Mark Zuckerberg și conducerea Meta dați în judecată de acționari. Se cer despăgubiri uriașe
Un proces colectiv intentat de investitori împotriva CEO-ului Meta, Mark Zuckerberg, și altor lideri ai companiei a început miercuri în Delaware. Acționarii cer despăgubiri de peste 8 miliarde de dolari, susținând că Facebook nu a dezvăluit în mod corespunzător riscurile privind utilizarea neautorizată a datelor personale de către firma de consultanță politică Cambridge Analytica, implicată în campania lui Donald Trump din 2016. Potrivit acuzațiilor, Facebook ar fi încălcat în mod repetat un ordin din 2012 al Comisiei Federale pentru Comerț (FTC), care îi interzicea să colecteze și să partajeze datele utilizatorilor fără consimțământul acestora. Mai mult, platforma ar fi continuat să vândă date comercianților și să elimine din setările de confidențialitate informații cerute prin acel ordin. După izbucnirea scandalului, Facebook a acceptat să plătească o amendă record de 5,1 miliarde de dolari către FTC, a fost sancționată în Europa și a ajuns la o înțelegere de 725 de milioane de dolari cu utilizatorii săi americani. Acum, acționarii cer ca Zuckerberg și alți foști sau actuali lideri să acopere aceste costuri, estimând prejudiciul total la peste 8 miliarde de dolari.
Un proces de opt miliarde de dolari, în urma scandalului Cambridge Analytica: Zuckerberg este dat în judecată de acționarii companiei Meta
Un proces în valoare de opt miliarde de dolari intentat de acționarii companiei Meta împotriva lui Mark Zuckerberg și a altor actuali și foști lideri ai companiei a început miercuri în statul american Delaware. Pârâții ar fi colectat ilegal datele utilizatorilor Facebook, încălcând un acord încheiat în 2012 cu Comisia Federală pentru Comerț (FTC) din SUA. Cazul va include mărturii din partea lui Mark Zuckerberg și a altor inculpați miliardari, inclusiv fostul director de operațiuni al Meta Sheryl Sandberg precum și foștii membri ai consiliului de administrație Peter Thiel (co-fondator al Palantir Technologies), și Reed Hastings (co-fondator al Netflix). Cazul a început în 2018, în urma dezvăluirilor că datele a milioane de utilizatori Facebook au fost accesate de Cambridge Analytica, o firmă de consultanță politică, în prezent desființată, care lucra pentru campania prezidențială a lui Donald Trump din 2016. Zuckerberg ar fi câștigat un miliard de dolari din vânzarea de acțiuni Facebook în timpul scandalului Cambridge Analytica În urma scandalului Cambridge Analytica, Facebook a fost amendat de FTC cu cinci miliarde de dolari, pentru că ar fi încălcat un acord încheiat în 2012 cu FTC privind protecția datelor utilizatorilor. Acționarii Meta doresc ca pârâții să ramburseze companiei Meta amenda dată de FTC și alte costuri juridice, pe care ei le estimează la peste opt miliarde de dolari. Pârâții au descris acuzațiile ca fiind „extreme” și au declarat că dovezile din timpul procesului vor arăta că Facebook a angajat o firmă de consultanță externă pentru a asigura respectarea acordului cu FTC și că Facebook a fost o victimă a Cambridge Analytica. Compania Meta, care nu este printre pârâți, a declarat că a investit miliarde de dolari în protejarea confidențialității utilizatorilor din 2019. Procesul ar fi primul de acest gen care ajunge în instanță, în care membrii unui consiliu de administrație sunt acuzați că au neglijat în mod conștient să supravegheze o companie, notează Reuters. În plus, reclamanții susțin că Zuckerberg a anticipat că scandalul Cambridge Analytica va duce la scăderea acțiunilor companiei și și-a vândut acțiunile Facebook, încasând cel puțin un miliard de dolari. Kathaleen McCormick, judecătorul care a anulat anul trecut pachetul salarial de 56 de miliarde de dolari al lui Elon Musk de la Tesla, urmează să se pronunțe cu privire la răspundere și daune, după încheierea procesului. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Un nou proces împotriva Tesla, acuzată pentru un accident FATAL: Sistemul Autopilot al unui Model S nu ar fi detectat un SUV parcat
Zuckerberg și liderii Meta sunt dați în judecată pentru 8 miliarde de dolari
Mark Zuckerberg și alți lideri ai Meta sunt acuzați într-un dosar ce vizează daune de 8 miliarde de dolari, care începe miercuri, la Curtea de Chancery din Wilmington, Delaware. Timp de opt zile, instanța va analiza acuzațiile de încălcare a confidențialității datelor utilizatorilor, în special în legătură cu scandalul Cambridge Analytica, din 2018. Firma a fost implicată în campania electorală a lui Donald Trump din 2016, unde a folosit datele pentru a crea profiluri detaliate ale alegătorilor și pentru a desfășura campanii de publicitate politică direcționată. Acționarii Meta Platforms îi cer lui Zuckerberg și celorlalți lideri ai companiei despăgubiri pentru încălcarea acordului privind protecția datelor, semnat de Facebook cu Comisia Federală pentru Comerț, în anul 2012, susținând că aceștia au permis colectarea și utilizarea neautorizată a datelor utilizatorilor, potrivit Reuters. „Se pune întrebarea dacă putem avea încredere în Mark Zuckerberg” Scandalul Cambridge Analytica a scos la iveală cum datele utilizatorilor Facebook au fost colectate fără consimțământul lor, ceea ce a dus la o amendă record de 5 miliarde de dolari impusă Meta în anul 2019. În acest proces, acționarii solicită rambursarea a 8 miliarde de dolari, întreaga sumă plătită de Meta pentru a acoperi costurile asociate cu scandalul. Printre acuzați se numără fostul director operațional Sheryl Sandberg, investitorul Marc Andreessen și membri ai consiliului de administrație ai Meta, precum Peter Thiel și Reed Hastings. În documentele depuse înaintea procesului, acționarii susțin că pot dovedi că, după acordul din 2012, Facebook a continuat să practice metode înșelătoare privind confidențialitatea datelor, sub conducerea lui Zuckerberg. Zuckerberg și ceilalți acuzați au respins acuzațiile Aceștia afirmă că probele vor demonstra că fost creată o echipă pentru protecția confidențialității, angajată o firmă externă pentru a asigura conformitatea și că Facebook a fost victima unei „înșelăciuni bine planificate”, orchestrată de Cambridge Analytica. Meta nu este acuzată direct, iar Zuckerberg și ceilalți acuzați au respins acuzațiile, numindu-le „extreme” și au refuzat să comenteze pe marginea procesului. „Acest caz va oferi o oportunitate importantă de a înțelege ce știau liderii Facebook despre datele utilizatorilor și când au aflat despre acestea”, a precizat Jason Kint, directorul grupului de lobby Digital Content Next, organizație care reprezintă interesele companiilor din media digitală. Kint a adăugat: „Se pune întrebarea dacă putem avea încredere în Mark Zuckerberg!” Tranzacțiile financiare ale lui Zuckerberg, sub lupa instanței Procesul, care se desfășoară fără juriu, va analiza în principal evenimentele și întâlnirile din cadrul consiliului de administrație al Facebook din urmă cu un deceniu, pentru a stabili modul în care a fost implementat acordul din 2012. Totodată, va fi examină și posibilitatea ca Zuckerberg să fi utilizat un plan de tranzacționare a acțiunilor pentru a-și proteja investițiile personale în contextul scăderii valorii acțiunilor Meta după ieșirea la lumină a scandalului. În prezent, Meta – compania-mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp – se află sub supraveghere strictă legată de confidențialitatea datelor utilizatorilor și de modul în care compania antrenează modelele sale de inteligență artificială, proces prin care Meta folosește datele colectate pentru a antrena algoritmi de inteligență artificială.
Cum încearcă Mark Zuckerberg să fure experți în inteligența artificială de la Sam Altman: Războiul AI dintre Meta și OpenAI s-ar putea încheia prost pentru toată lumea
Meta, compania condusă de Mark Zuckerberg, face valuri în industria inteligenței artificiale printr-o amplă campanie de recrutare. Potrivit informațiilor obținute de WIRED, Meta a oferit unor cercetători de top din cadrul OpenAI pachete de compensații care pot ajunge la 300 de milioane de dolari pe o perioadă de patru ani, cu peste 100 de milioane în primul an. Ofertele includ acțiuni ale companiei care, conform surselor, se acordă imediat în primul an. Campania de recrutare vine în contextul în care Meta își consolidează noul laborator dedicat superinteligenței artificiale, Meta Superintelligence Labs, condus de Alexandr Wang (fost CEO al Scale AI) și Nat Friedman (fost CEO GitHub). Niciunul dintre cei doi nu este însă considerat un cercetător în sensul tradițional, ceea ce ridică întrebări despre direcția științifică a noului proiect. Tensiuni tot mai mari între Meta și OpenAI Ofensiva Meta a provocat reacții dure din partea conducerii OpenAI. Mark Chen, directorul de cercetare OpenAI, a transmis angajaților un mesaj în care a comparat acțiunile Meta cu „un jaf”: „pare că cineva ne-a pătruns în casă și a furat ceva”, a scris el. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a criticat la rândul său public această strategie, sugerând că OpenAI lucrează la ajustarea propriilor pachete salariale pentru a rămâne competitivă, fără a renunța la principiul echității interne. Potrivit WIRED, cel puțin șapte cercetători de la OpenAI s-au alăturat deja Meta Superintelligence Labs. Totuși, surse apropiate negocierilor susțin că niciunul dintre ei nu a primit pachetul maxim de 300 de milioane de dolari. Meta nu a rămas tăcută în fața speculațiilor. Andy Stone, purtătorul de cuvânt al companiei, a declarat că informațiile vehiculate sunt exagerate: „Multe dintre afirmații sunt false, dimensiunea și structura acestor oferte au fost prezentate greșit”. Andrew Bosworth, directorul de tehnologie Meta, a spus, la rândul său, într-un Q&A intern că doar un număr mic de roluri de conducere beneficiază de astfel de pachete „premium” și că zvonurile privind un bonus garantat de 100 de milioane sunt „minciuni”. Accesul la resurse, un atu decisiv în lupta pentru cercetători Un alt avantaj pe care Meta îl promite cercetătorilor este accesul nelimitat la resurse hardware, în special procesoare grafice (GPU-uri) de ultimă generație, elemente esențiale pentru cercetarea avansată în AI. Conform Wall Street Journal, Zuckerberg le-a transmis candidaților că nu vor mai trebui să se îngrijoreze vreodată de lipsa resurselor. Promisiunea vine într-un context tensionat, în care cercetători din OpenAI s-au plâns că Sam Altman le-a garantat acces la GPU-uri, însă resursele promise nu s-au concretizat. Între timp, conducerea OpenAI afirmă că „mai multe supercomputere vor fi disponibile spre finalul acestui an”. Rămâne de văzut dacă investițiile uriașe în talent și infrastructură se vor traduce într-un avans semnificativ față de rivalii din industrie sau dacă tensiunile generate vor aduce și riscuri reputaționale.
Alte controverse la Meta, de data asta la Stories – Cum încearcă Mark Zuckerberg să-și îmbunătățească AI-ul pe spatele tău
Meta, compania care deține platforma Facebook, a lansat recent o funcție bazată pe inteligență artificială care stârnește îngrijorări legate de protecția datelor personale. Potrivit unui material publicat de TechCrunch, citat de The Hacker News, aplicația le cere utilizatorilor să permită procesarea în cloud a imaginilor din telefon pentru a genera sugestii de colaje, retrospective și idei pentru Stories, inclusiv folosind fotografii care nu au fost încărcate anterior pe rețea. Concret, un mesaj pop-up îi întreabă pe utilizatori dacă doresc să activeze procesarea media în cloud pentru a primi sugestii AI. Cum explică Meta situația care stârnește îngrijorări Facebook explică faptul că, pentru a genera aceste propuneri, va încărca automat în cloud anumite imagini și clipuri video din telefon, selectate în funcție de criterii precum ora, locația sau tematica. Compania susține că doar utilizatorul poate vedea aceste sugestii, că materialele nu sunt utilizate pentru publicitate targetată și că imaginile sunt analizate pentru siguranță și integritate. Totuși, consimțământul acordat implică inclusiv acceptarea termenilor de utilizare a inteligenței artificiale, care includ analiza fețelor din imagini și a altor detalii sensibile. Deocamdată, funcționalitatea este testată doar în SUA și Canada și poate fi dezactivată în orice moment. Această inițiativă face parte dintr-un trend mai larg al marilor companii tehnologice care integrează AI în produsele lor, deseori în detrimentul vieții private a utilizatorilor. Chiar dacă Meta afirmă că imaginile nu vor fi folosite pentru reclame, specialiștii în securitate cibernetică avertizează că nu există claritate privind durata păstrării datelor sau cine are acces la ele. Procesarea în cloud presupune, de altfel, oricum un risc, mai ales atunci când sunt implicate tehnologii precum recunoașterea facială și metadate ascunse, precum coordonatele GPS sau ora exactă a fotografierii. Nu vorbim despre prima încercare a companiei lui Mark Zuckerberg de a se folosi de datele utilizatorilor În mod similar, Meta a început în luna mai să folosească date publice ale adulților din Uniunea Europeană pentru a antrena modelele sale AI, după ce a primit aprobarea autorității de protecție a datelor din Irlanda. În Brazilia, compania a suspendat un set de funcții AI în 2024 ca reacție la criticile guvernului privind confidențialitatea. Tendința este vizibilă și pe alte platforme Meta. WhatsApp a introdus recent o opțiune AI care poate rezuma mesajele necitite din conversații, promițând un proces „privat” de analiză locală. Pe acest fond, autoritățile europene rămân vigilente. Comisarul pentru protecția datelor din Berlin a cerut recent eliminarea aplicațiilor DeepSeek din magazinele Apple și Google, acuzând transferuri ilegale de date către China. Aplicațiile colectau masiv date sensibile, de la istoricul de chat până la locația exactă și dispozitivele folosite, și le stocau pe servere aflate în China, fără garanții echivalente celor oferite de legislația UE.
De la tocilar la luptător: cum a ajuns Mark Zuckerberg să fie Împăratul Imperiului Broman
Mark Zuckerberg, fondatorul Meta și unul dintre cei mai influenți oameni din industria tech, nu mai este tocilarul palid care apărea în fața Congresului în hanorac gri. Într-o transformare care i-a șocat atât pe colegii de industrie, cât și pe propriii angajați, Zuckerberg a devenit o figură dură, apropiată de extrema dreaptă americană, fan UFC, campion amator de jiu-jitsu și promotor al unui stil de viață autoritar, centrat pe putere, control și masculinitate. Ce se ascunde însă în spatele acestei metamorfoze? E pur și simplu criza vârstei mijlocii trăită cu milioane de dolari în cont sau o schimbare strategică pentru consolidarea influenței sale într-o lume din ce în ce mai polarizată? Indiciile sunt multe, iar povestea – la fel de spectaculoasă precum o luptă în cușcă. În mai 2023, într-o sală modestă de liceu din Woodside, California, un bărbat mascat și cu șapcă de baseball a urcat pe salteaua de jiu-jitsu. Se numea Mark Elliott. Când și-a dat jos ochelarii de soare, publicul a început să filmeze: era chiar Mark Zuckerberg. Înscris sub un nume fals și începător (centură albă), șeful Meta participa pentru prima oară oficial la o competiție sportivă. Dincolo de spectacolul mediatic, acel moment simboliza începutul unei transformări vizibile. În pandemie, Zuckerberg începuse să se antreneze obsesiv, zilnic, cu instructori de top, în proprietățile sale din Palo Alto și Hawaii. În paralel, și-a schimbat stilul: a renunțat la hanoracele monotone în favoarea unor paltoane de piele, lanțuri de aur și ceasuri de 900.000 de dolari, iar tunsoarea a devenit una elaborată, cu bucle roșcate luxuriante. Mai mult, în cercurile sale de prieteni au apărut nume ca Dana White (șeful UFC) și luptători celebri precum Israel Adesanya. Participa la lupte cu propriii angajați, posta poze fără tricou cu abdomenul definit și se antrena cu „Crazy Dave” Camarillo – același antrenor care l-a pregătit pe Keanu Reeves pentru „John Wick”. Această obsesie sportivă nu era doar o distragere. Într-o industrie în care dominanța și agilitatea strategică fac diferența, Zuckerberg transforma lupta într-o metaforă personală și profesională: cine nu se adaptează, e înfrânt. Politică, Trump și „regele Meta”: Zuckerberg iese din zona gri În paralel cu transformarea fizică, Zuckerberg a adoptat o poziție tot mai clară pe scena politică: a trecut de la imaginea de democrat moderat și vizionar social la un partener vizibil al Partidului Republican. Sprijinul său pentru Donald Trump, participarea la evenimente organizate de administrația sa și restructurarea consiliului Meta cu figuri apropiate de mișcarea MAGA au consolidat această direcție. Printre aliații săi se numără acum Peter Thiel, mentor libertarian, Marc Andreessen, investitor vocal de dreapta, și chiar consilieri ai administrației Trump. Zuckerberg a acceptat discursul anti-woke și a slăbit moderarea conținutului pe platformele Meta, spre șocul angajaților liberali din companie. A fost poreclit „Maga Mark”, iar diversitatea și incluziunea – odinioară principii de bază în cultura Facebook – au devenit teme secundare. Într-un podcast cu Joe Rogan, Zuckerberg a spus că America corporatistă este „castrată cultural” și că firmele au nevoie de mai multă „energie masculină”. Mesajul era clar: nu mai este timpul toleranței, ci al forței. Mulți dintre foștii săi colaboratori vorbesc acum despre o „trădare” a valorilor inițiale. În timp ce unii văd o criză personală, alții spun că acesta a fost Zuckerberg dintotdeauna: obsedat de control, fascinat de dominație și însetat de validare. Ce urmează: metaversul eșuează, IA devine noua frontieră Viziunea lui Zuckerberg asupra metaversului – acel spațiu virtual unde ar fi trebuit să trăim și să interacționăm prin avatare – a eșuat. Utilizatorii nu au venit, angajații l-au luat peste picior, iar publicul a râs de avatarul său caricatural. În schimb, Zuckerberg și-a mutat atenția asupra inteligenței artificiale. Meta investește acum miliarde în dezvoltarea de modele AI open source și în integrarea acestor tehnologii în tot ecosistemul său – de la realitate augmentată, la automatizarea codului și până la controlul total al rețelelor sociale. În această cursă, Zuckerberg se confruntă cu rivali redutabili: Musk, OpenAI, Google. Dar are un avantaj imens – graficul social unic al Meta: miliarde de utilizatori, conexiuni, comportamente și date. În spatele ușilor închise, Zuckerberg conduce cu mână de fier: este prezent în toate deciziile, trimite mesaje la orice oră, cere schimbări rapide și presează echipele să performeze. Mulți angajați trăiesc acum într-o stare de stres continuu, între concedieri, restructurări și cerințe imposibile. Dar, pentru Zuckerberg, e doar un alt meci de jiu-jitsu – trebuie să știi când să prinzi adversarul în clește și când să te retragi strategic. Dacă te întrebi ce s-a întâmplat cu tânărul idealist care promitea fiicei sale „o lume fără sărăcie și foamete”, răspunsul e simplu: a fost înlocuit cu un luptător, un aliat politic și un CEO care nu mai joacă defensiv. În final, poate că cel mai onest rezumat vine de la un fost angajat al Meta: „De la lean in, am trecut la fuck off. Mark n-a fost niciodată altcineva”.
Meta lansează ochelarii inteligenți în parteneriat cu Oakley și Prada – Cum se chinuie Mark Zuckerberg să intre pe nișa GoPro
Meta extinde gama de ochelari inteligenți cu modele create împreună cu Oakley și Prada, adresându-se atât sportivilor, cât și pasionaților de modă. Concret, Meta continuă să investească în ochelarii inteligenți și anunță două noi parteneriate importante: cu Oakley și Prada. Dacă modelele anterioare au fost dezvoltate în colaborare cu Ray-Ban, cele mai noi lansări marchează o diversificare clară a direcțiilor de piață. Se vrea nișarea pe segmentul sportiv Colaborarea cu Oakley se concentrează pe un segment sportiv, vizând în special pasionații de activități precum snowboarding, ciclism, surfing sau skateboarding, scrie publicația Gizmodo. Conform unui raport CNBC, noul model dezvoltat cu Oakley va fi mai rezistent la intemperii și va avea un preț de pornire de aproximativ 360 de dolari, cu 60 de dolari mai mult decât modelele Ray-Ban. Meta a observat deja că unii utilizatori foloseau versiunile actuale în contexte sportive și a decis să optimizeze produsul pentru această nișă. Specificațiile tehnice exacte nu au fost încă detaliate, dar se așteaptă îmbunătățiri precum filmare la 60 de cadre pe secundă (fps), stabilizare a imaginii și, eventual, un câmp vizual mai larg. Acestea ar transforma noii ochelari într-o alternativă directă la camerele GoPro, oferind utilizatorilor o experiență de tip „point of view” fără a fi nevoie de echipamente suplimentare. Când eleganța se întâlnește cu tehnologia: Meta colaborează cu Prada pentru un model premium În paralel, Meta vizează și segmentul de lux printr-un parteneriat cu casa de modă italiană Prada. Noii ochelari vizează un public interesat de design sofisticat și ar putea atrage în special femeile, un segment mai puțin abordat până acum în zona de wearable tech. Designul este gândit astfel încât brațele groase ale ramei Prada să acomodeze componentele necesare, fără a compromite estetica. Deși colaborarea cu Prada nu pare să aducă funcționalități tehnice noi față de modelele standard, importanța sa constă în extinderea publicului-țintă către cei care văd ochelarii inteligenți și ca pe un accesoriu de modă, nu doar ca pe un dispozitiv tehnologic. Meta va dezvălui oficial cele două modele vineri, iar anunțul poate marca o schimbare semnificativă în strategia companiei: o abordare multiplă care transformă ochelarii inteligenți într-un produs adaptabil la diverse stiluri de viață – de la sport extrem la modă de lux.
Directorul OpenAI acuză compania Meta că încearcă să-i fure dezvoltatorii cu bonusuri de angajare de 100 de milioane de dolari
Directorul executiv al OpenAI, Sam Altman, a acuzat compania Meta a lui Mark Zuckerberg că încearcă să-i “fure” dezvoltatorii cu promisiunea unor bonusuri de angajare de 100 de milioane de dolari. Conform lui Altman, compania Meta, care are o capitalizare de piață de 1.800 miliarde de dolari, a început să le facă „oferte uriașe” angajaților săi în contextul în care Meta este în urmă cu programul lor de inteligență artificială. „Am auzit că Meta ne consideră cel mai mare concurent al lor”, a spus Altman în cadrul podcastului Uncapped, care este găzduit de fratele său. „Cred că este ceva rațional ca ei să tot încerce. Eforturile lor actuale din domeniul inteligenței artificiale nu au funcționat atât de bine pe cât au sperat și îi respect pentru că continuă să fie agresivi.” Altman a adăugat că niciunul dintre „cei mai buni oameni” ai săi nu a acceptat ofertele lui Zuckerberg. Meta face eforturi să recruteze cercetători și ingineri de top de la grupurile rivale, în timp ce încearcă să construiască o nouă echipă de „superinteligență” pentru a dezvolta inteligența artificială generativă. Mark Zuckerberg ar fi selectat și a luat legătura personal cu mai mulți potențiali angajați ca parte a programului de “superinteligență”, potrivit unei persoane la curent cu situația. Săptămâna trecută, compania Meta a anunțat o investiție de 15 miliarde de dolari în start-up-ul de etichetare a datelor Scale AI și l-a și angajat pe co-fondatorul Scale AI Alexandr Wang. Meta a avut dificultăți în a ține pasul cu rivalii săi în acest an În ciuda faptului că Zuckerberg și-a declarat în mod repetat intenția ca Meta să devină un „lider AI”, compania a avut dificultăți în a ține pasul cu rivalii săi în acest an și a suferit mai multe eșecuri, conform Financial Times. Meta s-a confruntat cu acuzații că a exagerat indicatorii de performanță ai Llama 4, cea mai recentă versiune a modelului său de limbaj mare, și a fost ținta criticilor online pentru că nu a publicat un raport tehnic complet care să însoțească modelul. Într-o postare pe platforma X în aprilie, Ahmad Al-Dahle, directorul de GenAI al Meta, a recunoscut „calitatea mixtă” cu care se confruntă utilizatorii, dar a negat afirmațiile că testele de performanță nu au respectat regulile. De asemenea, Meta a amânat lansarea modelului său de inteligență artificială numit „Behemoth” și a fost luată prin surprindere de progresele rapide în domeniu ale rivalului chinez mai mic, DeepSeek, realizat la un cost mult mai mic. Meta, confruntată cu un exod al angajaților din domeniul AI Meta s-a mai confruntat de asemenea cu un exod al talentelor din domeniul AI. Mai mulți cercetători cheie care au construit modelele Llama, precum și Joelle Pineau, șefa cercetării AI, au plecat în ultimele luni. Zuckerberg a reorganizat conducerea departamentului de AI generativă în încercarea de a recupera decalajul. Altman a spus că strategia „unei tone de beneficii garantate în avans” a fost una slabă, criticând „gradul în care se Meta concentrează pe asta și nu pe muncă și nu pe misiune”. El a adăugat: „Nu cred că Meta este o companie care este se pricepe foarte bine la inovație”. Salariile unui inginer software de la OpenAI variază între aproximativ 238.000 și 1,34 milioane de dolari, potrivit site-ului de urmărire a pachetelor financiare Levels, în timp ce salariile la Meta variază de la 212.000 de dolari la aproximativ 3,7 milioane de dolari. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Zuckerberg zice: „Jos ecranele!” – Dar cu ce le înlocuiește e și mai sci-fi
Mark Zuckerberg a fost pentru milioane de oameni sinonim cu explozia rețelelor sociale și, implicit, cu dependența de ecrane. A creat Facebook într-un cămin studențesc și a transformat-o într-o forță globală care a schimbat comunicarea, politica și chiar percepția realității. Iar acum, la aproape două decenii de la acea revoluție digitală, Zuckerberg vrea să lanseze o nouă revoluție — una care să ne scoată din capcana ecranelor. Pare absurd, chiar paradoxal. Omul care a pus lumea într-un ecran vrea acum să-l elimine. Dar în logica Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram, Threads și a multor alte produse digitale, direcția e clară: viitorul e holografic, purtabil și invizibil. Iar Zuckerberg e convins că ochelarii inteligenți sunt cheia. Ochelarii Orion: cum vrea Meta să fuzioneze realul cu digitalul Zuckerberg a vorbit recent, într-un podcast cu Theo Von și într-un interviu cu Dwarkesh Patel, despre ambiția Meta de a construi o lume în care ecranele devin inutile. „Toate aceste lucruri digitale ar trebui să fie, practic, holograme. N-ar trebui să mai ai nevoie de un ecran fizic,” a declarat CEO-ul Meta. Iar primul pas spre această lume sunt ochelarii cu realitate augmentată. Deja Meta a lansat în colaborare cu Ray-Ban o pereche de ochelari inteligenți care pot capta imagini, pot răspunde la comenzi vocale și oferă un nivel minim de asistență AI. Dar miza reală e modelul Orion — un proiect aflat în dezvoltare care ar trebui să transforme complet modul în care interacționezi cu tehnologia. Acești ochelari vor proiecta în fața ochilor tăi elemente digitale, fără a bloca lumea reală din jurul tău. Cu alte cuvinte, în loc să deschizi telefonul pentru a vedea o notificare, ți-ar apărea discret în colțul câmpului vizual. În loc de televizor sau monitor, ai putea vedea un ecran virtual pe peretele camerei. Totul suprapus peste mediul fizic, fără să te izoleze de el. Zuckerberg argumentează că această abordare va reduce din stresul mental generat de aglomerația digitală. Așa cum un spațiu fizic dezordonat poate afecta psihologic, la fel se întâmplă și cu haosul ecranelor din viața ta. Iar ochelarii inteligenți ar putea fi soluția — un mod mai natural, mai integrat, mai „uman” de a interacționa cu tehnologia. De la adicție digitală la detox virtual: întoarcerea la contactul direct Paradoxul este fascinant. Zuckerberg, arhitectul uneia dintre cele mai mari forme de dependență digitală, militează acum pentru un fel de detox tehnologic. Dar nu propune o întoarcere la viața analogică, ci o fuziune mai subtilă între digital și real. Ecranele, susține el, sunt doar o etapă intermediară. Sunt rigide, te obligă să îți modifici poziția corpului, să întrerupi o conversație ca să „verifici ceva” sau să te izolezi complet pentru a consuma conținut. În schimb, suprapunerile holografice ar putea menține continuitatea experienței — ai putea continua să fii prezent în realitate, în timp ce folosești unelte digitale. În viziunea Meta, ochelarii Orion nu sunt doar o extensie a telefonului, ci un înlocuitor al acestuia. Te-ai putea lipsi de televizor, de laptop, de tabletă, ba chiar și de smartphone. Interfețele ar deveni invizibile și fluide, adaptându-se la context, spațiu și nevoile tale. Gândește-te la hărți care apar pe drum în timp real, la apeluri video fără a ține un dispozitiv în mână, la acces instantaneu la informații, fără să mai „căuți” nimic. Însă această utopie tehnologică nu e la colț de stradă. Zuckerberg însuși recunoaște că ochelarii performanți, complet funcționali, sunt la o distanță de 4 până la 8 ani. Costurile de producție actuale sunt uriașe — în jur de 10.000 de dolari pe pereche — și doar perfecționarea miniaturizării hardware-ului și optimizarea consumului energetic vor permite lansarea lor în masă. Până atunci, visul rămâne o promisiune. Dar direcția e clară. Zuckerberg nu mai vrea să ne țină cu ochii în ecrane, ci să ne pună tehnologia în lentilă. Ce înseamnă cu adevărat această schimbare de paradigmă? La prima vedere, pare o întoarcere la valorile autentice: mai puțin timp în fața ecranelor, mai mult contact cu realitatea. Dar realitatea e mai complexă. Ochelarii cu realitate augmentată nu sunt un pas înapoi, ci o altă formă de imersiune — una mai profundă, mai insidioasă chiar. Când privești un telefon, știi că ești într-un spațiu digital. Când tehnologia devine invizibilă, delimitarea dintre real și virtual se estompează. Nu vei mai avea un moment „offline”. Iar dacă ochelarii vor ajunge la un nivel în care afișează reclame, notificări, animații, și conținut generat de AI în timp real, vei trăi într-un flux digital continuu, fără pauză. În plus, ideea că toate interacțiunile digitale se vor muta într-un sistem controlat de o singură companie — Meta — ridică semne de întrebare legate de confidențialitate, monopol și autonomie individuală. Facebook a fost adesea criticată pentru modul în care a tratat datele personale. Cum va gestiona Meta informațiile obținute printr-un dispozitiv care îți cunoaște mișcările oculare, locul unde te afli, sunetele din jur și reacțiile tale? Zuckerberg vede tehnologia ca pe o extensie naturală a percepției umane. Dar între viziune și aplicare rămâne o linie subțire. Dacă telefoanele mobile ne-au transformat obiceiurile sociale, ce va face o tehnologie care nu mai cere nici măcar o ridicare de deget? Concluzii: viitorul fără ecrane e mai aproape decât crezi Paradoxul lui Zuckerberg reflectă o tranziție majoră în lumea tehnologiei. Ne aflăm în pragul unei noi ere, în care ecranele vor fi înlocuite de experiențe augmentate, integrate, fluide. Ochelarii Orion, chiar dacă sunt încă în fază de dezvoltare, sunt declarația clară că Meta pariază pe un viitor în care granițele dintre realitate și digital dispar. Dar acest viitor vine cu întrebări. Vrei într-adevăr să te desprinzi de ecrane, dacă în locul lor vei avea o realitate editată constant? E o eliberare sau o altă formă de captivitate? Zuckerberg promite mai multă prezență, mai puțină distragere. Dar e posibil ca, într-un viitor foarte apropiat, să ne trezim cu o lume în care realitatea nu mai este un punct fix, ci o interfață care ne modelează constant percepția. Până atunci, Meta își rafinează viziunea. Iar tu, chiar dacă poate încă
Cine ar putea fi noul băiat de la IT al lui Trump, după despărțirea de Musk. Silicon Valley vânează locul vacant în anturajul prezidențial
Despărțirea spectaculoasă dintre Donald Trump și Elon Musk, după o perioadă de apropiere publică și proiecte comune, a lăsat în urmă un loc liber la masa celor influenți din Biroul Oval. Iar în Silicon Valley simte mirosul oportunității: giganții tehnologici încep să caute noi canale de influență în Casa Albă, mai ales în contextul revenirii lui Trump pentru un al doilea mandat. Prezența masivă a liderilor tech la inaugurarea din ianuarie 2025 — Zuckerberg, Pichai, Altman, Bezos sau chiar Huang — nu a fost întâmplătoare. Mulți dintre acești actori importanți încearcă deja să-și refacă poziția de forță în raport cu administrația Trump, într-un moment în care Musk pare exclus din cercul de apropiați, scrie publicația Business Insider. Mark Zuckerberg, între rebranding și calcule strategice Deși Meta este implicată într-un proces antitrust major cu autoritățile federale, Mark Zuckerberg nu a părut descurajat. A contribuit cu 1 milion de dolari la inaugurarea lui Trump și a găzduit un bal exclusivist în cinstea noii administrații. A mai făcut un pas important: s-a mutat parțial în Washington, după ce a achiziționat o vilă de 23 de milioane de dolari. Transformarea personală a lui Zuckerberg — de la fondatorul introvertit în hanorac la CEO-ul cu lanțuri de aur și discursuri despre „energie masculină” — pare gândită pentru a atrage un nou tip de atenție. Dacă acest joc dublu îl va apropia sau îl va îndepărta de Trump rămâne de văzut, dar Meta se află pe lista scurtă a favoriților. Sam Altman și proiectul „Stargate”: inteligența artificială, noua monedă de influență CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a devenit un apropiat discret al președintelui prin implicarea sa în proiectul Stargate — un plan colosal de 100 de miliarde de dolari pentru infrastructura AI din SUA. Apoi a fost văzut alături de Trump într-o delegație oficială în Arabia Saudită, pe fondul negocierilor pentru construirea unui uriaș centru de date în Abu Dhabi. Altman a reușit ceea ce Musk n-a mai putut: să fie ales pentru acest parteneriat internațional, în ciuda încercărilor fondatorului X de a-l bloca. Într-o administrație care pune accent pe supremația tehnologică a Americii, Altman ar putea deveni omul-cheie în politica de AI a Casei Albe. Bezos și Huang, jocuri de culise și strategii pe termen lung Jeff Bezos, altădată în conflict deschis cu Trump, pare acum reconfigurat ca un aliat discret. Fondatorul Amazon și al Blue Origin ar putea profita direct de o eventuală reziliere a contractelor SpaceX, amenințare lansată de Trump la adresa lui Musk. Blue Origin are deja o înțelegere de 3 miliarde de dolari cu NASA și ar putea urca pe un culoar preferențial dacă rivalul SpaceX va cădea în dizgrație. Pe de altă parte, Jensen Huang de la Nvidia, deși mai puțin vizibil public, a participat la vizita oficială din Orientul Mijlociu și este parte din proiectele comune de infrastructură AI. Interdicția impusă de Trump privind exportul cipurilor avansate în China a afectat Nvidia, dar și a creat o motivație suplimentară de colaborare cu guvernul SUA. Sundar Pichai și Google, prinși în menghina proceselor CEO-ul Google, Sundar Pichai, se confruntă cu presiuni judiciare serioase. Două decizii federale importante — privind monopolul pe piața de publicitate și motorul de căutare — ar putea obliga compania să se divizeze. În acest context, apropierea de Trump ar putea părea o strategie riscantă, dar și necesară. Prezența lui Pichai la inaugurare indică un interes real, deși poziția sa e delicată. În final, întrebarea nu e doar cine îl înlocuiește pe Musk în anturajul lui Trump, ci ce strategie va adopta Silicon Valley în relația cu un președinte care rămâne imprevizibil, dar puternic interesat de tehnologie și influență globală.