A furat după ce a ieșit din pușcărie, fiind condamnat pentru un omor! Acum este sub control judiciar!
Un bărbat a fost condamnat de instanță pentru că a furat după ce, inițial, a fost liberat condiționat din pușcărie, unde se afla pentru săvârșirea unui omor. Bărbatul fusese condamnat la o pedeapsă de peste 10 ani, în 2015, după ce a săvârșit o infracțiune de omor. În prezent, acesta se află sub măsura preventivă a controlului judiciar și riscă să ajungă din nou după gratii. A fost condamnat pentru un omor, iar după ce a fost pus în libertate, a jefuit o femeie. Acum riscă să ajungă din nou în pușcărie. A furat după ce a ieșit din pușcărie, fiind condamnat pentru un omor! Viorel Rusu a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă săvârșită în data de 14 august 2025. La data de 21 aprilie a anului în curs, magistrații de la Judecătoria Bârlad l-au condamnat pe inculpat la pedeapsa de 2 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, comisă în stare de recidivă postcondamnatorie. La data de 8 mai 2024, acesta a fost liberat condiționat, iar la momentul săvârșirii furtului se afla în termenul de supraveghere. Anterior, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de peste 10 ani pentru săvârșirea unei infracțiuni de omor. Prin urmare, inculpatul va trebui să mai execute și un rest de pedeapsă de 596 de zile de închisoare, rezultând, în urma cumulului aritmetic, pedeapsa finală de 2 ani și 596 de zile de închisoare, ce se execută în regim de detenţie. Împotriva acestei decizii au formulat apel atât inculpatul, cât și procurorul. Potrivit datelor din dosar, Viorel Rusu a fost trimis în judecată și judecat în primă instanță de Judecătoria Bârlad pentru infracțiunea de furt calificat, furându-i geanta unei femei. După pronunțarea sentinței, reprezentantul Ministerului Public a formulat apel, solicitând reanalizarea cauzei de către instanța superioară. Primul termen de judecată în faza de apel s-a desfășurat marți, 16 iunie 2026, la Curtea de Apel Iași. În fața completului de judecată, inculpatul a fost asistat de un avocat desemnat din oficiu, respectiv avocata Smaranda Popa. Cu toate acestea, inculpatul a arătat că dorește să fie reprezentat de un apărător ales și a solicitat acordarea unui nou termen pentru a-și putea pregăti apărarea împreună cu acesta. Inculpatul își dorește alt avocat Instanța a analizat cererea formulată și a decis amânarea cauzei pentru un termen viitor, stabilit în luna iulie. Judecătorii au precizat că inculpatul are obligația de a se prezenta la următorul termen împreună cu avocatul ales. În cazul în care această obligație nu va fi respectată fără un motiv justificat, instanța poate dispune măsuri procedurale și sancțiuni prevăzute de lege. Pe lângă aspectele legate de apărare, în cadrul ședinței de judecată a fost analizată și situația măsurii preventive. Viorel Rusu se află în prezent sub măsura controlului judiciar, fiind obligat să respecte mai multe condiții impuse de instanță pe durata procesului, până la o hotărâre definitivă. Atât reprezentantul Ministerului Public, cât și avocata desemnată din oficiu au solicitat menținerea acestei măsuri preventive, apreciind că ea continuă să fie necesară pentru buna desfășurare a procedurilor judiciare. „Noi considerăm că se impune menținerea măsurii preventive a controlului judiciar, fiind în continuare oportună și necesară în vederea obținerii celor mai bune rezultate în reintegrarea inculpatului”, a declarat procurorul de caz în fața instanței. Acum se află sub control judiciar La rândul său, avocata Smaranda Popa a arătat că nu există motive pentru modificarea situației actuale a clientului său și că este de acord cu poziția exprimată de procuror. „Nici noi nu ne opunem acestei măsuri. Suntem de acord cu măsura preventivă a controlului judiciar”, a precizat apărătoarea din oficiu. Întrebat de instanță cu privire la măsura preventivă, inculpatul a declarat că este de acord cu menținerea controlului judiciar și a susținut că a respectat toate obligațiile impuse până în prezent. „Sunt de acord cu măsura controlului judiciar, întrucât nu am încălcat nicio obligație pe parcursul acesteia”, a afirmat Viorel Rusu. După ascultarea punctelor de vedere exprimate de părți, instanța a rămas în pronunțare cu privire la menținerea măsurii preventive, urmând să decidă dacă aceasta va continua. Un bărbat a furat, deși se afla sub termenul de supraveghere a liberării condiționate, ieșind din pușcărie înainte de termen, unde se afla din cauza unui omor.
Mai multe țări din occident impun noi sancțiuni coloniștilor israelieni din Cisiordania
Mai mule țări din occident au emis, marți, noi sancțiuni ce vizează coloniștii și așezările israeliene din Cisiordania, relatează AP. Sancțiunile vizează și un ministru israelian, deja sancționat de țările occidentale. Aceste sancțiuni au sporit presiunea asupra Israelului, din cauza valului de violențe împotriva palestinienilor din teritoriul ocupat. Măsurile, luate într-o declarație comună Măsurile au fost anunțate într-o declarație comună, de către cei mai importanți diplomați ai Australiei, Regatului Unit, Canadei, Franței, Norvegiei și Noii Zeelande, potrivit sursei. „Coloniștii extremiști violenți, cu sprijinul susținătorilor lor, continuă să atace palestinienii și să le încalce drepturile omului”, au spus ei. „Prea mult timp, coloniștii violenți au putut acționa aproape cu impunitate. Extinderea așezărilor și crearea de avanposturi continuă cu sprijinul și facilitarea guvernului Israelului”. Sancțiunile vin pe fondul criticilor tot mai mari din Europa. Acestea sunt legate de continuarea războiului din Gaza de către Israel și de politicile din Cisiordania ocupată. Cu toate acestea, sancțiunile nu sunt ca cele radicale impuse unor țări precum Iranul sau Rusia. Ele lasă comerțul mai larg, inclusiv cel cu arme, neatins. În anunțul de marți, fiecare țară și-a anunțat propriul set de măsuri care urmează să fie luate. Ministrul israelian de finanțe, interzis în Franța Franța i-a interzis ministrului israelian de finanțe, Bezalel Smotrich, intrarea în țară. Noile sancțiuni vizează „cei responsabili de intensificarea activităților de colonizare și a violenței în Cisiordania”, a declarat ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, potrivit aceleiași surse. Secretarul britanic de externe, Yvette Cooper, a declarat că Regatul Unit impune sancțiuni asupra a șase entități și persoanelor implicate în finanțarea coloniilor sau a actelor de violență. Israelul declară că măsurile „alimentează antisemitismul” Ministerul israelian de Externe a declarat că sancțiunile sunt „măsuri rușinoase” care „nu fac decât să alimenteze antisemitismul”. Guvernul israelian, dominat de lideri și susținători ai coloniștilor, a supravegheat o creștere a construcției de așezări în ultimii patru ani. În același timp, Cisiordania a cunoscut un val de violență a coloniștilor împotriva palestinienilor. Agresorii au fost rareori pedepsiți. Comunitatea internațională consideră în mare parte construcțiiile de așezări israeliene în aceste zone ca fiind ilegale și un obstacol în calea păcii, mai arată sursa.
Diana Buzoianu a depus un proiect de lege împotriva balastierelor ilegale. Sancțiuni de până la 500.000 de lei și confiscare utilajelor
Necesitatea proiectului Diana Buzoianu a anunțat că noul pachet legislativ vizează modificarea Legii apelor și a Legii minelor, cu scopul de a limita fenomenul balastierelor ilegale, subliniind că mai multe astfel de lucrări au fost derulate sub acoperirea unor proiecte de amenajare a iazurilor piscicole, fără ca acestea să fie finalizate. „Proiectul de lege modifică atât Legea apelor, cât și Legea minelor și introduce măsuri fără precedent pentru limitarea exploatărilor ilegale de agregate minerale, în special a celor mascate sub forma unor lucrări de amenajare a iazurilor piscicole. Ani la rând, acest fenomen a fost ignorat sau acoperit. S-au furat cantități uriașe de balast și pietriș, s-au produs prejudicii de sute de milioane de lei, au fost afectate comunități întregi, iar în unele cazuri au existat inclusiv pierderi de vieți omenești”, transmite pe Facebook, ministra interimară. Doar 10% dintre iazurile piscicole au fost reale Diana Buzoianu a subliniat și amploarea acestui fenomen: „Am arătat cum, din aproximativ 1.200 de avize emise în ultimii zece ani pentru realizarea de iazuri piscicole, doar 102 proiecte au fost finalizate. În rest, exploatările s-au transformat în excavații permanente, fără ca iazurile să mai fie realizate”. Proiectul depus reduce durata avizelor pentru iazuri piscicole la maximum 2 ani, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult un an. Dacă în termen de 3 ani lucrările nu sunt gata, operatorii vor fi sancționați contravențional, eliminându-se posibilitatea prelungirilor la nesfârșit. De asemenea, actul aduce și măsuri precum creșterea sancțiunilor, interdicția de a obține noi avize pentru o perioadă de cinci ani pentru operatorii sancționați, dar și introducerea unor noi metode de monitorizare a proiectului. Propunerea legislativă a fost realizată în împreună cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale și prevede: Amenzi drastice și sechestrarea echipamentelor „creșterea amenzilor de la maximum 80.000 de lei la maximum 500.000 de lei; interdicția de a obține noi avize de gospodărire a apelor timp de cinci ani pentru operatorii sancționați care nu respectă noile prevederi legislative; extinderea acestei sancțiuni și asupra beneficiarilor reali ai companiilor; introducerea unei noi infracțiuni privind depozitarea ilegală a 20 de m3 de agregate minerale sau realizarea de iazuri piscicole fără autorizații; posibilitatea confiscării utilajelor și echipamentelor utilizate în activități ilegale; Noi metode de supraveghere obligativitatea instalării de sisteme CCTV în perimetrele de exploatare și păstrarea imaginilor timp de șase luni; utilizarea bodycam-urilor de către inspectorii Administrației Naționale Apele Române și ai Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. operatorii care pierd avizele și autorizațiile de mediu să nu mai poată continua activitățile miniere în baza unor licențe sau permise de exploatare minieră existente”. „Îi mulțumesc Premierului Ilie Bolojan si vicepremierului Tánczos Barna pentru faptul că au semnat în calitate de inițiatori pentru a susține acest proiect! Este un fenomen care a distrus vieți, a afectat infrastructura, a lăsat comunități fără apă și a produs pagube uriașe statului român. Avem obligația să intervenim ferm”, conchide Diana Buzoianu.
Ce măsuri a luat NATO după ce țările din flancul estic au accesat de 3 ori art. 4 al Tratatului Nord Atlantic din cauza războiul Rusiei în Ucraina
Articolul 4 din Tratatul NATO se activează atunci când un stat membru consideră că integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate. Acesta inițiază consultări oficiale între aliați pentru a evalua riscurile și a decide măsurile necesare, fără a implica automat o intervenție militară. Orice țară membră NATO poate solicita activarea acestui articol atunci când detectează o amenințare directă la adresa securității sale sau în vecinătatea sa (de exemplu, acumulare de trupe inamice, încălcări ale spațiului aerian sau crize regionale). La invocarea articolului, Consiliul Nord-Atlantic (organul politic decizional al NATO) se întrunește de urgență pentru a discuta problema. Scopul este acela de a analiza situația și de a ajunge la un consens privind politicile sau acțiunile comune de descurajare și apărare. Spre deosebire de Articolul 5 (care activează principiul apărării colective și un răspuns militar direct), Articolul 4 este pur consultativ. Nu există o obligație automată de a trimite trupe sau echipamente, ci doar obligația de a purta discuții și de a căuta soluții diplomatice sau strategice împreună. 3 crize majore pe flancul estic De la începutul războiului Rusiei în Ucraina și până în prezent, Articolul 4 din Tratatul NATO a fost invocat în 3 ocazii majore, fiind inițiat de grupuri de state sau de țări individuale de pe flancul estic. 1. 24 februarie 2022 – Invocare colectivă istorică A fost declanșat chiar în prima zi a invaziei ruse în Ucraina. A marcat momentul în care cele mai multe state au semnat simultan o astfel de cerere. Cine l-a invocat: România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania și Slovacia. Motivul: Amenințarea directă la adresa securității regionale din cauza atacului masiv al Rusiei asupra unui stat vecin. 2. 10 septembrie 2025 – Incursiunea masivă de drone din Polonia O nouă activare separată a avut loc după ce un număr record de dispozitive rusești au pătruns pe teritoriul aliat. Cine l-a invocat: Polonia (prin decizia guvernului condus de Donald Tusk). Motivul: Violarea gravă a spațiului aerian polonez de către 19 drone rusești de atac, eveniment catalogat drept o provocare deliberată pe scară largă. 3. 19 septembrie 2025 – Încălcarea spațiului aerian al Estoniei La o diferență de mai puțin de zece zile de la incidentul polonez, o altă țară baltică a apelat la această măsură. Cine l-a invocat: Estonia. Motivul: Intrarea neautorizată și zborul timp de 12 minute a trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 în spațiul aerian estonian, o acțiune considerată de Tallinn o escaladare periculoasă. Ce s-a întâmplat după invocarea articolului 4? Consultările de urgență din cadrul Consiliului Nord-Atlantic în urma activării Articolului 4 au generat măsuri imediate și strategice pentru securizarea flancului estic. NATO nu a trecut la acțiuni militare ofensive, ci a implementat operațiuni stricte de descurajare și protecție aeriană. Rezultatele concrete și deciziile logistice de apărare aeriană au inclus: 1. Lansarea „Operațiunii Eastern Sentry” (Septembrie 2025) Inițiată la doar două zile după pătrunderea în masă a dronelor rusești în Polonia, această operațiune vizează în mod specific securizarea frontierelor aeriene aliate. Doborârea directă a țintelor: Forțele aliate și poloneze au primit autorizația și au doborât o parte din dronele rusești intrate în spațiul NATO, o premieră în gestionarea acestor incidente. Restricții de zbor: Polonia și statele baltice au instituit coridoare speciale și restricții stricte de spațiu aerian de-a lungul granițelor estice. 2. Activarea scuturilor aeriene și dislocări de tehnică militară Sistemul NATO de Apărare Integrată Aeriană și Antirachetă (IAMD) a fost plasat în stare de alertă maximă. Trimiterea de avioane de vânătoare: State precum Olanda, Germania, Italia și Franța au trimis de urgență escadrille suplimentare de avioane pentru a intercepta și escorta aeronavele rusești (așa cum s-a întâmplat în cazul celor trei avioane MiG-31 din Estonia). Baterii antiaeriene temporare: S-au suplimentat temporar sistemele de rachete Patriot și NASAMS în punctele critice de pe flancul estic. 3. Implementarea „Zidului European de Drone” și a rețelei „Eastern Flank Watch” Provocările repetate au forțat trecerea de la măsuri temporare la soluții tehnologice permanente. Integrare radar și război electronic: S-a aprobat accelerarea rețelei Eastern Flank Watch, un program care combină senzori avansați, sisteme de supraveghere maritimă și echipamente de război electronic (EW) capabile să bruieze dronele înainte ca acestea să treacă granița. Zidul de drone (Drone Wall): Proiectul coordonat de Polonia, țările baltice și Finlanda folosește inteligența artificială pentru a detecta și neutraliza de la sol sau din aer dispozitivele autonome ghidate de Rusia. 4. Modificarea structurii de comandă (Mai 2026) Cea mai recentă decizie majoră este reorganizarea lanțului de comandă militar pentru a asigura o viteză de reacție sporită. Corpul germano-olandez de la Münster a preluat direct sectorul de apărare din Letonia și Estonia, permițând trimiterea instantanee de trupe și sprijin logistic în caz de escaladare fără a mai trece prin comandamente intermediare. Potrivit oficialilor români, incidentele cu drone, ca cel din Galați, sunt integrate în apărările colective.
Un ieșean a distribuit poze indecente cu o copilă de 12 ani! Acesta a primit pozele chiar de la victimă!
Un tânăr ieșean a distribuit mai multe poze indecente cu o copilă în vârstă de doar 12 ani, după ce a primit fotografiile chiar de la minoră. În prezent, inculpatul este arestat preventiv și așteaptă decizia instanței. Tânărul nu se află la primul contact cu legea. Un ieșean a distribuit poze indecente cu o copilă de 12 ani! Un caz grav care vizează infracțiuni de pornografie infantilă și șantaj a fost adus și pus în discuție joi, 16 aprilie, pe rolul Tribunalului Iași, după ce inculpatul Denis Cheptănariu a fost trimis în judecată prin rechizitoriul emis la data de 10 decembrie 2025. Dosarul a fost instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT – Serviciul Teritorial Iași, autoritățile reținând în sarcina acestuia săvârșirea unor fapte de o gravitate deosebită. Potrivit anchetatorilor, inculpatul este acuzat de comiterea infracțiunii de pornografie infantilă în formă continuată, constând în trei acte materiale, precum și de șantaj. Din materialul probator administrat în cauză reiese că victima este o minoră în vârstă de doar 12 ani, fapt care accentuează caracterul extrem de sensibil și periculos al situației. Conform datelor din dosar, inculpatul ar fi intrat în posesia unor imagini cu caracter explicit care o înfățișau pe minoră. Ulterior, acesta ar fi distribuit respectivele imagini, iar mai apoi ar fi recurs la acte de șantaj, profitând de vulnerabilitatea acesteia. Anchetatorii subliniază că astfel de fapte sunt considerate deosebit de grave, atât prin natura lor, cât și prin impactul psihologic profund asupra victimei. La data de 16 aprilie 2026, pe rolul Tribunalului Iași a avut loc o ședință de judecată în cadrul căreia s-a pus în discuție aplicarea unei pedepse pentru inculpat. Dezbaterile au fost marcate de poziții ferme ale părților implicate, fiecare susținând argumente diferite în fața instanței. Inculpatul este recidivist Procurorul de caz a evidențiat gravitatea faptelor și pericolul social pe care îl reprezintă inculpatul, mai ales în contextul antecedentelor sale penale. „A săvârșit faptele în stare de recidivă postcondamnatorie. Având în vedere vârsta extrem de fragedă a victimei, reiese caracterul periculos al inculpatului. Solicităm confiscarea specială a telefonului mobil și a cartelei prin intermediul cărora inculpatul a săvârșit infracțiunile. Solicit să mențineți măsura preventivă a arestului preventiv”, a declarat procurorul de caz. De cealaltă parte, avocatul părții vătămate a susținut necesitatea aplicării unei pedepse privative de libertate, invocând atât antecedentele inculpatului, cât și comportamentul acestuia. „Având în vedere și condamnarea sa anterioară, dar și comportamentul său, solicităm aplicarea unei pedepse cu închisoarea”, a declarat acesta în fața instanței. Avocatul a cerut o pedeapsă cât mai blândă În apărarea inculpatului, avocatul a adoptat o strategie orientată spre obținerea unei pedepse cât mai blânde. Apărătorul acestuia a invocat caracterul delicat al situației și a solicitat instanței să dea dovadă de clemență. „Situația este una delicată, vă solicităm să dați dovadă de mare clemență. Inculpatul a venit în fața dumneavoastră, regretă prostia făcută, iar acest copil consider că nu mai reprezintă un pericol. Considerăm că pedeapsa aplicată ar trebui să se orienteze spre minimul special. Acele imagini provin de la victimă și au fost distribuite de ea. Eu cred că există o minimă culpă și în ceea ce o privește pe partea vătămată, prin faptul că i-a trimis acele fotografii. Solicităm să-i oferiți șansa să demonstreze că și-a învățat lecția și nu va repeta prostia”, a declarat avocatul inculpatului. Această declarație este cât se poate de controversată, întrucât se dorește incriminarea victimei, având în vedere vârsta extrem de mică a acesteia. În ultimul cuvânt, inculpatul a avut o intervenție scurtă, exprimându-și regretul față de faptele comise. „Îmi pare foarte rău”, a spus scurt inculpatul. Un tânăr ieșean a distribuit mai multe poze indecente cu o copilă în vârstă de doar 12 ani, după ce a primit fotografiile chiar de la minoră. Acum, el este judecat pentru săvârșirea infracțiunilor de pornografie infantilă și șantaj și riscă ani grei de închisoare. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Guvernul va analiza noi măsuri pentru oprirea creșterii prețului la carburanți. Bolojan: Foarte probabil ne vom duce pe scăderea accizelor
Premierul Ilie Bolojan a vorbit, într-un interviu pentru G4Media, despre situația de criză pe piața petrolului, adoptată în această săptămână. „Această primă măsură urmărește trei obiective. Pe de o parte, să putem interveni în așa fel încât dacă vom avea o criză de aprovizionare să ne putem limita exporturile de motorină și de țiței, să nu permitem creșterea adaosurilor față de media de anul trecut, să evităm prețurile speculative și să limităm componenta de biocombustibil, care crește prețul combustibilului. Aceasta e un prim pachet care declară starea de criză”, a explicat Bolojan pentru G4Media. Premierul a anunțat că săptămâna viitoare, luni, va avea loc o nouă întâlnire a grupului de lucru. „Luni dimineața vom avea o nouă întâlnire a grupului de lucru și ne propunem ca până la finalul zilei de luni să venim cu o a doua măsură care să însemne o intervenție pentru a reduce taxele care sunt stabilite pentru combustibili”, a completat premierul. Întrebat dacă înclină spre o scădere a accizei sau a TVA, Bolojan a explicat că „din punct de vedere al reducerii TVA, avem o componentă de infringement cu Uniunea Europeană. Dacă am aplica-o, ar însemna că ne creăm această problemă”. Soluția „foarte probabilă” În aceste condiții, el a afirmat că o soluție „foarte probabilă” este cea a scăderii accizei. „Din punct de vedere al accizelor este cea mai facilă soluție și foarte probabil ne vom duce pe acest aspect. Există două ipoteze de lucru care vor fi analizate în zilele următoare în așa fel încât, pe de o parte, să putem estima care ar fi capacitatea de reducere a accizei pe care statul român o poate suporta (…) Un al doilea principiu este legat de un cost echitabil pentru toată lumea, sens în care tot ce a încasat practic bugetul de stat suplimentar pe componenta de taxă pe valoare adăugată în această lună, ca urmare a acestei creșteri, va fi întors către cetățenii României prin reducerea de accize care se va face”, a explicat Bolojan în interviul pentru sursa citată. Premierul a punctat și faptul că situația va deveni mai dificilă dacă se va prelungi conflictul din Orientul Mijlociu. „Cu cât acest război va fi mai lung, cu cât va genera în continuare blocaje pe piața de transport global de combustibil, cu atât efectele nefavorabile asupra economiilor globale, inclusiv românești, vor fi mai mari”, a spus Bolojan. Prin ordonanța adoptată joi, Executivul a declarat stare de criză pe piața petrolului până la 30 iunie 2026, cu posibilitate de prelungire. În perioada 1 aprilie – 30 iunie, marja comercială la benzină și motorină nu poate depăși media fiecărui operator din 2025.
Cine poate încasa alocația pentru copil în 2026
O nouă lege promulgată recent stabilește cine poate încasa alocația pentru copil în România. Actul normativ promulgat recent aduce precizări în ceea ce privește modul în care este încasată alocația pentru copii, în special în cazul unui conflict familial sau violență domestică. Sunt stabilite condițiile pentru desemnarea părintelui care poate primi alocația, dar și măsuri de protecție pentru copil și părintele aflat în situații de risc. Astfel, instanța, potrivit noii legi, poate decide ca un părinte să nu mai încaseze alocația pentru copil. Instanța poate dispune, cu caracter provizoriu, ”interdicţia pentru agresor de a încasa alocaţia de stat pentru copii şi încuviinţarea încasării acesteia de către părintele căruia i s-a încredinţat copilul spre creştere”, menționează playtech.ro. Prin această măsură se urmărește eliminarea acelor cazuri în care un părinte agresor beneficiază de drepturi financiare în defavoarea părintelui care se ocupă efectiv de copil. Măsura trebuie comunicată agenției județene pentru plăți și inspecție socială sau agenției municipiului București pentru a se modifica imediat benficiarul. Alocația de stat pentru copii se plătește unuia dintre părinți pe baza acordului acestora sau a unei convenții la notar, în caz de divorț. Dacă părinții nu ajung la un acord, plate se face ”pe baza hotărârii judecătoreşti sau a ordinului de protecţie emis de instanţa judecătorească, părintelui/persoanei căruia/căreia i s-a încredinţat copilul spre creştere şi educare sau la care s-a stabilit reşedinţa copilului”. Alocația este încasată de părintele sau persoana beneficiară a măsurii de protecție ”pe durata valabilităţii ordinului de protecţie şi atât timp cât i-a fost încredinţat copilul sau în situaţia în care copilul are stabilită reşedinţa la acesta/aceasta”.
Manole, despre pachetul de sprijin propus de PSD. Peste 500.000 de familii și 2.800.000 de pensionari ar putea beneficia
Reamintim că pachetul de solidaritate propus de PSD, oferă „protecție minimă” pentru persoanele afectate de austeritate: pensionarii cu pensii mici, copiii cu dizabilități, mamele cu copii, veteranii sau persoanele cu handicap. Este vorba de un ajutor de aproximativ 3,39 miliarde de lei, care ar viza peste 5 milioane de beneficiari. Întrebat, în direct la Antena 3 CNN, ce modificări ar putea aduce Ministerul Muncii la acest pachet de sprijin, Florin Manole a precizat că o primă propunere ar fi ca Guvernul să acorde sprijin pentru pensionari cu venituri sub 3.000 de lei în perioada Paștelui și a Crăciunului. „E ceva ce am mai făcut și e ceva ce trebuie să continuăm să facem. mai ales că pensiile au fost înghețate prin primul pachet al Guvernului Bolojan și prețurile au crescut”, a declarat Manole. Manole a mai precizat că un ajutor ar putea fi acordat și familiilor care au copii cu dizabilități, familiilor monoparentale sau familiile biparentale cu venituri scăzute, categorii sociale afectate de înghețarea alocațiilor. „Înghețarea alocațiilor a afectat 3.600.000 de copii. Dar nu toți copiii au aceleași nevoi. Am și eu un copil acasă. Pentru bugetul familiei mele înghețarea alocațiilor nu este o problemă, dar sunt convins că sunt foarte multe familii și în loc să cheltuim un miliard de lei pentru creșterea tuturor alocațiilor – ok, au luat decizia aceasta înghețării – dar putem, cu un impact de 300.000.000 de lei să creștem beneficiile pentru copiii cu dizabilități – care, fără îndoială, sunt copiii care au nevoie de mai multe resurse – și cred că nimeni nu e împotriva acestei idei”, a declarat Manole. El a mai făcut referire și la sprijinirea mamelor singure care au mai mulți copii în întreținere, dar și familii biparentale cu venituri foarte mici. Peste 500.000 de familii vor fi sprijinite Ministrul Muncii a precizat că este vorba despre 500.000 de familii care vor fi sprijinite, 2.800.000 de pensionari –pe sprijinul pentru pensionari, dar și alte câteva sute de familii pentru propunerea eliminării CASS-ului pentru mamele singure. „Este vorba de peste 500.000 de familii care vor fi astfel sprijinite, 2.800.000 de pensionari – pe sprijinul pentru pensionari și ar mai fi câteva sute de mii de familii către care ne îndreptăm atenția atunci când propunem eliminarea CASS-ului pentru mame. Acolo este vorba de 150.000 de beneficiari, deci, în cele mai multe cazuri, mame care primesc această indemnizație și, la fel de bine, revenirea la scutirea de impozit pentru persoanele care primesc venit minim de incluziune sau persoanele ori care primesc ajutorul pentru familii cu mulți copii, iarăși sunt măsuri care nu costă foarte mult”, a declarat Manole. Acesta precizează că întregul pachet social de sprijin se ridică la suma de aproximativ 3,4 miliarde de lei, bani de care ar putea peste 3,6 milioane de familii.
Lista completă a măsurilor adoptate prin ordonanța trenuleț: reduceri de cheltuieli, facilități fiscale și măsuri sociale
Ordonanța de urgență denumită și „ordonanța trenuleț”, urmărește relansarea economică prin decizii precum reducerea subvențiilor pentru partide, reducerea impozitelor pe cifra de afaceri, protejarea persoanelor vulnerabile și combaterea evaziunii fiscale. Pentru reducerea cheltuielilor bugetare, ordonanța urmărește reducerea subvențiilor acordate partidelor politice și organizațiilor minorităților naționale. Se dorește și amânarea unor cheltuieli care ar fi generat presiuni suplimentare asupra bugetului, precum și modificarea mecanismelor de indexare pentru anumite drepturi și servicii și sunt introduse reguli mai stricte de control pentru întreprinderile publice. În plan economic, ordonanță prevede reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri la 0.5% în anul 2026. Acesta urmează să fie eliminat complet în 2027. Pentru microîntreprinderi se va institui o cotă unică de 1% la impozitul pe venit. Din 2027, „taxa de stâlp” va fi eliminată și accelerarea digitalizării prin extinderea programelor RO e-Factura și RO e-TVA. Sprijinirea persoanelor vulnerabile Legea vizează și protejarea persoanelor vulnerabile. Angajații plătiți cu salariul minim vor beneficia în continuare de neimpozitarea unei părți din venit. Respectiv 300 de lei până la 30 iunie 2026 și 200 de lei din iulie până la finalul anului. Măsurile de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie sunt prelungite până la 31 decembrie 2026. Vor fi criterii de eligibilitate ajustate pentru o distribuție mai echitabilă a ajutoarelor. În plus, este prevăzută „Continuarea programului „Masa Sănătoasă”: elevii din învățământul preuniversitar, în special cei din comunități vulnerabile, vor beneficia în continuare de mese calde și echilibrate nutrițional”, potrivit comunicatului emis de Guvern. „Ordonanța trenuleț”: susținerea autorităților locale În vederea sprijinirii autorităților locale, Trezoreria pune la dispoziție fonduri de 500 de milioane de lei, până la 30 iunie 2026, pentru a susține proiectele finanțate prin PNRR. De asemenea, UAT-urile cu sisteme centralizate de termoficare vor putea beneficia de până la 200 de milioane de lei pentru acoperirea costurilor din sezonul rece 2025–2026. Pentru combaterea evaziunii fiscale, executivul consolideză regimul de autorizare și control în domeniul produselor accizabile. Autorizarea operatorilor va fi centralizată la nivelul ANAF și va include evaluarea credibilității financiare a administratorilor și a sursei fondurilor. Sunt introduse garanții financiare extinse pentru importatori și distribuitori de produse energetice, iar lanțurile de tranzacționare vor fi scurtate prin limitarea intermediarilor fără capacități de depozitare autorizate.
Ilie Bolojan a vorbit despre scandalul din Justiție și a anunțat ce măsuri pregătește Guvernul
Declarația a fost făcută vineri. „Sunt două zone care țin de statul român și în care, în acești ani, românii și-au pierdut încrederea, politicienii și zona de justiție (…) Nu este bine”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a oferit câteva exemple. „Lungirea unor procese, ajungerea la prescriere, soluții contradictorii (…) Nu au cum să contribuie la creșterea încrederii”, a adăugat Ilie Bolojan. Premierul a promis o analiză. „E nevoie de reguli (…) trebuie să vedem ce proceduri legale nu generează o bună funcționare. (…) La sfârșitul ședinței de guvern, din această săptămână, am convenit să facem un grup de lucru care să analizeze aceste aspecte care țin de partea de legislație. Colaborând cu profesioniștii din sistem, cu asociațiile de magistrați, cu experții Ministerului Justiției, să vedem dacă se impun propuneri care să fie susținute, în așa fel încât să fie îmbunătățită și legislați.”, a explicat Bolojan precizând că depinde de oamenii din sistem modul în care sunt puse în practică prevederile legale. Ce a decis CSM Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis vineri sesizarea Inspecției Judiciare pentru efectuarea de verificări în legătură cu materialul difuzat de Recorder, informează CSM. „Faţă de aspectele semnalate public în mass media, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu materialul de presă difuzat de Recorder”, a anunțat CSM.