Etichetă: Marius Tucă Show

Cristoiu desființează operațiunea MApN cu drona Neptun Deep

Ion Cristoiu desființează operațiunea MApN cu drona marină de lângă Neptun Deep. Jurnalistul afirmă că drona marină nu era un real pericol, iar operațiunea a fost doar o campanie mediatică. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … Misiunea de lângă Neptun Deep a fost „o operațiune mediatică” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu se întreabă ironic ce făcea drona marină care a fost detonată astăzi lângă Neptun Deep. Acesta pune problema securității Mării Negre și se întreabă de unde s-a tras concluzia că o dronă marină în derivă este o amenințare. Jurnalistul susține că întreaga operațiune a fost una mediatică pentru că drona nu reprezenta un pericol real. „Ce făcea drona marină? Plutea în derivă. De unde știu ei că drona avea de gând să devină o amenințare? Ia, stai puțin… Ce au avut ei cu drona? Le-a făcut drona ceva? Dacă trece cineva pe la tine pe acasă pe la fereastră, îl împuști? Dacă ești acasă și trece unul pe stradă și se uită la tine pe fereastră, îl împuști? Este o operațiune mediatică, pentru că drona nu reprezenta niciun pericol, nicio amenințare.”, explică jurnalistul.  O dronă marină încărcată cu explozibil a fost distrusă în zona platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor, a anunțat că incidentul a avut loc astăzi, 20 august, la 80 de mile est de Constanța. Drona se afla la câteva sute de metri de lucrările pentru extracția gazelor. MApN a decis intervenția pentru protejarea oamenilor și a infrastructurii. Autoritățile ucrainene au confirmat că drona nu provenea din Ucraina. „Eu vreau să-l văd pe comandantul nostru suprem, Nicușor Dan, cum a coordonat misiunea” Scriitorul ironizează și declarația lui Radu Miruță prin care anunța că întreaga operațiune a fost coordonată de Nicușor Dan. Acesta susține că președintele țării putea fi informat despre misiune, dar în niciun caz să o coordoneze. „Te rog frumos, întreabă telespectatorii cum a coordonat Nicușor Dan operațiunea. Ascultă verbul pe care l-a pus Miruță. Poate președintele a fost informat, dar nu a coordonat. Cum a coordonat Nicușor Dan misiunea de lângă Neptun Deep? Eu vreau să-l văd pe comandantul nostru suprem, Nicușor Dan, cum a coordonat misiunea. Noi de la Radu Miruță am aflat că Nicușor Dan a coordonat misiunea. Nicușor în postarea lui nu spusese așa ceva.”, afirmă Cristoiu. „Nici măcar Donald Trump nu coordonează direct misiuni militare” Jurnalistul afirmă că în Casa Albă există o cameră specială pentru întruniri de urgență. Acesta dă drept exemplu capturarea lui Maduro, fostul președinte al Venezuelei. Jurnalistul susține că nici măcar într-o asemenea misiune, cel care coordonează operațiunea nu este președintele SUA, ci un general. Donald Trump, explică acesta, a stat în Situation Room și a privit operațiunea. „La Casa Albă este The White House Situation Room. Și când e câte o operațiune, ăia se întâlnesc acolo. Când l-a luat pe Maduro, Donald Trump era acolo, dar nici el nu coordona misiunea. Este o prostie. Se vede că Miruță nu a fost nici măcar sergent major. Nu poți să coordonezi o operațiune militară… Nu vezi că mint? Deci când a fost operațiunea din Venezuela, Donald Trump s-a uitat. Nu poți să coordonezi de la Cotroceni o asemenea misiune militară.”, menționează scriitorul.  Poziția oficială a MApN și a președintelui despre drona marină de lângă Neptun Deep? „În cursul acestei dimineți, am fost informați de Garda de Coastă despre existența unei drone marine la câteva sute de metri de lucrările desfășurate pentru extracția gazelor la platforma Neptun Deep, în zona economică exclusivă, la 80 de mile est de Constanța. A fost creată o celulă de comandă la nivelul MApN, care a solicitat la nivel NATO preluarea comenzii la nivelul Armatei Române. În urma analizelor efectuate și în coordonare cu Președintele României, pentru a proteja viețile celor câteva sute de oameni care lucrau pe platformă și pentru securizarea infrastructurii critice, a fost luată decizia de distrugere a dronei. Pentru rapiditate, două avioane de vânătoare F-16 românești au fost ridicate de la sol, cu ordin de tragere. Drona a fost distrusă în siguranță. Prin canalul de comunicare directă creat de curând cu partea ucraineană, am primit confirmarea oficială că nu este de proveniență ucraineană.”, anunța Radu Miruță, pe platforma Facebook.  Președintele României a postat pe aceeași platformă o postare în care felicita MApN pentru misiunea desfășurată astăzi. Acesta nu a amintit în postare că ar fi fost vorba despre o coordonare a misiunii de la Cotroceni. „Felicit Armata Română și piloții celor două avioane de vânătoare F-16 românești pentru succesul misiunii de distrugere a dronei marine aflate în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Felicit și Garda de Coastă pentru promptitudinea cu care a semnalat prezența dronei în zonă. O acțiune contra timp, în care prioritatea zero a fost protejarea vieții oamenilor care lucrau pe platformă și păstrarea infrastructurii critice în afara oricărui potențial pericol. Condamn cu toată fermitatea intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile din partea Federației Ruse. Rămânem vigilenți alături de aliații din NATO pentru a ne apăra și a respinge astfel de provocări.”, preciza Nicușor Dan, pe platforma Facebook.

Toni Neacșu: Decizia CCR pe legea ANI nu e retroactivă

Toni Neacșu explică cum ar putea motiva CCR decizia privind legea integrității. Acesta susține că legea ANI a fost aplicată greșit mulți ani, deci nu se poate discuta despre o problemă de retroactivitate. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „Nu e prima oară când o decizie a Curții Constituționale ne ia prin surprindere” Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că în decizia CCR legată de legea ANI lucrurile sunt simple. Acesta menționează că nu este prima dată când o decizie a Curții Constituționale ne ia prin surprindere. Avocatul susține că CCR va veni cu un raționament care să dovedească faptul că nu este nicio „retroactivitate nepermisă”. Fostul membru CSM spune că judecătorii constituționali pot susține că legea ANI veche a fost aplicată prost ani de zile, iar noile reglementări nu sunt caz de retroactivitate. „Pe chestia aceasta cu integritatea, lucrurile sunt simple. Eu cred că trebuie să așteptăm liniștiți cu toții, inclusiv noi, specialiștii, motivarea Curții Constituționale. Nu e prima oară când o decizie a Curții Constituționale ne ia prin surprindere, dar e cumva și normal să fie așa. E foarte posibil ca Curtea Constituțională să fi făcut un raționament care, de vineri încolo sau când vom avea motivarea, să ne dovedească dincolo de orice îndoială că nu e nicio retroactivitate nepermisă acolo. Și pe legea veche, așa cum era ea, prevedea încetarea de drept a mandatelor celor care erau constatați în conflict de interese. S-ar putea ca Curtea Constituțională să vină acum să spună că legea s-a aplicat prost ani de zile. Că CCR, până la urmă, nu poate să compare decât legile, nu practicile care nu erau corecte. Și atunci să nu avem, de fapt, nicio problemă de retroactivitate.”, susține avocatul.  „Foarte puțini și-au pierdut efectiv mandatul sau funcția” Fostul membru CSM susține că și legea veche ANI spunea că în caz de incompatibilitate, respectivului trebuie să îi fie încheiat mandatul sau funcția. Acesta menționează că, în practică, lucrurile nu au stat așa. Mulți politicieni sau funcționari publici, adaugă avocatul, deși erau în incompatibilitate cu funcția nu au fost demiși, ci doar au primit sancțiuni. Acesta susține că inclusiv Înalta Curte a vorbit despre cum legea nu era validată corespunzător în practică. „Eu am tot spus că practica de până la această lege, deci pe legea veche, practica administrativă, adică ce făceau prefecții pe românește, era aceea de a aplica doar niște sancțiuni și am dovedit chestia asta. Adică foarte puțini și-au pierdut efectiv mandatul sau funcția, că nu se aplică numai primarilor, se aplică, din păcate, și funcționarilor publici. Ei bine, tot pe legea veche, fie specialiști, fie anumite instanțe de judecată, inclusiv cea de la Timișoara, dar chiar și Înalta Curte spuneau altceva. Nu, domnule, și pe această lege pentru conflict de interese îți pierzi funcția. Că asta nu era validat în practică, e partea a doua.”, menționează Neacșu.  „Curtea nu are cum să nu vadă că acea definiție nu e clară, nu se înțelege pe cine obligă și, ca atare, cine o să declare averea” Avocatul susține că în dosarul ANI s-a aflat și chestiunea cu declarațiile de avere ale concubinelor politicienilor. Acesta menționează că CCR nu a putut să nu observe că definiția „relații asemănătoare cu cele dintre soți” este una prea variată. Neacșu afirmă că formula „relații ca cele dintre soți” poate însemna și o relație de afectivitate. Acesta precizează că aceste relații trebuiau mai clar definite pentru a fi luate în considerare de Curtea Constituțională. „Curtea Constituțională m-a surprins și pe mine puțin. M-a surprins în aceeași măsură în care, de exemplu, eram absolut sigur că pe cealaltă chestiune, cu declarațiile, mă rog, amantelor, concubinelor sau cine erau persoanele alea, că nimeni nu știe… Curtea nu are cum să nu vadă că acea definiție nu e clară, nu se înțelege pe cine obligă și, ca atare, cine o să declare averea. Plus că era prea largă pălărie. Adică oricine se putea simți vizat de acea sintagmă. În societatea noastră din prezent, din păcate, foarte multă lume întreține cu altă lume relații asemănătoare cu cele dintre soți. De ce? Pentru că relațiile stabilite între soți sunt de o varietate, adică pe lângă cele sexuale, mai sunt și cele de afectivitate, cele de conviețuire. Sunt foarte multe. Dacă tu nu specifici acolo că persoanele trebuie să conviețuiască, adică să locuiască împreună, să aibă o gospodărie împreună, care e chestia specifică?”, afirmă fostul membru CSM. Cu voturile AUR, UPR și SOS, PSD a adoptat un amendament la legea privind reforma ANI. Acesta prevede că persoanele declarate definitiv incompatibile sau aflate în conflict de interese își vor pierde automat mandatul în termen de 30 de zile. Acest amendament se aplică chiar dacă faptele au fost constatate înainte de adoptarea acesteia. Liderul USR este vizat direct de amendamentul introdus de social-democrați și riscă să rămână fără funcția de primar al Timișoarei. Ilie Bolojan a contestat acest nou amendament la Curtea Constituțională. Și Nicușor Dan a luat o poziție în raport cu această nouă lege și a dublat contestarea la judecătorii constituționali. Cu toate acestea, luni, CCR a luat decizia că amendamentul este constituțional și legea poate intra în vigoare.

Toni Neacșu dezvăluie ce s-ar fi aflat în spatele întâlnirii Bolojan-Tănăsescu: Decizia CCR în dosarul legii integrității trebuia amânată

Toni Neacșu dezvăluie ce s-ar fi aflat în spatele întâlnirii Bolojan-Tănăsescu. Avocatul precizează că legea ANI trebuia să fie amânată până pe 29 august. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „De fapt, s-a întâlnit un judecător al Curții Constituționale, un judecător raportor în mai multe dosare, cu una din părțile din unul din dosare” Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că s-a discutat prea mult despre întâlnirea dintre un premier demis și un președinte CCR. Problema, sesizează acesta, nu este asta, ci calitatea pe care o aveau cei doi într-un dosar aflat pe masa Curții Constituționale. Bolojan, adaugă avocatul, nu era doar premier demis, ci era parte a unui dosar în care Simina Tănăsescu era judecător raportor. Acesta susține că a fost încălcată deontologia pe care trebuie să o dovedească zilnic judecătorii constituționali. „Toată lumea își pune întrebarea, în momentul de față, în ce măsură acea întâlnire și tot ce a urmat în jurul acelei întâlniri a influențat până la urmă această decizie CCR. Și cred că asta e lucrul cel mai important. Noi am comentat prea mult faptul că s-a întâlnit președintele Curții Constituționale cu premierul demis al României. Problema nu este asta. De fapt, s-a întâlnit un judecător al Curții Constituționale, un judecător raportor în mai multe dosare, cu una din părțile din unul din dosare. Asta este inadmisibil și de neacceptat într-un stat de drept. Despre asta vorbim și asta încalcă deontologia pe care trebuie să o dovedească zi de zi prin fapte, judecătorii, cu atât mai mult dacă sunt judecători constituționali.”, explică avocatul. Întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, a generat reacții în spațiul public. Acest lucru s-a petrecut mai ales după confirmarea întrevederii de către premier. Ilie Bolojan a respins acuzațiile privind o posibilă imixtiune în activitatea Curții. Premierul a susținut că discuțiile au vizat probleme administrative. Întâlnirea a fost criticată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, care a cerut clarificări. Savonea a atras atenția asupra riscului ca imaginea și credibilitatea CCR să fie afectate. „Simina Tănăsescu voia să declare întreg dosarul ANI neconstituțional” Fostul membru CSM menționează că Simina Tănăsescu a încercat să își convingă colegii să declare neconstituțional întregul dosar ANI. Problema pe care a avut-o președinta CCR, adaugă acesta, este că nu avea o majoritate. Avocatul susține că nici măcar înainte de întâlnirea cu Bolojan, Tănăsescu nu avea o majoritate, fiind prezenți doar 8 judecători din cei 9. „Ceea ce știu eu e că înainte de acea întâlnire, judecătorul raportor care era președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, încerca, până la votul celorlalți, să își convingă colegii că sesizarea trebuie admisă integral, deci inclusiv în ce privește această chestiune cu retroactivitatea. Altfel spus, să declare că e neconstituțional. Dar mai știu ceva, mai știu că nu avea majoritate pentru acest punct de vedere. Erau opt judecători, iar dumneaei nu avea nici înainte de acea întâlnire această majoritate.”, menționează Neacșu.  De ce s-au întâlnit Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, conform lui Toni Neacșu? Avocatul menționează că intenția CCR era să amâne decizia în cazul ANI. Acesta argumentează că principalul motiv al întâlnirii Bolojan-Tănăsescu a fost această amânare. Tănăsescu ar fi vrut să amâne decizia în cazul ANI până pe 29 august, când erau toți judecătorii CCR prezenți. Fostul membru CSM susține că președinta CCR voia să se protejeze de o anumită parte politică. Pentru a nu se repeta scandalul cu magistrații CCR din partea PSD, Tănăsescu voia sprijinul lui Bolojan. Astfel, precizează Neacșu, nu ar fi fost acuzată că se pierd bani europeni din cauza amânării făcute. „Intenția Curții Constituționale înainte de întâlnire, repet, respectiv a președintelui care dispune într-o astfel de situație, era aceea de a amâna decizia pe această lege pentru o dată când se întruneau toți cei nouă judecători. Data cea mai apropiată era 29 august, adică foarte foarte aproape de 1 septembrie. Și cred, cel puțin convingerea mea, că asta era principalul motiv pentru pe care îl avea, să spunem, doamna președinte, de a se întâlni cu domnul Bolojan, de a-i explica că, domnule, va trebui să amânăm. Din acest motiv era bine să nu existe în spațiu public, cel puțin dintr-o anumită parte politică, o presiune pe Curtea Constituțională, ca amână nejustificat cauze, astfel încât pune în pericol pierderea unor bani europeni.”, afirmă fostul membru CSM. În urmă cu câteva luni, CCR a decis să taie pensiile magistraților după ce a amânat de 5 ori decizia. Una dintre amânările făcute a fost pe motiv că judecătorul constituțional Stan își luase concediu paternal. Curtea Constituțională a României a luat o decizie pe legea pensiilor magistraților, pe care Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe 12 februarie. Pe 11 februarie a avut loc ultima ședință pe reformă, unde judecătorii au amânat pentru a cincea oară decizia. Decizia a fost luată cu o majoritate de 6 la 3, după ce în ultimul moment judecătorul Mihai Busuioc și-a schimbat votul. Împotriva proiectului au votat judecătorii Stan, Licu și Deliorga, judecători numiți la propunerea PSD.

Toni Neacșu: Întâlnirea Bolojan-Tănăsescu afectează CCR

Toni Neacșu susține că întâlnirea de azi dintre Ilie Bolojan și șefa CCR ridică probleme de credibilitate pentru instituție. Avocatul menționează că Bolojan este parte interesată politic a unui dosar aflat pe masa CCR. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … Care este conflictul de interese dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan? Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că problema întâlnirii dintre Bolojan și președinta CCR a fost locul și contextul. Acesta menționează că Simina Tănăsescu era implicată activ în decizia legii ANI, pe care Bolojan o contestase la Curtea Constituțională. Președinta CCR, afirmă avocatul, era judecător raportor în cazul ANI, adică analizase sesizarea și conturase deja o opinie în speță. „Problema aici e cu totul și cu totul alta. Pe de o parte este locul unde a avut loc această întâlnire, iar pe de altă parte, contextul special. Doamna Simina Tănăsescu nu are doar calitatea de președinte al Curții Constituționale, adică o calitate administrativă. Dumneaei era judecător-raportor în acel dosar. De partea cealaltă, nu aveam doar premierul României, aveam o persoană interesată din punct de vedere politic în soluția pe care urma să o dea CCR. Era și parte, întrucât era președintele partidului care până la urmă a făcut această sesizare.”, explică avocatul. „Judecătorul raportor la Curtea Constituțională este cel care propune o soluție colegilor lui. Doamna judecător a venit, a analizat deja cele două sesizări și își formase o părere. Opinia o și exprimase în scris și urma să îi convingă pe ceilalți opt judecători să fie de acord cu opinia dumneaei.”, adaugă Toni Neacșu. „Curtea Constituțională demonstrează că e greu să ai încredere în ea” Fostul membru CSM susține că acest scandal mediatic este o problemă de credibilitate a CCR și a Siminei Tănăsescu. CCR, adaugă acesta, ar trebui să ofere garanții că este neutră, independentă și imparțială. Între timp, menționează avocatul, CCR dă românilor numai motive de a nu avea încredere în ea. „Abia aici intervine, sigur că da, problema și lipsa aceasta de credibilitate care se extinde asupra întregii Curți Constituționale, nu numai asupra doamnei președinte. Aici nu cred că-i numai problema doamnei președinte, cred că e problema Curții Constituționale în ansamblu. Pentru că e important dacă ea ne poate oferi nouă garanții că într-adevăr este independentă, că într-adevăr este imparțială și neutră din punct de vedere politic. Ori prin modul în care s-a exprimat public în nenumărate rânduri, eu pot începe din 2024 sau chiar aș merge puțin mai în spate… Dar să zicem 2024, continuând cu ce a făcut la începutul acestui an și culminând cu această întâlnire, Curtea Constituțională demonstrează că e greu să ai încredere în ea.”, menționează Neacșu. Ce reclamă Înalta Curte de Casație și Justiție? Avocatul susține că problema credibilității este cea reclamată și de ÎCCJ. Acesta menționează că magistrații au dosare care urmează să fie judecate la CCR și nu pot avea încredere în deciziile Curții Constituționale. „Și exact asta, ca să revin, exact asta cred că au vrut să transmită cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție și judecătorii în general. Pur și simplu ei asta spun. Avem conflicte la Curtea Constituțională, avem dosare pe rolul Curții Constituționale, conflicte în care suntem implicați ca autoritate importantă a statului, ca putere judecătorească și nu avem încredere că această Curte Constituțională e în stare să rezolve potrivit Constituției. Adică în mod egal, în condițiile în care, de partea cealaltă, reclamant sau, mă rog, de partea cealaltă, este guvernul condus de Ilie Bolojan.”, afirmă fostul membru CSM. Întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, a generat reacții în spațiul public după confirmarea întrevederii de către premier. Ilie Bolojan a respins acuzațiile privind o posibilă imixtiune în activitatea Curții și a susținut că discuțiile au vizat probleme administrative. Întâlnirea a fost criticată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, care a cerut clarificări și a atras atenția asupra riscului ca imaginea și credibilitatea CCR să fie afectate. Tot astăzi, CCR a declarat constituțional amendamentul ANI. Conform acestei decizii, persoanele declarate în stare de conflict de interese care dețin o funcție publică își pierd mandatul. Unul dintre aceste cazuri este și al lui Dominic Fritz, declarat în conflict de interese.

Ion Cristoiu critică activitatea Oanei Țoiu la MAE

Ion Cristoiu pune sub semnul întrebării activitatea Oanei Țoiu. Acesta afirmă că Țoiu nu are conștiința funcției pe care o ocupă în statul român. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „I se părea că va fi cel mai bun ministru de externe al României” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu susține că activitatea Oanei Țoiu constă în postările pe care le face pe social media. Acesta menționează că Țoiu este „nepriceputul care are inițiative”. Jurnalistul afirmă că ministra de externe nu are conștiința instituției pe care o conduce. „Activitatea Oanei Țoiu ca Ministru de Externe constă în postările pe care le face pe rețelele de socializare. Pe postul de Ministru de Externe a nimerit și tanti asta, Oana Țoiu. Eu nu îl simt deloc umoristic pe Miruță, dar pe Țoiu, da. Ea este nepriceputul care are inițiative. Ea a ajuns Ministrul Afacerilor Externe, săraca, dar și pentru ea… Oana Țoiu nu a avut niciun moment conștiința că intră în Ministerul de Externe. I se părea că va fi cel mai bun ministru de externe al României.”, susține scriitorul.  „Ana Pauker a fost adevărata personalitate a comunismului românesc” Scriitorul susține că adevărații miniștri de externe ai României au fost Titulescu, Argetoianu sau chiar Ana Pauker. Despre cea din urmă, acesta spune că a fost adevărata personalitate a comunismului românesc. Cristoiu susține că Pauker a apărut chiar pe coperta revistei Time ca fiind una dintre cele mai influente femei din statul român. „Deci ministrul de externe în România a fost Titulescu, a fost Gafencu, Argetoianu și Ana Pauker. Ana Pauker a fost amanta lui Molotov, plus că făcuse un copil cu Georges Marchais. Eu vreau să o reabilitez. Ana Pauker a fost adevărata personalitate a comunismului românesc, nu Gheorghe Gheorghiu-Dej. Dej venise din închisoare… Pauker a apărut pe coperta lui Time unde a fost numită „Passionaria Balcanilor”.”, menționează Cristoiu. Ana Pauker a fost una dintre cele mai importante figuri politice ale regimului comunist din România. Pauker a fost prima femeie din România care a deținut o funcție majoră de conducere într-un guvern. Ea a fost una dintre cele mai influente femei din perioada stalinistă, supranumită „Stalin în fustă”. Alături de Vasile Luca şi Teohari Georgescu, aceasta a fost responsabilă de sovietizarea României.

Valentin Stan: Bolojan cere economisire, dar Guvernul e aprins

Valentin Stan a ironizat apelul premierului Ilie Bolojan către populație, companii și instituțiile publice pentru reducerea voluntară a consumului de energie. În emisiune, analistul a pus sub semnul întrebării explicațiile oferite de premier după ce a fost întrebat de un jurnalist de ce, în timp ce cere reducerea consumului, la Guvern au rămas luminile aprinse seara. Urmăriți emisiunea pe YouTube.  Loading … Valentin Stan pune sub semnul întrebării apelul lui Bolojan privind reducerea consumului Valentin Stan a comentat apelul lui Ilie Bolojan pentru reducerea consumului. El a atras atenția că, în timp ce premierul cerea economisirea energiei, luminile de la Guvern și ministere ar fi rămas aprinse. „Dacă ai făcut apel, de ce e lumina aprinsă la Guvern?” Bolojan: măsurile nu apar imediat după apel Valentin Stan a prezentat explicația lui Ilie Bolojan despre luminile aprinse. Premierul a spus că reducerea consumului nu se vede imediat, deoarece sunt necesare două-trei zile pentru organizare. Stan a ironizat explicația, considerând că stingerea unei lumini nu necesită atât de mult timp. „Marius, tu ești priceput? Tu știi să stingi lumina? Stai să-ți arăt cum se face…”, ironizează Stan Valentin Stan face legătura cu situația Dunării În emisiune s-a mai discutat și despre nivelul Dunării și apa folosită pentru răcire. Valentin Stan a subliniat ironic faptul că apa asigura funcționarea timp de 4-5 zile, în timp ce măsurile de reducere a consumului ar fi fost aplicate în doar 2-3 zile.

Dan Dungaciu avertizează asupra crizei energetice: Când ai un vulcan deasupra, nu stai să găsești soluții cu leucoplast

Dan Dungaciu a criticat măsurile luate în Republica Moldova pentru reducerea consumului de energie. El susține că acestea sunt precum un „leucoplast” aplicat peste un „vulcan care clocotește”. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … Care au fost măsurile adoptate de oficialii din Republica Moldova? Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre situația din Republica Moldova, unde oficialii le-au cerut cetățenilor să reducă consumul de energie electrică și apă. El susține că astfel de măsuri reflectă nivelul de nemulțumire și lipsa de încredere în sistemul de putere. „Să știți că, apropo de asta, mă uitam în Republica Moldova, ei au făcut la fel. Oficialii au ieșit și au spus că trebuie să fie reduse (…). Deci asta ce măsoară? Măsoară o ură, o lipsă de încredere în sistemul de putere care-i fără precedent. De fapt, peste tot, aceste guvernări, de fapt, guvernează pe un vulcan,” a declarat sociologul. Autoritățile din Republica Moldova au impus măsuri pentru reducerea consumului de energie și apă, pe fondul crizei energetice și al nivelului scăzut al apei din Nistru. Printre măsuri se numără limitarea consumului în orele de vârf și restricționarea folosirii apei pentru activități neesențiale. „E un vulcan unde clocotește lava” Analistul compară situația cu un vulcan care clocotește, susținând că nemulțumirea oamenilor se acumulează și poate izbucni. Acesta subliniază că autoritățile nu pot apela la soluții temporare de tip „leucoplast”. „Dar vulcanul ăla nu are cum să se manifeste. E un vulcan unde clocotește lava. Evident că oamenii ăștia nu sunt (…). Când ai un vulcan deasupra, nu stai să faci soluții cu leucoplast, că astea nu țin,” a declarat analistul. Republica Moldova a decis să limiteze exporturile de energie electrică între orele 18:00 și 22:00. De asemenea, autoritățile au restricționat folosirea apei din Nistru pentru irigații, care poate fi făcută doar noaptea, între 21:00 și 06:00. „Am aruncat în aer ideea că există oameni care pot să gândească cu capetele lor” Dungaciu critică modul în care a fost gestionat sectorul energetic. El susține că centralele au fost închise înainte de a fi puse alternative în loc. Acesta menționează că numirile de miniștri ai Energiei nu au fost făcute întotdeauna pe baza competențelor. „Aici nu e partidul AUR, de persoana mea, sau Simion, sau Peiu, sau mai știu eu cine altcineva. Aici e vorba că, dacă noi facem asta, a doua zi am aruncat în aer ideea că există oameni care pot să gândească cu capetele lor în țara asta. De fapt, despre asta e vorba. Pentru că tot ce am spus noi, și  dacă vă aduceți aminte că am spus și la emisiune, pleacă de la energie, de la neputință, de la închiderea tuturor centralelor, înainte de a pune ceva în loc. De toată ticăloșia asta pe care au făcut-o oameni care au stat la putere: miniștrii Energiei, partidele politice care au pus (…). Bun, că au pus doctori, ginecologi, la Energie (…). Pe la Agricultură, vă dați seama, adică ei așa au gândit, specialiștii noștri,” a declarat Dungaciu. În România, autoritățile au anunțat, la rândul lor, măsuri pentru reducerea consumului de energie în orele de seară, în special în cazul marilor consumatori industriali. Decizia vine după oprirea Unității 1 de la Cernavodă.

Victor Ponta critică reacția României la atacurile asupra infrastructurii petroliere: Potoliți-vă, pentru că ne faceți nouă rău

Victor Ponta a vorbit despre dependența României de petrolul importat din Kazahstan. Politicianul susține că autoritățile române ar fi trebuit să discute cu oficialii ucraineni pentru a proteja aprovizionarea cu petrol. El a criticat și poziția autorităților române în relația cu Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „70-80% din petrolul României provine din Kazahstan” Invitat la Marius Tucă Show, Victor Ponta a subliniat că România este dependentă de importurile de petrol din Kazahstan. Acesta a explicat că 70-80% din petrolul folosit de țara noastră este de origine kazahă. De asemenea, a menționat că petrolul este transportat printr-o infrastructură care trece prin Rusia. „Noi nu avem petrol suficient, cât consumăm. 70-80% importăm dintr-o țară neutră, Kazahstan se numește țara, care, întâmplător, trimite petrol în România și, pentru că e coproprietar Kazahstanul la Rompetrol, la Midia, la rafinăria de la Năvodari, dar din petrolul ăsta kazah se rafinează și la rafinăria lui OMV. Petrol, deci cam 80% se rafinează din Kazahstan. Kazahstan, cine se uită pe hartă, nu are ieșire la Marea Neagră, deci trece printr-o conductă care trece prin Rusia, dar conducta aia e a lui British Petroleum și cred că și o firmă americană, cred că Exxon, proprietară sau Chevron. Important este că nu e vorba că sunt ruși, sunt americani cu kazahi,” a declarat politicianul. „De ce vă luptați cu kazahstanii care ne trimit petrol în România?” Politicianul susține că România ar trebui să ceară Ucrainei să oprească atacurile asupra infrastructurii petroliere din Kazahstan. Acesta consideră că atacurile afectează direct aprovizionarea României cu petrol. El crede că Nicușor Dan și Ilie Bolojan ar fi trebuit să discute cu autoritățile ucrainene despre această situație. „Ucraina bombardează non-stop și astăzi a bombardat cu bombe, cu rachete, cu drone aceste facilități, terminalul și navele care încarcă petrol din Kazahstan. Motiv pentru care Kazahstanul, pe bună dreptate, a zis: Domnule, nu mai trimitem petrol în România, care ne bombardează ucrainenii. Eu am spus că orice președinte al României ori prim-ministru, nu mai vorbesc de ministru de externe, trebuie să sune la Kiev să zică: Băi, oameni buni, noi vă susținem de 4 ani cu bani, cu armament, cu ce vreți voi. Faptul că voi vă bateți cu rușii și e dreptul vostru, e normal, ați fost atacați să luptați cu rușii. Dar de ce vă luptați cu kazahstanii care ne trimit petrol în România? Potoliți-vă, pentru că ne faceți nouă rău. Nu s-a auzit de nicio discuție, nicio întâlnire a domnului Nicușor Dan cu Zelenski. Nu am auzit decât de domnul prim-ministru Bolojan, care a vorbit cu premierul din Kazahstan, care ăla probabil, săracul, i-a zis: Știi, noi nu ne bombardăm noi pe noi. Vorbește cu ăla din Ucraina,” a declarat Ponta. „Suntem o țară condusă de niște lași” Ponta a vorbit despre întâlnirea Oanei Țoiu cu ministrul de Externe al Ucrainei. În cadrul discuției, aceasta l-a asigurat de sprijinul României pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană. El a acuzat autoritățile române că nu au curajul să le ceară oficialilor ucraineni să nu afecteze aprovizionarea României cu petrol. „Doamna Țoiu care tocmai s-a postat că a avut o discuție lungă și fructuoasă cu ministrul de Externe al Ucrainei, prin care l-a asigurat de sprijinul nostru pentru integrarea în Uniunea Europeană. Sigur că suntem o țară considerată, pe bună dreptate, condusă de niște lași care nu au curaj să-i zică lui Zelenski: Bate-te cu Putin, dar nu ne fă nouă rău,” a declarat Victor Ponta. Ministerul Energiei din Kazahstan a anunțat că operațiunile de încărcare prin terminalul maritim al Consorțiului Conductelor din Marea Caspică (CPC) au fost reluate. Activitatea fusese suspendată pe 20 iulie, după un atac cu drone asupra unui petrolier. Conducta transportă peste 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului, iar România se numără printre țările care importă petrol kazah.

Valentin Stan critică definiția extremismului invocată de Sorin Grindeanu: Trump și Rubio ar fi extremiști în viziunea social-democratului

Valentin Stan critică definiția extremismului invocată de Sorin Grindeanu. Donald Trump și Marco Rubio ar fi în fruntea listei de extremiști, dacă s-a face o clasificare după criteriile liderului PSD. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … Extremismul în România ține de relația cu Ucraina Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan ironizează mențiunile lui Sorin Grindeanu despre partide extremiste. Profesorul dă ca exemplu declarația lui Marco Rubio în care americanul precizează că noi sancțiuni împotriva Rusiei ar destabiliza orice viitor dialog între Trump și Putin. Istoricul pleacă de la afirmațiile lui Grindeanu și spune că Rubio ar fi considerat extremist pentru că nu mai vrea noi represalii împotriva Rusiei. „Zelenski speră să-l convingă pe Trump să impună mai multe sancțiuni Moscovei, mai ales după ce președintele rus Vladimir Putin a respins în mod repetat încercările americane de a negocia un armistițiu cu Ucraina. Dacă am face ceea ce toată lumea aici vrea să facem, și anume să intervenim și să îi zdrobim cu mai multe sancțiuni, probabil că ne-am pierde capacitatea de a discuta cu ei despre armistițiu. Și atunci, cine ar mai vorbi cu ei?, a spus Rubio într-un interviu preluat de Politico. Marco Rubio este extremist în viziunea reprezentantului internaționalei comuniste de la Bruxelles, pe numele lui Sorin Grindeanu?”, afirmă profesorul. Sorin Grindeanu a susținut, pe 20 iulie 2026, că „un parlamentar care critică sancțiunile contra Rusiei e un parlamentar extremist”. „Donald Trump este prototipul extremistului în viziunea lui Sorin Grindeanu” Profesorul susține că, în viziunea lui Grindeanu, și Donald Trump este un extremist. Pentru că președintele SUA nu vrea să introducă noi sancțiuni împotriva Rusiei. devine extremist. „Și pentru că am aflat că Marco Rubio este extremist, poate mai vrei unul. Donald Trump este prototipul extremistului în viziunea lui Sorin Grindeanu.”, explică Stan. Președintele SUA a declarat pentru The Guardian că „încă așteaptă să vadă dacă se poate ajunge la un acord cu Moscova. Sancțiunile ne costă mulți bani, ne costă mult pe noi, americanii. Vorbim de miliarde și miliarde de dolari.”.

Ion Cristoiu dezvăluie planul PSD-AUR din jurul Guvernului Veștea: Ar fi urmat un concubinaj între cele două partide

Ion Cristoiu dezvăluie planul PSD-AUR din jurul Guvernului Veștea. Acesta susține că intervenția lui Călin Georgescu a schimbat direcția negocierilor dintre cele două partide. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „Călin Georgescu a rupt negocierile dintre AUR și PSD” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu subliniază că în cadrul negocierilor dintre PSD și AUR pentru susținerea Guvernului Veștea, intervenția lui Călin Georgescu a distrus planurile acestora. „S-a negociat până în ultimul moment și în ultimul moment (…) După părerea mea în urma intervenției lui Călin Georgescu s-a prăbuișit totul. Toată această poveste de astăzi cu Murad. Murad nu a fost chemat de consilieri și de Veștea ca să rupă partidul, a fost trimis în cadrul (…),” a declarat jurnalistul. „Simion aproape că l-a dat afară din partid pe Murad” Jurnalistul afirmă că George Simion l-ar fi acuzat pe Mohammad Murad de trădare și ar fi fost aproape să-l dea afară din partid. Acesta menționează că planul era ca Murad și grupul său să rămână în sală, astfel încât Guvernul Veștea să poată trece la vot. „Șmecheria era în felul următor. Se spunea că Murad, cu un grup, că mai avea nevoie de 10 voturi. Rămânea în sală, da? Problema este că el nu a mai rămas în momentul în care Simion a zis clar: Trădătorul (…) Aproape că l-a dat afară. Care era planul? Rămânea în sală, trecea acest (…),” a declarat scriitorul. „După trecerea Guvernului Veștea ar fi existat un concubinaj între PSD și AUR” Scriitorul afirmă că planul era ca Guvernul Veștea să treacă cu ajutorul unor voturi din AUR. Următoarea etapă ar fi fost formarea unei coaliții între PSD și AUR. El menționează că Mohammad Murad ar fi fost trimis în acest scop să discute cu social democrații. Acesta afirmă că nu ar fi existat intenția de a-l rupe de AUR. „Simion nici nu trebuia să zică. Până îl dădea afară pe Murad oricum trecea, erau puține voturi. În momentul în care trecea Guvernul Veștea, sigur, el avea o problemă pentru că era minoritar (n.r. AUR). Am înțeles că planul era ca după asta s-ar fi concubinat cu PSD. Guvernul Veștea cu ajutorul AUR,  avea nevoie numai de câteva voturi putea să treacă la investitură. După acest lucru depinde de AUR. După trebuia să îi pui și pe AUR și făceai o (…) Acum tot ei neagă. Nici George Simion nu are dreptate pentru că nu au vrut să îl rupă pe Murad,” a declarat Cristoiu. Guvernul propus de Adrian Veștea a picat la votul de învestitură din Parlament, după ce parlamentarii AUR au părăsit sala înaintea votului. Din cele 212 voturi exprimate, 189 au fost pentru și 23 împotrivă. Guvernul avea nevoie de 233 de voturi pentru a fi învestit.