Etichetă: maia sandu

Presa internațională despre alegerile din Republica Moldova: „Un vot crucial”, „alegeri istorice”, „integrarea cu UE sau întoarcere în umbra Moscovei”

Presa internațională subliniază caracterul istoric al alegerilor parlamentare din Republica Moldova pentru viitorul țării, o bătălie purtată între pro-europenii conduși de Maia Sandu și o facțiune pro-rusă susținută de Rusia. Alegerile din Republica Moldova sunt importante și pentru Uniunea Europeană și Ucraina, notează mai multe publicații, printre care Frankfurter Allgemeine Zeitung. New York Times: Pentru mulți moldoveni, alegerile din Republica Moldova sunt o alegere între Rusia și UE Republica Moldova se îndreaptă spre alegeri parlamentare duminică, care ar putea fie să continue eforturile sale de a adera la Uniunea Europeană, fie să apropie națiunea de Rusia. Tendințele opuse spre Est și Vest din politica Republicii Moldova conferă alegerilor o importanță uriașă, scrie New York Times. Situată între Ucraina și România, Republica Moldova, o mică națiune de 2,4 milioane de oameni, este atât importantă din punct de vedere strategic datorită locației sale, cât și a unui test critic al sentimentului față de Europa de Vest. Associated Press: Moldovenii se duc la vot într-un scrutin tensionat, afectat de acuzații de ingerințe ale Rusiei Cetățenii Republicii Moldova se îndreaptă spre urne pentru o rundă tensionată de alegeri parlamentare, afectate de acuzații de interferență a Rusiei, un vot văzut ca o alegere între integrarea cu Uniunea Europeană sau o întoarcere în umbra Moscovei, notează Associated Press. Comisia Electorală Centrală a raportat că peste 400.000 de persoane, sau aproximativ 14% dintre alegătorii eligibili, votaseră până la ora 11 dimineața. După vot, președintele pro-occidental al Republicii Moldova, Maia Sandu, a reiterat afirmațiile că Rusia „a intervenit masiv” în alegeri, spunând că ea a votat „pentru menținerea păcii” și că viitorul țării sale se află în UE. „Rusia reprezintă un pericol pentru democrațiile noastre. Democrația noastră este tânără și fragilă, dar asta nu înseamnă că statele cu democrații mai lungi nu sunt în pericol. Vrem să trăim într-o democrație”, a spus ea. „Astăzi, în țara noastră, democrația este în mâinile moldovenilor – numai ei pot salva Republica Moldova”. Bloomberg: Alegeri în Republica Moldova pe fondul amestecului Rusiei Moldovenii urmează să voteze duminică în alegerile care vor determina dacă țara își poate continua progresul spre aderarea la Uniunea Europeană sau dacă va fi trasă înapoi pe orbita Rusiei. Partidul Acțiune și Solidaritate al președintelui Maia Sandu urmărește să păstreze o majoritate parlamentară și să formeze un guvern care să continue reformele necesare pentru a-și atinge obiectivul de aderare la UE până la sfârșitul deceniului. Grupurile de opoziție formate în mare parte din forțe pro-ruse încearcă să convingă alegătorii să adopte o „abordare mai echilibrată” față de Moscova și Bruxelles. Succesul lor este probabil să împiedice eforturile lui Sandu, notează Bloomberg. Scrutinul este cel mai recent dintr-o serie de alegeri cu miză mare din Republica Moldova în ultimul an. Acesta urmează realegerii lui Sandu și unui referendum câștigat la limită privind includerea obiectivului de aderare la UE în Constituție, în octombrie 2024. Niciun sondaj la ieșirea de la urne nu va fi publicat după încheierea votului la ora locală 21:00. Pe măsură ce rezultatele încep să apară, accentul va fi pus pe voturile a peste un milion de moldoveni care trăiesc în străinătate. O mare parte din diaspora este pro-europeană și a schimbat rezultatul unor alegeri anterioare. CNN: Republica Moldova avertizează că Rusia a dezlănțuit o campanie uriașă de interferență pentru a influența alegerile cruciale În urmă cu puțin timp, CNN scria: “În timp ce Republica Moldova se pregătește pentru alegerile parlamentare cruciale de duminică, Rusia își intensifică eforturile de a interveni în vot, spun oficialii, în ceea ce ei descriu ca o încercare nerușinată de a opri mișcarea spre vest a fostului stat sovietic și de a instala un guvern mai flexibil față de Moscova”. Le Monde: Rusia alimentează teama înaintea alegerilor din Republica Moldova, susținând că o invazie NATO este iminentă Dornic să readucă Republica Moldova sub influența sa, Kremlinul a conceput o strategie exhaustivă pentru a interveni în alegerile de duminică. Serviciul de informații externe al Rusiei, cunoscut sub numele de SVR, monitorizează îndeaproape situația politică din Republica Moldova, unde alegerile vor avea loc duminică, 28 septembrie. SVR a acuzat Uniunea Europeană și NATO că ar plănui o invazie militară a micii republici, care este considerată esențială în sprijinirea Ucrainei sfâșiate de război, scrie Le Monde. Le Figaro: „Suntem în luptă, nu este ușor”: în Republica Moldova, alegeri parlamentare sub ochii Moscovei În ciuda ingerinței Rusiei, moldovenii sunt chemați să aleagă duminică deputați în Parlament pentru a confirma orientarea pro-europeană adoptată de țara lor în urmă cu un an. Alegerile sunt menite să reînnoiască cele 101 locuri din Parlament, dar au o dimensiune care depășește cu mult granițele acestei țări mici: este vorba fie de confirmarea orientării sale pro-europene, fie de revenirea în orbita rusă. „Ne-am săturat puțin de alegeri istorice”, a spus un locuitor din Chișinău, capitala Republicii Moldova. „Aici, la granițele Europei și ale lumii rusești, totul capătă rapid o dimensiune geopolitică”, notează Le Figaro. BBC: Republica Moldova organizează alegeri cheie în timp ce umbra Rusiei se profilează „Arma lor sunt banii, arma ta este votul tău!” era mesajul scandat cel mai puternic în timp ce câteva sute de susținători ai partidului de guvernământ, PAS, și ai politicilor sale pro-europene se alăturau mitingului final înainte de scrutinul de duminică, notează BBC. Săptămâna aceasta, Poliția și procurorii din Republica Moldova au dezvăluit dovezi ale interferenței electorale la o scară fără precedent: cumpărarea de voturi și dezinformarea pe care o leagă direct de Rusia. De asemenea, autoritățile au descoperit un complot pentru a instiga la tulburări violente, reținând zeci de bărbați care au călătorit în Serbia pentru antrenament, inclusiv în utilizarea armelor de foc. Partidele de opoziție resping discuțiile despre amestecul Rusiei ca fiind un „spectacol politic”, susținând că Guvernul pregătește terenul pentru a anula votul în cazul în care PAS își pierde majoritatea în Parlament. Reuters: Moldovenii încep să voteze la alegerile parlamentare cu miză mare Moldovenii au început să voteze duminică la alegerile parlamentare, care ar putea avea un impact major asupra încercării Guvernului de a adera la Uniunea Europeană, în timp ce

Alegeri Republica Moldova. Președinta Maia Sandu: Am votat pentru un Parlament care respectă cetățenii

„Am votat pentru un Parlament care respectă Republica Moldova și cetățenii săi, un Parlament cu care vom construi Moldova europeană. Dragi cetățeni, invit pe toți să mergeți la vot. Moldova, casa noastră scumpă, este în primejdie și avem nevoie de ajutorul fiecăruia dintre voi. Voi o puteți salva cu votul vostru”, a declarat șeful statului vecin. Maia Sandu a acuzat implicarea masivă a Rusiei în scrutin, susținând că la adresa Republicii Moldova s-au folosit „diferite metode, începând de la încercări de cumpărare a voturilor” și că „s-au cheltuit sute de milioane de euro”. „Am văzut cu toții cum au fost moldoveni instruiți pentru a produce și a distribui materiale și toate aceste lucruri pentru ca Rusia să poată prelua puterea la Chișinău”, a mai afirmat ea. În intervenție, președintele i-a îndemnat pe alegători să reziste tentațiilor: „Haideți să arătăm lumii că Republica Moldova nu este doar o țară mică, ci și o țară cu oameni care nu își vând țara nici pentru 400 de lei, nici pentru 400 de euro. Haideți să nu permitem ca hoții și trădătorii să ne vândă viitorul”. „Republica Moldova este o țară mică, dar voinică. Mergem înainte, în pace, spre viitorul nostru european” Maia Sandu a mai subliniat că, deși alte țări democratice au instituții mai solide și o experiență mai îndelungată, responsabilitatea păstrării democrației în Republica Moldova este exclusiv în mâinile cetățenilor săi. „Astăzi, democrația din Republica Moldova este doar în mâinile moldovenilor. Doar ei pot proteja democrația și pacea viitorului Republicii Moldova”, a afirmat președintele. Ea a făcut apel la cetățenii din diaspora și la cei care nu și-au făcut timp până acum să participe la vot, adăugând că „mâine ar putea fi prea târziu”. Totodată, Maia Sandu a subliniat sprijinul Uniunii Europene și al altor parteneri internaționali pentru alegeri libere și corecte: „UE și comunitatea internațională urmăresc cu atenție scrutinul din Republica Moldova. Este important ca vocea cetățenilor să fie respectată și ca alegerile să reflecte voința poporului, fără presiuni externe”. „Fiecare dintre noi trebuie să demonstreze dragostea față de țară prin participarea la vot. Numai astfel putem proteja viitorul Republicii Moldova, democrația și pacea în țara noastră”, a concluzionat președintele.

Viitorul Republicii Moldova stă pe buletinul de vot: O alegere de generație / Ce s-ar întâmpla dacă Moldova s-ar întoarce spre Rusia?

Republica Moldova se confruntă duminică cu cele mai importante alegeri parlamentare din istoria sa recentă. Cetățenii sunt chemați să aleagă un nou Parlament, care va desemna viitorul Guvern, va vota legile fundamentale pentru reformele necesare aderării la Uniunea Europeană și va decide dacă Moldova va continua drumul european sau va face pași înapoi, spre izolare și dependență de Moscova. Un Parlament care va avea puterea de a numi premierul, de a susține sau bloca reformele din justiție, educație, economie și de a influența direct ritmul și direcția negocierilor de aderare la blocul european. Nu este o simplă competiție electorală, ci un moment de răscruce între două direcții geopolitice radical diferite: integrarea europeană, cu toate reformele, siguranța și oportunitățile economice care o implică, sau deraierea spre Est, în sfera de influență a Kremlinului. Președinta Maia Sandu a descris cel mai bine miza acestor alegeri: „Nu sunt simple alegeri, ci un moment care va hotărî direcția țării pentru următoarele decenii. Fie continuăm pe drumul european, fie suntem trași înapoi”. Alegerile vin într-un context tensionat. Pe lângă confruntarea dintre partide interne, Moldova este supusă unei presiuni fără precedent din partea Rusiei. Surse interne și internaționale au avertizat constant că Moscova desfășoară un război hibrid coordonat împotriva procesului electoral moldovean. Votul din 28 septembrie „va fi o decizie care va marca destinul copiilor și nepoților noștri… șansa să rupem cercul incertitudinii și al dependenței de Est”, este apelul rațional și ferm al președintei Maia Sandu. Cum încearcă Rusia să cumpere moldovenii Potrivit unei anchete publicate de CSIS (Center for Strategic and International Studies) și confirmată de mai multe instituții europene, Rusia a cheltuit peste 200 de milioane de euro pentru a influența alegerile din 2024 (prezidențiale și referendumul constituțional), iar tactica se repetă și în 2025. Metodele folosite de serviciile rusești sunt diverse, sofisticate și extrem de bine finanțate. Printre acestea se numără cumpărarea directă a voturilor, cazul cel mai cunoscut fiind cel al oligarhului fugar Ilan Șor, care ar fi oferit până la 3.000 de dolari lunar protestatarilor pentru a genera haos și a submina încrederea în guvern. În paralel, s-au folosit criptomonede și conturi fantomă: o bancă rusească aflată sub sancțiuni internaționale a creat 138.000 de conturi destinate finanțării ilegale a campaniei opoziției. De asemenea, spațiul online a devenit câmp de luptă: organizația Expert Forum a documentat că numai 100 de conturi coordonate pe TikTok au reușit să genereze peste 13 milioane de vizualizări într-o singură lună, promovând conținut dezinformator și anti-european. Tactica s-a extins și în lumea reală: în timpul alegerilor anterioare, 14 secții de votare din diaspora UE au fost vizate cu alerte false cu bombă, menite să creeze panică și să blocheze accesul cetățenilor moldoveni la vot. Investigațiile jurnalistice au arătat că aceste activități sunt coordonate cu sprijinul direct al Kremlinului și susținute mediatic prin canale și instituții aparent independente, dar în realitate pro-ruse. Iar astfel de acțiuni nu doar că amenință procesul democratic din Moldova, dar arată clar intenția de destabilizare a întregii regiuni. Ținta este nu doar Moldova, ci întreaga Europă Ministrul Apărării Civile din Suedia, Carl-Oskar Bohlin, a explicat într-un articol de opinie că Moldova este un „laborator pentru propaganda rusă”: „Metodele pe care Rusia le folosește în Moldova sunt aceleași pe care le observăm și în alte părți ale Europei. Implicarea noastră acolo este o investiție în propria noastră securitate”. Suedia sprijină în prezent Moldova cu experți în securitate cibernetică, comunicare strategică și combaterea finanțărilor ilicite. Peste 20 de agenții suedeze activează pe teritoriul Republicii Moldova pentru a consolida capacitatea sa democratică. La rândul său, Uniunea Europeană consideră Moldova un „vecin strategic” și un posibil pilon de securitate regională, dacă procesul de aderare continuă. O victorie a forțelor pro-ruse ar oferi Rusiei un nou punct de sprijin la granița de est a UE, similar cu regimul din Belarus. CITEȘTE ȘI: Alegeri istorice: generația care poate trimite Moldova cu acte în regulă în Uniunea Europeană Ce s-ar întâmpla dacă Moldova s-ar întoarce spre Rusia? Consecințele înlocuirii actualei guvernări pro-europene nu sunt doar simbolice, ci pot avea efecte directe și periculoase asupra stabilității interne și a parcursului internațional al Republicii Moldova. Fondurile europene, care susțin în prezent infrastructura, agricultura și sistemele sociale, s-ar putea opri la Prut, după cum a avertizat Maia Sandu. Libertatea de circulație a cetățenilor ar fi restricționată, afectând nu doar mobilitatea, ci și legăturile economice și familiale ale moldovenilor din diaspora. În plan geopolitic, Moldova riscă să devină o rampă de infiltrare spre regiunea Odesa, expunându-se escaladării tensiunilor militare și creșterii influenței ruse în sudul Ucrainei. În același timp, regiunea transnistreană ar putea fi destabilizată, iar autonomia Găgăuziei ar risca să devină un focar separatist, alimentat de narațiuni false și manipulare externă, exact așa cum s-a întâmplat deja în alte zone vulnerabile din regiune. Într-un astfel de scenariu, cetățenii moldoveni – inclusiv diaspora – ar pierde nu doar drepturi, ci și încrederea internațională câștigată cu greu. Între miza votului și campaniile de discreditare Votul diasporei este și de această dată crucial. La alegerile prezidențiale din 2024, acesta a făcut diferența. Tocmai de aceea, Rusia a lansat acum campanii online prin care acuză diaspora că „votează pentru o altă țară”. Politicieni pro-ruși o numesc pe Maia Sandu „președinta diasporei”, insinuând că ea răspunde „Occidentului, nu cetățenilor din țară”. Realitatea, confirmată de OSCE și alți observatori internaționali, este alta: alegerile din 2024 au fost libere și corecte. Iar votul din diaspora este un drept legal și democratic. De ce se teme Kremlinul de diaspora moldovenească Kremlinul se teme de diaspora moldovenească nu doar pentru că votează majoritar pro-european, ci pentru că ea reprezintă exact ceea ce regimul de la Moscova disprețuiește cel mai mult: o Moldovă liberă, conectată la lumea occidentală, independentă financiar și capabilă să gândească critic. Dacă direcția pro-europeană este abandonată, diaspora are de pierdut totul. Se pot înăspri  procedurile de vot peste hotare, pot fi închise secții de vot, se pot ridica bariere administrative sau legislative care să reducă influența politică a celor plecați. Mai mult, relațiile diplomatice și acordurile de

Alegerile din Moldova, trei scenarii post-electorale. O nouă fază de fragmentare, instabilitate cronică a coalițiilor și realiniere ideologică

Odată cu apropierea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Moldova trece printr-o fază critică marcată de polarizare politică și tensiuni geopolitice. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al președintelui Maia Sandu se confruntă cu Blocul Electoral Patriotic (BEP), principala forță pro-rusă a țării. Campania dezvăluie o fragmentare partizană și o neîncredere crescândă față de elite, odată cu apariția unor formațiuni hibride precum Alternativa. Aflată în dificultate economică, Moldova suferă, în special, de o criză energetică legată de războiul din Ucraina și de o vulnerabilitate structurală exacerbată de emigrație. Uniunea Europeană susține cursul pro-european al Moldovei, în timp ce Rusia își intensifică interferența prin finanțare sub acoperire, dezinformare și presiuni, în special în Transnistria și Găgăuzia. Aceste alegeri reprezintă un test strategic pentru democrație și viitorul european al Republicii Moldova. Sunt posibile trei scenarii post-electorale: victoria PAS, o coaliție pro-rusă eterogenă care încetinește integrarea sau un parlament fragmentat care duce la instabilitate. Republica Moldova devine, astfel, un teren de testare pentru relațiile UE-Rusia în spațiul post-sovietic. „Peisajul politic al Republicii Moldova trece printr-o reconfigurare profundă, marcată de erodarea punctelor de referință tradiționale și de apariția unor noi constelații partizane. Diviziunile istorice — pro-români versus pro-ruși, apoi pro-europeni versus pro-ruși — ilustrează permeabilitatea dintre problemele identitare din politica internă (populația majoritară versus minoritățile etnice) și orientările din politica externă, fie ea pro-rusă sau pro-europeană”, notează Florent Parmentier – doctor în științe politice – într-o analiză publicată de Institutul Francez pentru Relații Internaționale (IFRI). PAS, un pariu de tipul „dublu sau nimic” Comportamente politice specifice sunt caracteristice regiunii autonome Găgăuzia, puternic înclinată spre tabăra pro-rusă, precum și regiunii separatiste Transnistria din estul țării. La acestea se adaugă variabile mai clasice, care opun populațiile urbane și rurale, dar și generațiile diferite. Această fragmentare reflectă o societate aflată sub presiune, sfâșiată între aspirații contradictorii și o neîncredere crescândă față de elite, consideră Florent Parmentier. „Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea pro-europeană a președintelui Maiei Sandu – realeasă în noiembrie 2024 – rămâne forța politică dominantă a țării. La alegerile parlamentare anterioare din iulie 2021, a obținut 52,8% din voturi și 63 de deputați, creând astfel condițiile pentru o majoritate stabilă în jurul programului prezidențial. Ferm stabilit la Chișinău, în vestul țării, și puternic susținut de o diaspora mobilizată, în special în Europa, PAS întruchipează continuitatea reformistă. Cu toate acestea, izolarea sa partizană pe spectrul politic subminează orice perspectivă de alianță, o cale respinsă în mod explicit de președinte. Această strategie este un pariu de tipul «dublu sau nimic». Excluderea alianțelor înainte de alegeri poate consolida electoratul pro-european, dar limitează și opțiunile de după vot în caz de eșec. În schimb, Blocul Împreună – Partidul Schimbării (PS) și Partidul Verde Ecologist (PVE) –, care încearcă să unească alegătorii pro-europeni deziluzionați fără a aluneca în antioccidentalism, se luptă să depășească pragul electoral de 7%, în ciuda «Pactului pentru Europa» – inspirat de acorduri similare din România înainte de aderarea sa la UE – prin care membrii săi se angajează să sprijine aderarea Republicii Moldova la UE”, explică Florent Parmentier. Blocul lui Stoianoglu și Ceban urmărește să atragă electoratul „nici-nici” Două blocuri pro-ruse structurează opoziția, respectiv Blocul Electoral Patriotic (BEP) și mișcările legate de Șor. Primul este o alianță a foștilor președinți Igor Dodon (2016-2020) și Vladimir Voronin (2001-2009), consolidată de personalități regionale precum fostul guvernator al Găgăuziei, Irina Vlah (Inima Moldovei, „Inima Moldovei”) și fostul prim-ministru Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei). „Blocul subliniază neutralitatea și suveranitatea Moldovei, prezentând integrarea europeană ca o amenințare la adresa independenței naționale, pledând în același timp pentru legături mai strânse cu Rusia. Cât despre blocul «Victoriei» al oligarhului exilat Ilan Șor, acesta a fost exclus din buletinul de vot pentru finanțare ilegală, o decizie încadrată într-un efort mai amplu de a limita interferența Rusiei. Această excludere a găsit un ecou internațional în decizia Consiliului European din 15 iulie 2025 de a impune sancțiuni specifice asupra a șapte persoane și trei entități legate de Ilan Șor, reflectând convergența eforturilor moldovenești și europene de a contracara tentativele de destabilizare. Drept urmare, se așteaptă ca majoritatea electoratului considerat „pro-rus” să se concentreze în jurul BEP. Poziționându-se ca pro-european, Blocul Alternativa — fondat la 31 ianuarie 2025 — este condus de personalități politice proeminente: primarul Chișinăului, Ion Ceban, fostul procuror general și vicecampion la președinție în 2024, Alexandr Stoianoglo, fostul prim-ministru Ion Chicu și strategul politic Mark Tkaciuc. Acest bloc urmărește să atragă electoratul «nici-nici» (nici Rusia, nici Occidentul), sătul de confruntarea ideologică, adoptând în același timp o poziție pragmatică și menținând conexiuni internaționale ambigue. Cu toate acestea, blocul a suferit un eșec diplomatic major atunci când lui Ion Ceban i s-a refuzat intrarea în România și în Spațiul Schengen din motive de securitate, la 9 iulie 2025. Această decizie evidențiază potențiale contradicții între ambițiile sale europene declarate și realitățile relațiilor cu partenerii UE, chiar dacă Ceban însuși a prezentat-o ​​ca o mișcare motivată politic, influențată de președintele Sandu, un apropiat al actualului președinte al României, Nicușor Dan”, continuă Florent Parmentier. „Reforma judiciară rămâne proiectul emblematic, dar neterminat, al mandatelor Maiei Sandu” La margini, mai scrie Parmentier, „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi, condus de fostul primar al orașului Bălți, joacă cartea populistă și anticorupție, cu o retorică pro-rusă și regionalistă. Deși puternic la nivel local și cu succes în alegerile prezidențiale, unde Usatîi a terminat de două ori pe locul trei, s-a chinuit să transpună această popularitate în reprezentare națională, după cum o demonstrează cota de 4,1% obținută în alegerile parlamentare anterioare. „Pe acest fundal de instabilitate cronică a coalițiilor și realiniere ideologică, alegerile din septembrie ar putea inaugura o nouă fază de fragmentare, în care niciun actor singular nu pare capabil să unească durabil aspirațiile unei societăți care caută stabilitate, suveranitate și perspective clare atât în ​​materie economică, cât și în cea de securitate. Moldova se îndreaptă spre alegerile parlamentare din septembrie 2025 într-un climat de tensiune socială și economică, marcat de o stagnare persistentă. Această pesimism economic se reflectă în cifrele PIB-ului. Potrivit Băncii Mondiale, după o contracție de 4,6% în 2022, PIB-ul a

CTP s-a aliniat și el și alertează lumea cu privire la alegerile din Moldova: Rusia atacă la baionetă!

În pragul alegerilor parlamentare din Republica Moldova, gazetarul Cristian Tudor Popescu denunță acțiunile Kremlinului care caută să destabilizeze democrația pro-europeană din Republica Moldova și să saboteze eforturile președintei Maia Sandu,  care a făcut pași decisivi în drumul de integrare europeană a țării. CTP compară „asaltul hibrid” al Rusiei cu un „atac la baionetă”, Kremlinul pompând „sute de milioane de dolari pentru a cumpăra voturi” în favoarea partidelor pro-ruse care fac campanie pe platforma chinezească TikTok, așa cum s-a procedat în România prin intermediul candidatului ultranaționalist pro-rus, Călin Georgescu. Dacă partidele pro-ruse câștigă alegerile de duminică, dictatorul Vladimir Putin ar putea ocupa Republica Moldova, avertizează gazetarul. El spune că în timp ce în Republica Moldova sunt „trădători de țară”  ce vor vota cu partide pro-ruse pentru bani,  în România sunt „dătători de țară”. „Trădători și dătători: Rusia atacă la baionetă Republica Moldova cu sute de milioane de dolari ca să cumpere voturi. Mărimea investiției arată cât de mult își dorește Putin să ocupe Moldova. Dar, măcar, duminică lucrurile vor fi clare: nu știu câți vor vota partidele proruse, însă mulți dintre ei vor fi trădători de țară pe bani.România s-a dovedit a fi mai ieftină pentru ruși, nu a fost nevoie decât de prostirea românilor cu Tik-Tok-ul ca să-l voteze pe celavecul lor, Dumnezeilă. Spre deosebire de trădătorii de țară din Moldova, în România au fost și sunt dătători de țară. Nu ne vindem țara – o dăm pe daiboj!” Autorul recomandă: Alegeri fără exit-poll în Republica Moldova. Cererea unui institut de sondaje, RESPINSĂ: „Suspiciuni rezonabile” / „Decizie motivată politic”

Maia Sandu avertizează: Suveranitatea Moldovei este în pericol!

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a lansat luni un mesaj puternic, avertizând că independența și viitorul european al țării sunt amenințate. „Kremlinul aruncă sute de milioane de euro pentru a cumpăra voturi, intoxică zilnic oamenii cu minciuni și plătește persoane să provoace dezordini și violență”, a spus șefa statului într-un discurs adresat populației. Sandu a îndemnat cetățenii să apere Moldova prin vot responsabil: „După atâtea eforturi, nu avem dreptul să dăm țara pe mâna corupților și trădătorilor. Kremlinul crede că suntem de vânzare, dar Moldova e casa noastră și nu e de vânzare”. Președinta a reamintit că generațiile anterioare au plătit cu sacrificiu pentru libertatea țării și a subliniat că puterea sa depinde de sprijinul oamenilor: „Eu am datoria să protejez Moldova și pacea. Dar fără voi, nu voi reuși. Puterea mea stă în voi.” Maia Sandu a chemat alegătorii să demonstreze duminică, prin vot, că Moldova rămâne independentă și orientată spre Europa: „Să nu o vindem hoților și să nu le permitem altora să o vândă. Moldova nu e o bucată de pământ, ci casa noastră sfântă.”

Maia Sandu, vizită la Roma. S-a întâlnit cu Giorgia Meloni și Ignazio La Russa: Relaţiile dintre Republica Moldova şi Italia sunt astăzi mai bune ca niciodată

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a făcut o vizită importantă la Roma, unde a discutat cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, și cu președintele Senatului, Ignazio La Russa. Agenda întâlnirilor celor trei a inclus teme legate de colaborarea pentru a proteja corectitudinea alegerilor din Republica Moldova, dar și de votul cetățenilor moldoveni aflați în Italia. În Italia vor fi amenajate cele mai multe secții de vot din afara granițelor, 75 la număr, pentru alegerile parlamentare de pe 28 septembrie. „Relaţiile dintre Republica Moldova şi Italia sunt astăzi mai bune ca niciodată”, a transmis Maia Sandu într-o postare pe Facebook. Ea a mai scris că în discuțiile cu Giorgia Meloni și Ignazio La Russa a simțit „prietenia sinceră a Italiei şi sprijinul” față de Republica Moldova. Președinta Republicii Moldova a declarat că Italia a oferit sprijin Moldovei în valoare de 90 de milioane de euro în ultimii patru ani, „inclusiv pentru a ajuta familiile vulnerabile să-şi plătească facturile la energie”. „Legătura dintre statele noastre este întărită de diaspora numeroasă, respectată aici pentru muncă, integritate şi contribuţia la economia italiană”, a mai spus președinta. Potrivit unui comunicat oficial, unul dintre cele mai relevante subiecte de discuție dintre oficiali a fost „cooperarea pentru asigurarea integrităţii proceselor electorale din Republica Moldova, inclusiv a votului diasporei din Italia, şi pentru contracararea tentativelor de ingerinţă străină”. Vizita Maiei Sandu la Roma a avut loc imediat după discursul susținut de aceasta în Parlamentul European, marți, 9 septembrie. În fața eurodeputaților, Maia Sandu a declarat că Republica Moldova nu va rezista presiunii exercitate de Vladimir Putin dacă nu este integrată în Uniunea Europeană, în cel mai scurt timp.

Maia Sandu, la Strasbourg: Obiectivul Kremlinului – să pună mâna pe Moldova prin ingerință electorală

În fața europarlamentarilor, șefa statului moldovean a afirmat: „Obiectivul Kremlinului este clar. Să pună mâna pe Moldova prin ingerință electorală. Să o folosească împotriva Ucrainei și să facă din noi o platformă de lansare pentru atacuri hibride împotriva Uniunii Europene. De aceea aceste alegeri sunt deosebit de importante”. Acesta a avertizat că autoritățile ruse au coordonat o amplă campanie de influențare a alegerilor, începută „cu luni înainte de alegeri”. „Ne-au tăiat gazul, ne-au interzis exporturile de vin și fructe. Au creat zăzanie cu regiunea transnistreană. În ianuarie ne-am trezit cu o criza energetică artificial creată, menită să crească prețurile, să lase Transnistria în beznă și frig și să divizeze cetățenii de pe cele două maluri ale Nistrului”, a adăugat Maia Sandu. „Democrația însăși a devenit o țintă. Marionetele Rusiei finanțează și proteste organizate pe Telegram, cu transporturi aranjate și cu oameni momiți de promisiunea a mii de euro. Minciunile se răspândesc, e-mail-uri false, chipurile venind de la instituții de stat, filme deepfake cu politicieni, site-uri internaționale, chipurile care se prezintă ca surse imparțiale de știri, dar care de fapt transmit propaganda Kremlinului”, a mai exemplificat Sandu. Maia Sandu a descris cum sunt cumpărate voturile Președinta de la Chișinău a mai descris și mecanisme de cumpărare a voturilor, prin bănci sancționate internațional care au deschis zeci de mii de conturi pentru plăți directe, precum și utilizarea criptomonedelor, a cardurilor preplătite și a companiilor fictive. „Instituțiile noastre estimează că, în cursul anului, Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei pentru a influența alegerile din 2024”, a mai menționat președinta.

ISPITA se stercoară între Nicușor Dan și Maia Sandu / Cine este bruneta mândră și recunoscătoare de poza cu cei doi președinți ISPITA se stercoară între Nicușor Dan și Maia Sandu / Cine este bruneta mândră și recunoscătoare de poza cu ce

O „ispită” de la Insula Iubirii s-a strecurat între președinții Maia Sandu și Nicușor Dan. Imediat după ce au coborât de pe scena evenimentului de la Chișinău, „Marea Dictare Națională”, Maia și Nicușor au stat la poze cu doritorii.  Din mulțime, și-a făcut apariția o tânără brunetă, îmbrăcată cu o rochie albă scurtă. Rapid și-a făcut loc printre agenții de pază. Unul dintre ei s-a pricopsit cu telefonul brunetei, care cerea o poză cu cei doi președinți. Acesta a pasat telefonul ispitei unei doamne, care a realizat fotografia mult-dorită. Nicușor Dan și Maia Sandu s-au conformat dorinței brunetei, care i-a prins de mijloc pe cei doi președinți. Poza a apărut pe contul de Instagram al „ispitei”, care s-a declarat „mândră” și „recunoscătoare”. „Astăzi am avut onoarea să fac o fotografie alături de Președinta Republicii Moldova și Președintele României. Mă simt recunoscătoare și mândră să pot trăi astfel de momente. De mult îmi doream o poză cu Președinta noastră, iar faptul că am avut ocazia să mă întâlnesc și cu Președintele României face această zi și mai specială”. Cristina Scarlevschi este una dintre ispitele show-ului Insula Iubirii, sezonul 9. Bruneta are 31 de ani și este din Republica Moldova. Nicuşor Dan este în vizită oficială în Republica Moldova, cu prilejul Zilei Limbii Române. Președintele a participat la „Marea Dictare Naţională”. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

Moment istoric la Chișinău. Macron și Tusk s-au adresat moldovenilor în limba română: Nu lăsați Rusia să se întoarcă aici

Primul care a luat cuvântul a fost cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. „Avem nevoie ca Europa să fie unită în aceste timpuri dificile. Germania și întreaga UE se află de partea voastră, a moldovenilor. Vă ajutăm să vă dezvoltați securitatea, reziliența și educația. Scopul nostru comun este accederea R. Moldova în UE. La mulți ani, R. Moldova”, a declarat Merz, conform Agora. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a vorbit în limba română, accentuând faptul că moldovenii „au apărat prin vot calea europeană”. „Am învățat un adevăr: atunci când un popor este unit și curajos, niciun imperiu nu îl poate înfrânge. Voi moldovenii, ați arătat că aveți această putere. Anul trecut, ați apărat prin vot calea europeană”, a spus Tusk. „Nu lăsați Rusia să se întoarcă aici. Nu risipiți ceea ce ați construit. Nu lăsați viitorul vostru să fie furat. Viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană. Europa este un proiect de pace, iar Moldova este parte din acest proiect. Aveți un drum clar în față, iar noi, polonezii, vă vom fi alături, pentru ca fiecare moldovean să trăiască în siguranță, în prosperitate și cu demnitatea pe care o merită”, a adăugat Tusk. Macron: Moldova face deja parte din familia europeană La rândul său, Emmanuel Macron s-a adresat moldovenilor tot în limba română, transmițând „un mesaj de prietenie din partea poporului francez” și subliniind că „Moldova face deja parte din familia europeană”. „Am venit să vă transmit mesajul de prietenie din partea poporului francez, care admiră lupta voastră pentru democrație și justiție. Faceți parte deja din familia europeană și puteți conta pe sprijinul și respectul Europei. Europa înseamnă unitate în diversitate, respectul tuturor identităților și culturilor. UE va fi mai puternică împreună cu Moldova. Iar Moldova va fi și ea în Europa mai puternică. Împreună vom scrie un nou capitol din istorie”, a declarat președintele Franței.