După ce a luptat cu dârzenie împotriva antieuropenismului, CTP îndeamnă la excluderea României din UE
Cristian Tudor Popescu, unul dintre cei mai mari apărători ai cordonului sanitar, îndeamnă, într-o postare pe Facebook, la excluderea României din Uniunea Europeană. Ziaristul, lipsit de fundamente raționale în declarațiile sale, îl acuză pe Marcel Ciolacu de „caracterul rebel” al Curții Constituționale, instituție care, în opinia sa, ar fi responsabilă pentru inițierea „legii anti Fritz”. Acuzațiile CTP-iste nu se opresc aici, ci continuă să îl vizeze pe Ciolacu. Ziaristul continuă să repete afirmațiile propagandistice la adresa fostului premier, pe care îl acuză că ar fi dat „șpăgi electorale” din fondul de rezervă al țării. „Problema era că nu intra Ciolacu în turul 2, în ciuda mitei masive pentru națiune pe care a dat-o din bugetul de stat”, afirmă încrezător Cristian Tudor Popescu. Desigur, cel mai mare țap ispășitor rămâne Călin Georgescu, din cauza căruia, CCR s-ar crede astăzi mai presus de constituție, subliniază ziaristul. CTP cere excluderea României din UE și Consiliul Europei Situația politică, economică și juridică a statului român reprezintă, în opinia lui Cristian Tudor Popescu, condițiile ideale pentru ca România să fie exclusă din Uniunea Europeană. De data aceasta, mesajul nu vine din partea unor „pro-ruși”, ci tocmai de la unul dintre marii militanți ai direcției europene. Nu în ultimul rând, ziaristul afirmă că România nu merită să facă parte nici din Consiliul Europei, un organism de apărare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept. Îmbrățișarea directivelor și politicilor europene, fără cel mai mic gest de contestare sau punere sub semnul întrebării, a devenit o condiție inerentă partidelor politice, pentru a nu fi catalogate drept „extremiste”. „Calea de consecință, firească și asta, a stării politice, juridice, economice actuale a statului român ar trebui să fie excluderea de facto a României din UE, ba chiar și din Consiliul Europei, în care am fost acceptați în octombrie 1993”, a transmis CTP.
România și Irlanda, singurele economii pe minus în UE
România a ajuns de la una dintre cele mai rapide creșteri economice din Uniunea Europeană la una dintre cele mai mari scăderi, după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan. Cele mai recente date publicate de Eurostat confirmă faptul că țara noastră a ajuns, în doar un an, de la un stat aflat printre campioanii UE la creștere economică, direct la coada clasamentului. Împreună cu Irlanda, suntem singurele țări cu scădere economică din Uniunea Europeană. În trimestrul al doilea, anul trecut, economia României creștea cu 2%, conform metodologiei europene. În aceeași perioadă din 2026, economia a intrat la apă și scade cu 2%, conform aceluiași Eurostat. Schimbarea din clasament vine după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan, perioadă în care economia României a avut două trimestre de scădere și două de stagnare. La polul opus se află perioada guvernării lui Marcel Ciolacu, atunci când țara noastră era printre campioanele europene la creștere economică, iar în T2/2025 avea a doua cea mai mare creștere trimestrială din întreaga Uniune Europeană. Loading … La un an după ce a fost în vârful topului european, țara noastră a ajuns la polul opus, cu a doua cea mai mare scădere economică din Uniune, după Irlanda. Datele publicate de Eurostat arată că, pe seria ajustată sezonier, România a înregistrat în T2/2026 o scădere de 2% față de T2/2025. Este a doua cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, după Irlanda, care a raportat un minus de 5,6%. În același timp, PIB-ul Uniunii Europene a crescut cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar zona euro a avut un avans de 1%. Sursa: Eurostat La nivel trimestrial, imaginea este diferită, dar nu mai bună pentru România. PIB-ul nu a crescut în T2 față de T1, după o scădere de 0,1% în primul trimestru. În schimb, economia UE a crescut cu 0,5% în T2, după un avans de 0,1% în T1. Practic, România nu a mai pierdut teren față de trimestrul anterior, dar nici nu a reușit să intre pe creștere într-un moment în care economia europeană a călcat pedala de accelerație. De la guvernul anterior, cu România printre campioanele UE, la Bolojan și o economie la pământ La nivel comparativ, perioada de dinainte ca Bolojan să preia mandatul de premier, România se afla în fruntea Executivului scoate și mai clar în evidență schimbarea de direcție a economiei. În trimestrul al treilea din 2024, PIB-ul României avea o creștere de 0,3% pe seria ajustată sezonier, după care economia a urcat la +0,8% în trimestrul patru. În primul trimestru din 2025, indicele s-a menținut aproape de același nivel, la +0,7%, pentru ca în trimestrul al doilea să urce din nou până la 2,1%. Evoluția a culminat cu o creștere trimestrială de 1,2% în T2/2025, a doua cea mai mare creștere din UE, la egalitate cu Croația și după Danemarca. Altfel spus, România a ajuns la finalul perioadei Ciolacu, cu una dintre cele mai bune evoluții economice din Uniunea Europeană. Patru trimestre sub guvernarea Bolojan: două pe minus și două pe stagnare Datele publicate de Eurostat ne arată o succesiune greu de înțeles pentru economia României după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan. În trimestrul al treilea din 2025, PIB-ul a stagnat față de T2 al aceluiași an. În ultimele trei luni ale anului, economia a luat-o la vale și a înregistrat o scădere de 1,9%. În T1/2026, economia a mai coborât cu 0,1%, iar în T2 a stagnat din nou. Practic, în cele patru trimestre de când a preluat frâiele țării, Bolojan nu a reușit să înregistreze niciun trimestru de creștere economică. Sursa: INS Rezultatul apare în condițiile în care „Guvernul austerității” a justificat măsurile adoptate prin necesitatea reducerii deficitului bugetar. Au venit majorări de taxe, creșterea TVA, tăieri și restrângeri de cheltuieli, dar aceste măsuri nu au dus nicicum la revenirea economiei pe creștere. Dimpotrivă, România a intrat în a doua jumătate a lui 2026 cu un PIB mai mic decât în urmă cu un an și cu o economie care a stagnat în cel mai recent trimestru analizat. Bugetul a fost construit pe creștere, dar economia este pe minus Atunci când a fost adoptat bugetul pentru 2026, Guvernul și-a construit calculele pe o economie care urma să crească: „PIB-ul de la care am plecat este de 2.045,2 miliarde de lei, cu o creștere economică prognozată de 1%, o inflație de 6,5% pentru anul 2026”, declara ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după adoptarea cu întârziere a bugetului. Totuși, datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) după primele șase luni ale anului arată o economie aflată la polul opus față de ipotezele pe care a fost construit bugetul. PIB-ul a scăzut cu 0,8% în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă din 2025 pe serie brută, iar pe serie ajustată sezonier declinul a ajuns la 1,6%. În același timp, inflația a ajuns la 8,2% în luna iulie, încă peste nivelul de 6,5% estimat în construcția bugetară, prețurile au crescut iar puterea de cumpărare a scăzut.
Ciolacu: Răspunsul statului a fost sub orice critică
Fostul premier Marcel Ciolacu critică vehement Guvernul după ce o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, provocând evacuarea a 70 de persoane și rănirea altor două. Politicianul susține că România a fost afectată direct în propriul spațiu aerian și acuză autoritățile de lipsă de reacție. Astfel, Marcel Ciolacu condamnă categoric agresiunea rusă, dar subliniază că adevărul nu se oprește aici. Armata României nu a avut posibilitatea să intercepteze în siguranță drona Liderul PSD acuză că Armata că nu a avut posibilitatea să intercepteze în siguranță drona intrată în spațiul aerian național. Condamnăm fără echivoc agresiunea rusă, aceasta fiind consecința directă a unui război criminal pe care Rusia îl poartă cu dispreț total față de granițele și viețile oamenilor. Dar adevărul nu se oprește aici. România a fost lovită în propriul spațiu aerian și răspunsul statului a fost, din nou, sub orice critică. Armata României nu a avut posibilitatea să intercepteze în siguranță drona care a intrat în spațiul aerian național. Această realitate, consideră Ciolacu, trebuie asumată politic de ministrul Apărării, Radu Miruță, pe care îl califică drept „catastrofal”. Mai mult, îl acuză că le-a dat românilor asigurări repetate că „situația este sub control”. Ciolacu critică și absența premierului Ilie Bolojan În mesajul său, Ciolacu critică și absența premierului Ilie Bolojan, aflat vineri într-o vizită în Republica Moldova. O numește „absență simbolică”, arătând că spune multe despre prioritățile unui guvern fără mandat deplin. Ministrul Apărării a declarat că înzestrarea armatei este prioritatea sa numărul unu de 5 luni și că România are acum, prin programul SAFE, 8 sisteme de apărare antidronă contractate. „Felicitări pentru contract. Între timp, o dronă a explodat la etajul 10 al unui bloc cu locatari înăuntru”, arată fostul premier. Fostul premier acuză Guvernul de ipocrizie Liderul PSD acuză guvernul de ipocrizie: este guvernul care invocă programul SAFE ca scut politic și care i-a reproșat modul în care a gestionat programul. Totuși, și-a asumat meritele contractelor fără rezerve. „Nu poți să-ți arogi meritele și să transferi vina în funcție de conjunctură”. Cetățenii din Galați merită mai mult. Toți românii merită mai mult. Iar cu Bolojan și Miruță ei primesc zilnic doar vorbe goale și dispreț total față de viețile locuitorilor acestei țări. AUTORUL RECOMANDĂ Solidaritate totală cu România: Cum au reacționat liderii UE după prăbușirea dronei rusești la Galați Avioanele românești sau dronele rusești. CTP: De ce să ne fie mai teamă?
Marcel Ciolacu: Bolojan e disperat fiindcă va fi demis peste 4 zile și minte cu nerușinare
„Bolojan e disperat fiindcă va fi demis peste 4 zile și minte cu nerușinare că «în mandatul premierului Marcel Ciolacu s-a stabilit și votat schema de gestionare a programului SAFE»”, a scris Marcel Ciolacu, pe rețelele de socializare. Fostul șef al Guvernului susține că „documentele oficiale spun cu totul ALTCEVA” și afirmă că desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca integrator al programului SAFE „s-a făcut prin OUG 62/2025, adoptată la 20 noiembrie 2025 – sub guvernul Bolojan, NU sub guvernul Ciolacu”. Ciolacu mai spune că decizia prin care a fost numit grupul de lucru interinstituțional „este semnată de Ilie Bolojan, NU de Marcel Ciolacu”. Fostul premier critică și modul de organizare al programului „Este o structură politică, condusă de un politruc de la Oradea, pus șef al Cancelariei ca să conducă un program de înzestrare militară de 16 miliarde euro! NU de specialiști MApN, cum ar fi normal într-un stat NATO!!! De aceea s-a ajuns ca nimeni să nu știe cine a stabilit ca prețul și ca termenul să cântărească 100% în decizie!”, a scris Ciolacu. El acuză totodată că actuala formulă de atribuire a contractelor produce „un monstru” „Când Bolojan vinde public ‘minim 50% producție în România’, el încearcă să coafeze zadarnic o realitate care produce un monstru – concentrarea masivă pe un singur producător străin: 5,69 miliarde euro = 68,3% din pachet către un uriaș grup industrial german, ce primește 7 din 15 contracte. Abia asta este cu adevărat trădare de țară!”, mai spune Ciolacu. Ciolacu s-a referit și la proiectele industriale din domeniul apărării. „Ce știe însă și nu spune Bolojan este că singura investiție locală în apărare, fabrica de pulberi care va fi deschisă în România cu finanțare de la Comisia Europeană, este un proiect realizat de mine, împreună cu ministrul Economiei, Radu Oprea. Așa cum achiziția de către România a Portului Giurgulești este rezultatul negocierilor purtate de Ciolacu și Grindeanu. Prea-cinstitul Bolojan minte și atunci când se laudă cu munca altuia, minte și atunci când vrea să arunce pe alții vina actelor semnate cu mâna lui în cazul SAFE. Așa cum a mințit și cu deficitul, cum a mințit și cu inflația”, a scris el. „Din fericire, nu mai are multe zile în care să-i mai poată minți pe români. Din 5 mai, el devine doar amintirea unui nefericit accident politic, unul cu multe milioane de români victime nevinovate!”, a încheiat Ciolacu.
Moment viral din fotbal folosit de Ciolacu pentru a-i cere lui Bolojan să plece:Du-te, Ilie, du-te
Președintele Consiliului Județean Buzău, fost premier PSD, Marcel Ciolacu, a postat imaginile virale din partida Steaua – Dinamo Kiev, care îl are ca protagonist pe fostul atacant al Stelei, Nicolae Dică. În imagini, Dică avansează cu mingea la picior pentru a marca un gol în poarta ucrainenilor, în timp ce comentatorul strigă „Du-te, Dică, du-te”, moment ce a rămas viral din 2006, când a avut loc meciul. Ciolacu spune și el „Du-te, Ilie, du-te”. Deși mesajul pentru Dică era unul de încurajare, Ciolacu îl folosește pentru a-i transmite lui Ilie Bolojan să demisioneze. De altfel, Nicolae Dică înscrie în poarta lui Dinamo Kiev. „Este momentul să spunem AJUNGE! Ajunge ca românii să deconteze nota de plată a dezastrului economic produs de premierul Ilie Bolojan – cea mai abruptă scădere a nivelului de trai din ultimii 20 de ani, conform INS. De aceea, îi transmit lui Bolojan un îndemn celebru în lumea fotbalului românesc (să mă ierte Nicolae Dică). Du-te, Ilie! Du-te…”, scrie, pe Facebook, Marcel Ciolacu.
Încrederea în economie s-a prăbușit în a doua parte a anului 2025. Cum a fost creșterea economică în mandatele Ciolacu vs Bolojan
Indicatorii privind încrederea în economie și dinamic PIB-ului scot la iveală o deteriorare vizibilă a perspectivelor economice ale României. La această criză se mai adaugă și revizuirile pe minus făcute de FMI și Banca Mondială cu privire la economia României, scrie Mediafax. Încrederea în economia României se află la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani, în paralel cu o încetinire accentuată a creșterii economice. În ultimele luni, situația economică a țării se menține dificilă, chiar și cu adoptarea măsurilor fiscal-bugetare de către guvernul Bolojan în vara anului 2025. În timp ce FMI și Banca Mondială au revizuit în jos estimările privind economia României pentru acest an, indicatorii de încredere economică arată, implicit, o deteriorare vizibilă. Datele Eurostat privind România, din perioada iunie 2023-martie 2026, arată o schimbare semnificativă. Indicele încrederii în economie ESI este un indice care agregă încrederea managerilor din principalele sectoare și a consumatorilor în economie. Pentru a fi interpretat pozitiv, indicele trebuie să fie peste 100 de puncte, iar acest lucru s-a întâmplat din iunie 2023 și până în aprilie 2025. Cel mai bun indice din perioada menționată s-a înregistrat în octombrie 2024, înainte de alegerile prezidențiale. Anularea alegerilor prezidențiale a avut un impact inclusiv pe acest palier. Astfel, în ianuarie 2025, acest indice a scăzut la 99,7 puncte, pentru ca până în aprilie 2025 inclusiv să depășească din nou pragul de 100 de puncte. Indicele încrederii în economie, în scădere în a doua parte a anului 2025 În mai 2025 – luna noilor alegeri prezidențiale organizate – indicele încrederii în economie se situa ușor sub 100 de puncte, respectiv la 99,3 puncte. Două luni mai târziu, în iulie, când Guvernul Bolojan a adoptat măsurile pentru reducerea deficitului bugetar, situația a început să se agraveze. Datele Eurostat arată că Indicele încrederii în economie ESI a scăzut puternic în a doua parte a anului 2025, în ultimele 10 luni fiind sub 95 de puncte, sensibil sub pragul de alertă de 100 de puncte, văzut ca semnal pentru recesiune. Ultimele date Eurostat, disponibile pentru martie 2026, arată că indicele de încredere în economie a ajuns la 92 de puncte. Creșterea economică a României în 2025 în mandatul Ciolacu vs. mandatul Bolojan În privința creșterii economice pe trimestre în anul 2025, datele Eurostat arată o schimbare semnificativă. În trimestrul 2 din 2025, respectiv în timpul mandatului lui Marcel Ciolacu în calitate de premier, România a înregistrat o creștere economică de 1%, a treia cea mai mare creștere din UE, după Malta și Danemarca, potrivit datelor Eurostat. La momentul respectiv, România a stat mai bine la capitolul creștere economică decât marile economii europene – Franța, Germania, Spania. După șase luni de guvernare Bolojan, situația economică s-a schimbat. Datele Eurostat arată că în trimestrul 4 din 2025, România a ajuns la polul opus, respectiv a înregistrat a doua cea mai mare scădere din UE, respectiv -1,9%. Țara care ne-a „întrecut” la această scădere este Irlanda, cu -3,8%. Luxembourg și Estonia au înregistrat scăderi mai ușoare, de -0,1%. Această inversare rapidă de tendință sugerează o sensibilitate ridicată la măsurile de politică fiscală și la evoluțiile externe. În mod particular, scăderea încrederii în economie este corelată cu reducerea consumului, dar și cu incertitudinile din mediul de afaceri, factori care contribuie direct la temperarea creșterii economice. Autorul recomandă:
Ciolacu refuză planul lui Bolojan și taie posturile din primărie: Îmi cer mii de scuze de la domnul Bolojan că nu fac cum zice dânsu’
Președintele Consiliului Județean Buzău, Marcel Ciolacu, a lansat un atac ironic la adresa premierului Ilie Bolojan, după ce a decis să meargă pe un drum opus reformei administrative propuse de acesta. Ilie Bolojan și Marcel Ciolacu Deși noile reguli i-ar fi permis să angajeze mai mulți oameni, Ciolacu a anunțat că va face exact pe dos și va tăia 25 de posturi din instituție. Fostul premier susține că realitatea din teren este diferită de calculele făcute de Guvernul Bolojan și că administrația are nevoie de eficiență, nu de scheme de personal încărcate. ”Îmi cer mii de scuze de la domnul Bolojan că nu fac cum zice dânsu’ să mai angajez până la 287 de persoane. Asta este realitatea că reformele nu se fac din birou”, a explicat Ciolacu, marţi, potrivit news.ro. Ciolacu taie posturile pe care Bolojan i-a permis să le înființeze Conflictul a pornit de la o informare a Prefecturii, care arată că, după noua reformă, organizarea CJ Buzău ar putea crește de la 253 la 287 de angajați. Ciolacu a respins această posibilitate și a pregătit un proiect prin care numărul maxim de salariați va fi redus la 225. „Am fost informaţi de către Instituţia Prefectului că, aplicând reforma, ar trebui să creştem organigrama de la 253 la 287 de posturi. Noi am hotărât să venim în faţa consilierilor cu o propunere de maximum 225 de angajaţi pe care o vom reglementa printr-o hotărâre, cel mai probabil, luna viitoare. Trebuie să avem o gândire de ansamblu. Nu putem continua cu structuri stufoase şi ineficiente”, a punctat Ciolacu. AUTORUL RECOMANDĂ: Bolojan invită PSD să depună moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Ce spune despre relația cu Sorin Grindeanu Bugetul Ministerului Sănătății a primit aviz favorabil. Alexandru Rogobete: „Este un buget mai mare decât execuţia în anul 2025” Bugetul pe 2026 a fost adoptat, în cele din urmă, de Guvern. Bolojan a anunțat investiții, compensări pentru transportatori și creșterea salariului minim de la 1 iulie
Marcel Ciolacu: 1leu la combustibil în plus înseamnă 250 milioane pe lună suplimentar la buget, din TVA
Fostul premier, Marcel Ciolacu, le reproșează prim-ministrului Ilie Bolojan și minstrului de Finanțe, Alexandru Nazare că nu intervin pentru a opri creșterea explozivă a prețurilor carburanților, în condițiile în care cei doi susțin că nu există fonduri pentru măsurile sociale propuse de PSD. „Bolojan și Nazare spun că nu există 1,7 miliarde ca să acopere toate măsurile Pachetului de Solidaritate propus de PSD, dar lasă prețurile la carburanți să explodeze, iar asta înseamnă 5-6 miliarde în plus la buget – evident, pe lângă câștiguri mai mari pentru companiile din energie! Îi mint pe români cu un cinism absolut. Și nu trebuie să fii expert în economie ca să vezi neadevărul flagrant pe care au construit un castel de nisip. Inflația. Rata medie luată în calcul pentru bugetul pe 2026 este de 4%. Întreb și eu cum naiba să fie doar atât, mai ales în condițiile de acum, cu prețurile la combustibili?”, a scris Marcel Ciolacu. Fostul prim-ministru social-democrat explică ce înseamnă inflația pentru buget. „Adevărul este clar: numai din taxa pe fraieri (inflație) o sa aibă venituri fiscale mult peste cele prognozate. Doar un punct în plus de inflație înseamnă vreo 5-6 miliarde de lei în plus la buget. Iar 1 leu la combustibil în plus înseamnă 250 milioane pe lună suplimentar la buget, din TVA. Deci, este o înșelătorie grosolană! Dacă ar vrea să ajute țintit populația au la îndemână cardurile emise, încă de acum 4 ani, categoriilor vulnerabile”, susține Ciolacu. Încasările suplimentare la buget din prețurile la combustibil ar permite acordarea de ajutoare pentru persoanele vulnerabile. „Pot să le dea acestor români un ajutor tip one-off. Doar din ce încasezi suplimentar la buget din combustibili, poți să dai ușor 200 de lei lunar celor vulnerabili pentru motorină, gaze, curent etc. Pentru asta nici nu este nevoie de plafonare – de care apostolii ultra-liberalismului fug ca dracul de tămâie, vezi, Doamne, că afectează libera concurență! Da, foarte bună concurența, mai ales când se aliniază instant la cel mai de sus preț al pieței – că profitul este ținta oricărei afaceri, nu? Trebuie doar să vrei și să simți empatie față de semenii tăi! Din păcate, Bolojan și empatia sunt două drepte paralele. Nu poți pretinde empatie unui satrap care vede în satâr drept etalonul performanței”, a mai scris Marcel Ciolacu. Fostul premier se adresează, la final, parlamentarilor PNL și îi adresează, acid, o urare, actualului prim-ministru, care își serbează ziua de naștere.
Buzăul, sub cod portocaliu de ninsoare abundentă și viscol. Marcel Ciolacu a convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență
Viscolul și ninsoarea abundentă anunțate de meteorologi cu cod portocaliu a alertat întregul sistem de intervenție din Buzău. Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Marcel Ciolacu, a anunţat că e pregătit pentru vicisitudinile anunțate. Fostul premier a mai precizat că a fost convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. Județul Buzău se află sub avertizare Cod Galben și Cod Portocaliu de ninsoare abundentă și viscol. Sunt prognozate depuneri de zăpadă de până la 20–50 cm, rafale de vânt de 60–85 km/h și vizibilitate redusă sub 50 de metri. Foto: Facebook / Marcel Ciolacu „A fost convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, iar toate instituțiile implicate sunt pregătite să intervină. Utilajele sunt mobilizate, stocurile necesare sunt asigurate, iar zonele sensibile ale județului sunt monitorizate permanent. Ne concentrăm pe menținerea drumurilor practicabile, pe protejarea localităților expuse și pe intervenții rapide acolo unde situația o va impune. Fac apel la responsabilitate și prudență din partea tuturor. Vom face tot ceea ce ține de noi pentru ca buzoienii să fie în siguranță pe toată durata acestui episod meteorologic”, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook. Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău a adăugat că situația este sub control, iar coordonarea între instituții este permanentă. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Marcel Ciolacu despre primarul Buzăului, Constantin Toma: S-a apropiat de linia roșie și vom încerca să rămânem la o comunicare instituțională.
Fostul premier al României, Marcel Ciolacu, a vorbit duminică seara, la Antena 3, despre tensiunile din coaliția de guvernare și despre colaborarea pe care o are cu primarul Buzăului. Întrebat despre relația cu Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, Marcel Ciolacu a răspuns: „Comunicăm, avem niște proiecte împreună pentru buzoieni și o să le comunicăm și o să le facem. Exact cum am promis, așa o să le facem.” Întrebat dacă există influențe din partea USR în PSD, făcând aici aluzie la Constantin Toma, fostul premier a negat această ipoteză. „Nu, nu este userist. Îl cunosc bine pe domnul Toma, e mai căpos. Sunt unul între oamenii care l-am acceptat și cu bune și cu rele. Din punctul meu de vedere, am și spus la o emisiune la Buzău, cumva s-a apropiat de linia roșie și vom încerca să rămânem doar la o comunicare instituțională a președintei de Consiliul Județean și primar, pentru că am făcut niște promisiuni buzoienilor și trebuie să ne ținem de ele. Dar eu cred că lucrurile se vor rezolva.”, a spus Ciolacu. Ciolacu a declarat că Toma este unul dintre susținătorii premierului Ilie Bolojan și al reformelor sale dure, dar a spus că este conștient de problemele actuale din economie. „Între timp, cred că și domnia sa a constatat efectele acestei reforme, care nu are niciun fond și efectele mai ales economice. Efectele unor declarații, din gura unui prim-ministru, nu are voie să dea declarații că intrăm în incapacitate de plat.”, a spus Ciolacu.