Cât va fi noul salariu minim? Guvernul promite calcule obiective, nu decizii politice
Decizia va fi luată în Consiliul Naţional Tripartit, probabil până la sfârşitul acestei săptămâni, pe baza unei formule matematice prevăzute de lege, nu prin creşteri subiective. Florin Manole a explicat la DCNews că România dispune acum de un mecanism de calcul diferit faţă de creşterile „relativ subiective” practicate în anii anteriori, bazat pe o directivă europeană privind salariul minim. „Avem o legislaţie în vigoare, care decurge dintr-o directivă europeană, directiva salariului minim european. E o formulă matematică care ţine cont de cifrele pe care Institutul Naţional de Statistică le-a livrat deja ministerului pe subiectul salariului mediu brut în economie, productivitate, inflaţie”, a declarat ministrul. Indicatorii macroeconomici au fost deja transmişi de INS către Ministerul Muncii şi vor fi prezentaţi oficial luni, la ora 13:00, în Comisia de Dialog Social. Ulterior, până la sfârşitul săptămânii, se va convoca Consiliul Naţional Tripartit, unde se vor reuni sindicate, patronate şi guvernul pentru a lua decizia finală. Actualul salariu minim pe economie este de 4.050 de lei, majorat la 1 ianuarie 2025. În prezent, aproximativ 1,1 milioane de români lucrează pe salariu minim. Ministrul a menţionat că există presiuni din mediul privat pentru majorări semnificative. Dragoş Damian, directorul Terapia Cluj, a solicitat public creşterea salariului minim la 5.000 de lei. Cu toate acestea, Manole a subliniat că nu va face propuneri subiective: „Nu voi înainta această propunere în mod subiectiv. Să fie 5.000 sau să fie 4.900 sau 5.100”. Referitor la impactul bugetar al majorării salariului minim, ministrul a precizat că cheltuielile statului vor creşte nesemnificativ. Aproximativ 100.000 de salariaţi din sistemul public sau beneficiari de ajutoare sociale sunt corelaţi cu salariul minim, în special asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilităţi. „Cheltuielile statului vor creşte nesemnificativ atunci când vorbim de creşterea salariului minim. Cresc încasările la stat şi cresc veniturile pentru poporul”, a explicat Manole. Întrebat despre posibilitatea scăderii impozitării pentru a compensa creşterea salariului minim, Florin Manole s-a declarat de acord.
Manole, despre protestul sindicaliștilor: Resursa umană poate să fie obiectul unei realocări
Declarațiile vin în contextul protestelor de luni ale sindicaliştilor din administraţia publică, care au ieșit în stradă la București pentru a-și exprima nemulțumirea față de deciziile guvernului condus de Ilie Bolojan. Aceștia consideră că măsurile anunțate vor bloca întregul sistem și amenință cu greva generală dacă acestea nu sunt retrase. „În primul rând, concret în legătură cu protestele de astăzi ale sindicatelor din administrația publică, știu că tot astăzi are loc o întâlnire a premierului cu acești oameni și foarte probabil o să particip și eu la această întâlnire”, a declarat Manole. „Am fost, sunt și voi rămâne un sprijinitor al sindicatelor și a oamenilor care lucrează în această țară și nu sunt, n-am fost și nu voi deveni un sprijinitor a ideii de concediere”, a spus ministrul. Manole propune o abordare diferită a problemei personalului din administrația publică Aceasta ar putea fi bazată pe redistribuire mai degrabă decât pe reduceri de personal. „Cred că resursa umană din administrație, dacă e să vorbim despre asta, poate să fie obiectul unei realocări. Avem astăzi, să vă dau un exemplu, cămine de bătrâni făcute prin PNRR, finalizate, care nu au încă o alocare de resursă umană pentru gestionarea acelei investiții. Nu văd pe nimeni care s-ar putea opune idei că acolo avem nevoie de niște oameni care să facă funcțională o investiție pe care am făcut-o. Corpul de Control al Agenției Naționale pentru Dizabilitate a avut până de curând un angajat. Avem 950-960 de mii de persoane cu dizabilități în această țară. Dacă vrem să oprim fraudele și dacă vrem să controlăm acolo unde avem suspiciuni de fraude, fără a afecta în niciun moment drepturile legitime ale persoanelor cu dizabilități din această țară, cu un om, imaginați-vă că nu se poate face aproape nimic”. Manole a subliniat că deficitul de personal se regăsește în multiple domenii ale administrației publice. „Dacă îl întrebați pe ministrul de Interne, de exemplu, despre deficitul de polițiști. Dacă îl întrebați pe ministrul educației despre nevoia de cadre didactice, cred că în fiecare domeniu veți avea răspunsul că, da, este nevoie de resursă umană”. „Din punctul meu de vedere, în primul rând trebuie să gândim pe reașezare a unor posturi în legătură cu unele servicii publice. Abia după aceea putem să constatăm, sau nu, că există vreun excedent de personal”, a mai precizat Manole.