Ministrul Justiției, Radu Marinescu, anunț despre șefia marilor parchete după voturile din CSM: Votul de 3 la 3 este lipsa unui aviz. Dacă nu există un aviz, mergem mai departe la domnul președinte. Și domnul președinte decide.

„Votul de 3 la 3 este lipsa unui aviz. Dacă această situație s-ar perpetua până la momentul la care ar trece cele 30 de zile rezervate CSM pentru a da un aviz. Dacă nu se poate da un aviz, pentru că există această situație de balotaj, situația juridică este sinonimă cu lipsa unui aviz. Pe mine nu mă încurcă și nu mă descurcă nimic, atât timp cât mă țin strict de procedură, de regulile legale. Dacă nu există un aviz, mergem mai departe la domnul președinte. Și domnul președinte decide. În toate decide domnul președinte până la urmă, evident”, spune Radu Marinescu, fiind de întrebat de situația din CSM în care Secția de Procurori au exprimat un vot de 3 voturi pentru și 3 împotrivă în cazul Alex Florența și Marius Voineag. „Trebuie să fie din nou intervievați de ministrul Justiției. Așteptăm hotărârile Secției de Procurori” Zilele trecute, Secția de Procurori din CSM i-a avizat negativ ( cu un vot de 5 împotrivă și 1 pentru ) și pe Marinela Mincă, pentru funcția de adjunct al DNA, dar și pe Cristina Chiriac, nominalizată pentru șefia Parchetului General, și Gill Iacobici, pentru poziția de adjunct al DIICOT. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a comentat în OFF The Record, pe Mediafax, și această situație: „Iar la cei avizați negativ, legea spune că trebuie să fie din nou intervievați de ministrul Justiției. Așteptăm hotărârile Secției de Procurori. Pentru că eu la Secția de Procurori n-am trimis o propunere subiectivă. Eu am trimis o propunere bazată pe argumente concrete și sunt pagini întregi de motivare, de ce am considerat că o persoană este potrivită, a fost o comisie și la noi. Din comisie au făcut parte și colegi procurori. Am avut un psiholog, am avut un expert în management. Deci, sunt niște propuneri motivate. Și de la CSM vom primi probabil niște hotărâri motivate, vom vedea care sunt motivele și vom pune întrebări candidaților ca să verificăm toate cele aspecte să nu rămână nimic neverificat”. „Și eu, inclusiv Președintele României, am îndemnat să se înscrie cât mai mulți. Era un moment de adevăr poate. Era un moment în care procurorii curajoși se puteau înscrie” Ministrul Radu Marinescu a comentat înscrierile în concurs: „Mi-a plăcut faptul că procurorii, în interviurile lor, au arătat că se simte nevoia unor anumite prioritizări, pe domenii. Cei care sunt la instituția specializată au vorbit și de Sănătate. (…) În contextul în care apăruse și acel material Recorder și se deschisese o discuție acută despre Justiție, a fost și contextul în care s-a discutat de procurorii curajoși, de judecătorii curajoși. Și în acest context, și eu, și alți factori, inclusiv Președintele României, am îndemnat să se înscrie cât mai mulți. Era un moment de adevăr poate. Era un moment în care procurorii curajoși se puteau înscrie și mi-aș fi dorit să fie așa. (…) Nu pot să vă răspund (n.r. de ce n-au venit). Eu a trebuit să evaluez pe cei care s-au prezentat. Probabil, domnul Pîrlog, pentru a suplini numărul mai redus de candidați, dânsul s-a înscris în mai multe părți și e dreptul dânsului să o facă. Este foarte bine că au venit acești oameni. (…) Primul lucru – ca să câștigi, trebuie să participi la o competiție. De aceea, eu nu pot accepta retorica potrivit căreia totul ar fi lipsit de orice fel de semnificație, de orice fel de valoare, pentru că nu s-au înscris mai mulți sau nu s-au înscris nu știu pe cine are cineva în vedere care face o astfel de critică. (…) Pentru mine contează procedurile. Eu am o formare profesională în domeniul juridic în care rigoarea și normele și instrumentele contează. Retorica nu ajută la nimic aici. Trebuia să vină cineva, să depună un dosar, să depună un proiect. (…) Cei care s-au înscris au fost evaluați. Aceste evaluări au fost foarte meticuloase, au durat 2 ore pe candidat, s-au pus foarte multe întrebări (…)”. Radu Marinescu: „Acum auzim iarăși, retorica nu e bine așa, e prea multă independență, fac ce vor ei, s-au cartelizat.(…) Cine este președintele României? Este persoana cu cea mai mare reprezentativitate în statul român” Ministrul Radu Marinescu a susținut că actuala procedură de numire este una echilibrată între puterile statului: „Uneori noi funcționăm la extreme. (…) Am vrut foarte multă independență a Justiției, ne-am dorit să avem independență a Justiției pentru că ne-am temut că politicul contaminează Justiția, nu? Bun, și am adoptat acele lege ale Justiției din 2022 care sunt marca unei deosebite independențe a Justiției. Uitați-vă că președinte Înaltei Curți nu mai este numit de președinte. Dar sunt și foarte multe nemulțumiri. Nu? Acum auzim iarăși, retorica nu e bine așa, e prea multă independență, fac ce vor ei, s-au cartelizat. Justiția este ocupată de ea însăși. Cine o ocupă? Deci nici așa nu e bine. Am lăsat prea multă libertate, lipsesc checks and balances, pentru că toată filozofia aceasta plecând de la origini până în momentul de față a puterilor, presupune și ca ele să se controleze reciproc. Ori, mulți spun în momentul de față că nu avem checks and balances, pentru că justiția este închisă perfect în sistemul său de autoreglare, de autoguvernare, de autoconducere. Și atunci sunt voci care spun da, fac ce vor ei, da, uite că este ocupată de către o grupare sau o altă grupare sau a treia grupare sau nu mai știu ce grupări. Și atunci apare ideea de a se interveni cumva. Mie, ca Ministru a Justiției, mi se trimit sute și mii de mesaje spunând faceți, faceți, luați măsuri. Eu explic întotdeauna, de bună credință, cu legea în mână, că instrumentele ministrului sunt limitate și acestea sunt. Deci, avem o independență, dar se pare că nu e bine nici că o avem. Acum când vorbim de procurori, avem un mecanism care presupune… Păi și secția de procurori, ne-au venit nouă propunerii, evident, în care doresc să preia cu totul această procedură, pentru că, probabil, să scoată și Ministrul Justiției, să scoată și pe domnul președinte, să
Marius Voineag spune că DNA nu a fost invitată la dezbaterile pe legile justiției: Eu sper să existe deschiderea pe viitor

Marius Voineag, șeful DNA, a vorbit vineri, la emisiunea „OFF The Record” de la Mediafax, despre dezbaterile pe legile justiției. Acesta spune că instituția pe care o conduce nu a fost invitată la discuții. „Dacă dezbaterile s-ar face constructiv și într-un zgomot de fond la un nivel mai puțin ridicat, mai jos, atunci lucrurile ar merge cu siguranță într-o direcție bună. (…) DNA n-a fost invitată și, din câte știu eu, nici Parchetul Înaltei Curți nu a fost invitat la discuțiile pe legile justiției, pe propunerile respective. Nu mi se pare ok. Cred că lucrurile trebuie dezbătute pe larg”, a afirmat Marius Voineag vineri, la „OFF The Record”. Acesta a mai afirmat: „Cu cât avem o reputație atât de solidă, mai ales în afara țării, pe baza rapoartelor de evaluare pe rule of law, pe GRECO, pe ce avem complinit în momentul de față, pe închiderea pe OCDE pe care am avut-o, este cu atât mai important să fim prezenți la discuții. Adică noi organizăm un law enforcement network și vine o rețea de peste 40 de țări, 37 din OCDE, vin peste 40 de țări prezente la București, tocmai ca să ni se recunoască faptul că avem capacitate operațională, investigativă, și noi nu participăm exact la modificările legilor care ne privesc pe noi direct”. Marius Voineag a arătat că speră într-o deschidere mai mare din partea factorilor decizionali pe viitor și că DNA este deschisă să participe la discuții, mai ales pe cele privind anticorupția. „Eu sper să existe deschiderea pe viitor. Înțeleg că nu-i nimic tranșat, așa că pe viitor suntem foarte deschiși să participăm la astfel de discuți, mai ales în ceea ce privește anticorupția, pentru că vorbim de DNA aici, nu vorbim de altă structură de parchet”, a conchis șeful DNA.
Șeful DNA, despre cele mai grele dosare instrumentate în timpul mandatului său: Au fost dosarele care au generat suficient de multă vâlvă în spațiu public

Invitat, vineri, în prima ediție a emisiunii „OFF The Record” de la Mediafax, procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, a afirmat că cele mai dificile dosare instrumentate în timpul mandatului său au fost cele cu impact major în spațiul public, care au generat presiune și interes constant din partea opiniei publice. „Au fost foarte multe. Au fost dosarele care au avut o rezonanță publică și care au generat suficient de multă vâlvă în spațiu public, fie că vorbim de dosarele cu generalii, fie că vorbim de dosarele cu portul. La toate a fost un moment greu”, a afirmat Voineag în cadrul emisiunii. Acesta a dat exemplul dosarelor privind portul Constanța, dar și cele care îl vizează pe Iulian Dumitrescu. „Au fost dosarele cu portul Constanța. Sunt foarte multe. Dosarele cu Iulian Dumitrescu, prim-vice-președinți de partid… Dosarul Buzatu, la fel, a fost un dosar foarte bine lucrat”, a afirmat Marius Voineag la „OFF The Record”. În legătură cu dosarul apropiatului lui Gruia Stoica, care insista să preia cu 500.000 de euro o clădire din București, speță apărută în decursul acestei săptămâni și aflată în atenția DNA, Marius Voineag a afirmat că „este un caz nou”, care nu are legătură cu dosarele care îl vizează pe Florian Coldea, fost prim adjunct SRI, trimis în judecată de DNA pentru influențarea justiției prin fapte de corupție. „E un caz nou. E un caz distinct și nu are legătură (cu dosarul în care este vizat Florian Coldea – n.r). Nu e disjuns din primul dosar. E un dosar distinct, plecat de la zero”, a explicat Marius Voineag.
Șeful DNA îl contrazice pe președintele Nicușor Dan: Am avut rezultate. Cazuri mari, muncite și cu rezonanță
După ce președintele Nicușor Dan s-a declarat nemulțumit de activitatea DNA și a Parchetului General, susținând că „există o problemă de management” în aceste instituții, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, a venit cu replică. „Eu am considerat că atenția de care ne bucurăm din partea președintelui ne și ajută. Am apreciat de fiecare dată că e o invitație în a accelera lupta anticorupție, dar mai ales în a comunica mai bine rezultatele muncii noastre. (…) Cred însă că am avut cazuri de mare importanță și consistență în ultimii doi ani, cazuri muncite de colegii noștri din DNA și cu rezonanță publică”, a spus Voineag. Ce spune Voineag despre instrumentarea dosarelor Șeful DNA a subliniat că instituția a instrumentat dosare care au vizat politicieni și oficiali de rang înalt, fără a ține cont de apartenența politică. „Fie că vorbim de prim-vicepreședinți de partide mari, de șefi de consilii județene, de secretari de stat sau de foști miniștri, cred că DNA a dus lupta anticorupție în mod echilibrat. Ne-am axat pe fapte, nu pe persoane”, a precizat Marius Voineag. El a dat ca exemplu dosarul din Portul Constanța, pe care îl consideră emblematic pentru activitatea recentă a instituției: „Există un narativ public potrivit căruia nimeni nu intră în Portul Constanța. Noi am formulat acuzații față de persoane cu funcții înalte, inclusiv generali. Asta demonstrează că DNA își face treaba.” Declarațiile vin în contextul în care președintele Nicușor Dan a afirmat, într-un interviu la TVR, că nu este mulțumit de activitatea procurorului general și a șefului DNA: „Eu am fost printre cei care am criticat tot timpul managementul Parchetului General și al parchetelor speciale, cum ar fi DNA. Nu sunt deloc mulțumit de procurorul general și de șeful DNA. Am spus asta de mai multe ori, mențin”.
Procurorul-şef al DNA se plânge că au fost puține sesizări pentru evaziune fiscală din partea ANAF
Procurorul-şef al DNA, Marius Voineag, precizează că, anul trecut, ANAF a făcut doar patru sesizări cu privire la suspiciuni de evaziune fiscală cu prejudiciu mai mare de 10 milioane de lei. Totodată, șeful DNA anunţă că, în ultimii doi ani, procurorii DNA au formulat acuzaţii faţă de „undeva la 70 de persoane” din cadrul ANAF şi Vamă. „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut din partea ANAF, patru sesizări pe întreg anul trecut. Toate instituţiile cu atribuţiile de control, undeva la 36-37 de sesizări pe an. Imaginaţi-vă că noi totuşi avem un flux de 1.800 – 2.000 de dosare pe an pe care le deschidem”, a declarat Marius Voineag, vineri seară, la un post TV. Procurorul-şef al DNA a fost întrebat care crede că ar fi explicația celor 4 sesizări trimise de ANAF într-un an. Acesta a afirmat că a fost „o surpriză neplăcută”. „Și pentru noi a fost o surpriză neplăcută. DNA nu se ocupa de investigaţie în ceea ce priveşte evaziunea fiscală şi m-aş fi aşteptat la mult mai multe. Să sperăm că măcar pe viitor lucrurile se vor îmbunătăţi”. Marius Voineag a precizt că procurorii au instrumentat şapte dosare de mare evaziune fiscală. „Avem prejudicii între 18 şi 96 de milioane de lei la fiecare dintre aceste dosare”, a explicat şeful DNA, precizând că, la dosarul cu prejudiciu de 96 de milioane de lei s-au pus sechestre asiguratorii până la suma de 60 de milioane de lei. „Stăm destul de bine în ceea ce priveşte măsurile asiguratorii”, a adăugat procurorul-şef al DNA. Întrebat dacă dintre angajaţii ANAF care „nu văd marea evaziune” au fost vizate persoane, şeful DNA a afirmat: „DNA şi-a făcut foarte bine treaba în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în cazdrul unor astfel de isntituţii. Avem undeva la 70 de persoane, în ultimii doi ani, cu acuzaţii formulate din cadrul ANAF şi Vamă, cu minim 40 de măsuri preventive”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sezonul de GRIPĂ a început mai devreme. Medic infecționist: „Am avut un mic val de COVID-19” Bucureștiul, inundat pe mai multe artere principale. Tramvaiele oprite pe Maica Domnului. Ploaia continuă în rafale și la această oră
DNA: 14 din 36 de miniștri au condamnări definitive în istoria Direcției

Marius Voineag, procurorul șef al DNA, a declarat la Aleph News că, dintre cele 36 de dosare deschise împotriva miniștrilor de-a lungul istoriei Direcției Naționale Anticorupție, 14 s-au încheiat cu condamnări definitive, reprezentând aproximativ 38%, conform moderatoarei Sorina Matei, potrivit Gândul. Procurorul șef a subliniat că DNA a fost foarte atent în gestionarea cazurilor de top-level, dorind ca acuzațiile să fie bine probate înainte de a fi prezentate publicului. Deși multe dosare au fost intens mediatizate, au existat și eșecuri, iar procurorii anticorupție s-au asigurat că toate acuzațiile se bazau pe dovezi solide. „Există o anumită volatilitate și în ce privește miniștri, de foarte multe ori deschidem, dar ajungem tot la foști, există o fluctuație constantă și pe partea de Guvern. Trebuie să fim realiști și să înțelegem că din 36 de miniștri din toată istoria DNA-ului, doar 14 au fost condamnați, condamnări definitive, mai sunt 5 pe rol, restul au fost foarte multe situații care nu ne-au ajutat pe noi din punct de vedere al acurateții acuzațiilor. Am avut înfrângeri, motiv pentru care am vrut să fim foarte preciși”, a mai spus Voineag la Aleph News.