovenesc pentru „menținerea cursului european”. „Nu numai că ați salvat democrația și ați menținut cursul european, dar ați și stat în calea încercărilor Rusiei de a prelua controlul asupra întregii regiuni”, a declarat Donald Tusk la X, subliniind această „lecție bună pentru noi toți”. Primele felicitări din România au venit de la premierul României, Ilie Bolojan. „Felicit din inimă cetățenii Republicii Moldova pentru mobilizarea exemplară la alegerile parlamentare de ieri și pentru votul în direcția europeană. Vreau să felicit în mod deosebit și autoritățile Republicii Moldova pentru modul exemplar în care au organizat scrutinul și pentru felul în care au făcut față unui complex de presiuni menite să deturneze dorința oamenilor (…) Locul Republicii Moldova este în marea familie europeană. Personal, dar și în numele Guvernului României, vom fi alături de Republica Moldova pe acest drum. Felicitări, Republica Moldova!”, a transmis șeful Guvernului. Partidul proeuropean PAS și-a zdrobit adversarii la alegerile parlamentare din Republica Moldova. PAS are peste 50% dintre voturi și va obține cel puțin 55 de mandate în Parlament. Coaliția partidelor proruse nu are nici măcar jumătate din numărul total de voturi obținute de PAS.
Cu cine au votat moldovenii din Rusia? Rezultate finale de la Moscova la alegerile parlamentare 2025
La aceste secții au votat 4.109 persoane, iar rezultatele finale indică o majoritate clară pentru „Blocul Patriot”, alianță de partide cu mesaje pro-ruse, care a obținut 67,44% din voturile exprimate. Partidul de guvernământ PAS, al președintelui Maia Sandu, a obținut doar 11,66% din voturile de la Moscova, în timp ce Partidul Nostru, al lui Renato Usatîi, a înregistrat 8,54%. Decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a organiza doar două secții de votare în Rusia a stârnit critici din partea opoziției, în special a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care a acuzat restricționarea artificială a dreptului la vot pentru cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse. Pe parcursul zilei, presa de stat rusă a relatat formarea unor cozi în fața secțiilor de votare. Atmosfera din jurul secțiilor a fost una festivă: unii alegători au venit cu steaguri ale Moldovei și ale Rusiei, iar un grup de femei a interpretat melodii rusești tradiționale, precum „Katiușa” și „Smuglianka”. Pentru confortul alegătorilor, Ambasada a amenajat un cort unde votanții puteau servi ceai sau cafea înainte de a-și exprima votul, scrie Ziarul de Gardă. Pentru diaspora, în cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, au funcționat în total 301 secții de votare. Potrivit unui comunicat al CEC, cele mai multe secții au fost deschise în Italia (75), Germania (36), Franța (26), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (24) și România (23). Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a declarat în cadrul emisiunii „Pe Față” de la Moldova1 că în prezent peste 200.000 de cetățeni moldoveni se află pe teritoriul Federației Ruse, potrivit datelor oficiale transmise de Ministerul Afacerilor Externe. Rezultate generale alegeri parlamentare La nivel național, conform rezultatelor parțiale din 2.177 din 2.274 de secții de votare (95,73%), au fost numărate 1.479.794 voturi. PAS conduce cu 48,27% (714.236 voturi), urmat de „Blocul Patriotic” cu 25,45% (376.659 voturi), BE „ALTERNATIVA” cu 8,33% (123.230 voturi), Partidul Nostru cu 6,27% (92.815 voturi), PPDA cu 5,68% (84.024 voturi) și PP PSDE cu 0,99% (14.636 voturi).
Maia Sandu poate câștiga la PAS alegerile din Moldova. Diaspora va fi decisivă
După numărarea a jumătate din voturi partidul PAS începe să se detașeze decisiv în cursa electorală pentru Moldova. Deja ecartul dintre partidul Maiei Sandu și alianța lui Dodon trece de zece procente. Primele rezultate vin din circumsripțiile mici, mai ușor de numărat. Urmează orașele mari și diaspora, unde votarea nici măcar nu s-a încheiat. Este estimat ca peste sau aproape 300 de mii de moldoveni să voteze, în proporție covârșitoare pentru PAS. La acest scor previzionat, PAS nu mai are nevoie de alianță, poate trece de 50% prin redistribuire. Partidul Acţiune şi Solidaritate, al preşedintei Maia Sandu, a obţinut 42,40 la sută din voturi, iar Blocul Patriotic, format în jurul Partidului Socialiştilor condus de Igor Dodon, are un scor de 29,85 la sută, după numărarea voturilor din puţin peste 50 la sută din secţiile de votare deschise pentru alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova. Secţiile de vot pentru alegerile parlamentare deschise pe teritoriul Republicii Moldova s-au închis duminică, la ora 21.00, prezenţa la vot la nivel naţional fiind 47,41%. Prezenţa la vot totală este 51,91%. Votul în diaspora continuă. Conform Comisiei Electorale Centrale, în total au votat aproape 1,6 milioane de votanţi, prezenţa la ora 21.00 fiind 51,91%